11,358 matches
-
peste 400 de cruci mici, din cele 600 care au existat inițial. Dar în afară de crucile de piatră dispărute care erau puse pe mormintele soldaților români, din vechiul complex comemorativ au dispărut buteliile din interiorul mausoleului care alimentau „Flacăra Eternă”, drapelele, gardul care înconjura cimitirul și "Cartea de Aur", ce cuprindea toate datele despre monument. Zona de protecție a terenului, considerat sacru în perioada interbelică, era ocupată de mulți ani de locuințe private. După Revoluția din decembrie 1989, Primăria comunei Miroslava care
Mausoleul Eroilor din Iași () [Corola-website/Science/300098_a_301427]
-
scriitor și la statutul românului și al literaturii în general.Ia parte la primul război mondial, în cadrul unui grup auto mobil de transport. În anul 1919 începe să-și scrie jurnalul. Fiind pregătit profesional că paleograf și arhivist, Martin du Gard a adus în operele sale obictivitate și scrupulozitate pentru detalii. Datorită grijii sale față documentare precum și a atenției acordate relației dintre realitatea socială și dezvoltarea individuală a personajelor sale, a fost considerat un reprezentant târziu al realismului și naturalismului în
Roger Martin du Gard () [Corola-website/Science/300109_a_301438]
-
atenției acordate relației dintre realitatea socială și dezvoltarea individuală a personajelor sale, a fost considerat un reprezentant târziu al realismului și naturalismului în cea mai bună tradiție a acestor curente literare predominanțe în secolul al 19-lea. Roger Martin du Gard a decedat în 1958 și a fost îngropat în cimitirul Mănăstirii Cimiez de lângă Nișă. Românele sale se înscriu în tradiția realistă de observație socială și psihologică minuțioasa și imparțială a mediului burghez, măcinat de egoism, cu eroi înfrânți în compromisul
Roger Martin du Gard () [Corola-website/Science/300109_a_301438]
-
amplasată în centrul localității și a fost dezvelită în anul 1920, pentru cinstirea memoriei Eroilor Români căzuți în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 2,5 m, este realizat din piatră cioplită, iar împrejmuirea este asigurată de un gard din fier forjat cu soclu de beton. Pe frontispiciu este un scurt înscris: „EROILOR 1914-1919“. Pe cruce sunt fixate drapelele României și Uniunii Europene. "Monumentul Eroilor din Fărău căzuți în Al Doilea Război Mondial" este construit din piatră, având formă
Fărău, Alba () [Corola-website/Science/300240_a_301569]
-
din Primul Război Mondial". Monumentul este de tipul cruce memorială și este amplasată în cimitir. Crucea a fost înălțată în anul 1930, pentru cinstirea memoriei eroilor români căzuți în Primul Război Mondial. Aceaste este realizată din gresie, fiind protejată de gardul de incintă al cimitirului. În plan frontal, pe corpul crucii, este un înscris comemorativ: „ÎN MEMORIA CELOR MORȚI ȘI DISPĂRUȚI PE CÂMPUL DE LUPTĂ ÎN ANII 1914-1918. TRECĂTORILOR, RUGAȚI-VĂ PENTRU NOI“. Localitatea deține resurse forestiere foarte importante. Haltă de
Ocoliș, Alba () [Corola-website/Science/300253_a_301582]
-
a satului. Casele vechi au fost extinse sau demolate și construite altele noi (cele mai multe în vinclu, cu trei camere), din cărămidă și acoperite cu țiglă. Sub multe au fost construite pivnițe. Gospodăriile aveau curți duble și au fost împrejmuite cu garduri din lemn, fier, cărămidă sau prefabricate din beton. După anii ’50, străzile au fost pietruite în mai multe rânduri, iar în anii ’60 satul a fost electrificat. Multe dintre tradițiile laice au avut de suferit. Nunțile și botezurile s-au
Pețelca, Alba () [Corola-website/Science/300264_a_301593]
-
a avut loc la data de 5 noimebrie 2006. Poartă numele etnografului Valer Butura, o altă personalitate a comunei. Muzeul este construit că o casă bătrâneasca, cu un pridvor mare în față și 2 camere mici, fiind împrejmuit de un gard de nuiele. În camere se află: un război de țesut, un pat așternut la fel cum se obișnuia și cu sute de ani in urma, cu multe perne și țoale, o lavița, o masă mare în centrul camerei și un
Sălciua de Sus, Alba () [Corola-website/Science/300271_a_301600]
-
deci reparai biserica și zidii de nou școala [2]. În aceeași Autobiografie încheiată la 23 ianuarie 1930, la doar câteva luni după plecarea din parohia Cicir, inimosul preot Constantin Mihulin mărturisea eforturile sale pentru zidirea în anul 1925 a unui gard din fier la frontul bisericii, lucrare achitată cu banii dați de credincioși (ori bani ori bucate, cari mai târziu s-au prefăcut în bani), dar și insistența sa la adresa credincioșilor emigrați în America pentru a dona bani în scopul cumpărării
Cicir, Arad () [Corola-website/Science/300288_a_301617]
-
în Primul Război Mondial. Monumentul, cu o înălțime de 4 m, este alcătuit dintr-un postament din beton, pe care se înalță soclul și obeliscul în formă de piramidă, care are în terminație 3 cruci. Împrejmuirea este asigurată de un gard din plasă de sârmă. Pe fațada monumentului se află un înscris comemorativ: „1914-1918/ Închinare lui Dumnezeu/ Cinstire eroilor neamului“. Pe raza comunei Roșia Montană se află doua situri geologice protejate, declarate monumente ale naturii: Piatra Corbului și Piatra Despicată. Piatra
Roșia Montană, Alba () [Corola-website/Science/300270_a_301599]
-
se risipi boabele printre crăpături și găurile de acolo. De obicei, șura mare, acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
acoperită cu paie, se consruia ceva mai departe de casă, să zicem la 70 - 80 de pași, pentru ca în eventualitatea unui incendiu să nu ardă și casa. Gardul șurii. De-mprjurul șurii, în funcție de spațiul disponibil și de utilități, se construia un gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
gard de obicei din lețe de brad, care proteja un spați variabil, între 10 și 30 de ari. Aici se depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
depozita în clădituri de 4-5 clă de fân și se făceau stogurile de snopi în vederea îmblătitului sau reieratului. În acest gard al șurii puteau fi câțiva pomi: un cireș, câțiva pruni, un păr sau mai mulți. În tangență cu acest gard se afla uneori un coteț de porci și un șopron lentru acareturi. În acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a râma terenul care se mai și cosea, li se puneau
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
acest spați se lăsau în semilibertate vițeii, mânjii și porcii, cărora pentru a nu face stricăciuni, a râma terenul care se mai și cosea, li se puneau în plit belciuge, uneori juguri triunghiulare pentru a nu putea ieși afară din gard printre lețe. În spațiile agro-pastorale mai îndepărtate, la Meterg și în Fața Natului, familiile mai înstărite au construit, pe lângă o colibuță, adăposturi mari și trainice pentru vite, șuri ca cele de acasă cu două poieți între ele fiind șura cu cele
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
copac de esență tare cu rădăcinile puternic înfipte în pământ și cu viață de câteva sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
sute de ani. Acești copaci protejau casa de intemperii, iar în verile fierbinți produceau o umbră binefăcătoare. Se mai plantau doi frasini la intrarea în gardul șurii, copaci care țineau vramnița-poarta de la intrare. Uneori se plantau frasini de-a lungul gardului șurii sau al celui de pe lângă casă pentru a-i da rezistență. La o anumită vârstă, acești copaci toamna se ciontau - se retezau la înălțimea de 2 - 3 metri, iar crengile bogate în frunze se împachetau într-o frunzare, crengi care
Valea Largă, Alba () [Corola-website/Science/300279_a_301608]
-
apei. De asemenea, baia a devenit funcțională.<br> În 1999 se construiește o trapeza, lângă casa parohiala.<br> Între anii 2002 și 2004 s-a pictat interiorul bisericii în tehnică tempera grassa; în 2004 s-au făcut o poartă maramuresana, gardul la cimitir și un altar de vară, precum și gardul la casa parohiala. Tot în 2004 s-a zidit o nouă Sfântă Masă în altar, din cărămidă, placata în nișe cu marmură, capacul fiind tot din marmură; s-a pus parchet
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
1999 se construiește o trapeza, lângă casa parohiala.<br> Între anii 2002 și 2004 s-a pictat interiorul bisericii în tehnică tempera grassa; în 2004 s-au făcut o poartă maramuresana, gardul la cimitir și un altar de vară, precum și gardul la casa parohiala. Tot în 2004 s-a zidit o nouă Sfântă Masă în altar, din cărămidă, placata în nișe cu marmură, capacul fiind tot din marmură; s-a pus parchet în altar și pe solee, s-au refăcut treptele
Bocicoel, Maramureș () [Corola-website/Science/301568_a_302897]
-
037 locuitori, iar structura pe etnii era următoarea: Armata germană a realizat în anul 1917, la 1 km vest de Poienile de sub Munte, un cimitir militar, în care au fost înhumați 90 de militari germani. Cimitirul a fost împrejmuit cu gard din lemn și sârmă. În teren, nu mai există însemnele de căpătâi. Dar, recent a fost ridicată o cruce. Lac glaciar de dimensiuni mici, este situat pe șeaua ce face legătura dintre Vârful Farcau și Vârful Mihailecu, la o altitudine
Poienile de sub Munte, Maramureș () [Corola-website/Science/301585_a_302914]
-
IN LOC A RUMINILOCRU(d) TEUTII DE SUSU, PUTERE...Ș(I) P(e) CHELTUIALA (1) SAU ZIDITU, SA FIE CASA DE RUGACIUNE. ANU D (omnului) 1779 iulie 15„. Biserica este amplasată lângă șoseaua națională Baia Mare-Sighet, fiind împrejmuită cu un gard din piatră care datează din anul 1806, ceea ce atestă cifrele înscrise pe una din pietrele zidului, acoperit cu șindrilă. În antreul bisericii este o inscripție pictată în anul 1960 cu ocazia picturii bizantine executată de pictorul autorizat Pascu Vasile din
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
mare vechime și arhitectură excepțională, a fost înscrisă în lista monumentelor istorice în anul 1971. Între anii 2003-2007 s-au efectuat ample lucrări de reparații capitale, înlocuindu-se acoperișul care a fost placat cu tablă de cupru și refăcîndu-se integral gardul de împrejmuire. Bisericuța a fost târnosită după refacerea picturii interioare, în anul 1964, iunie ziua 22, de către Episcopul Valerian Zaharia al Oradei. Încă de la construcția sa biserica a aparținut religiei greco-catolice, până în 1948, când, după reforma bisericească a devenit biserică
Tăuții de Sus, Maramureș () [Corola-website/Science/301595_a_302924]
-
amenajare unei anexe pentru centrala termică. Costurile modernizărilor au fost suportate de Secretariatul de Stat pentru Culte, Primăria Alma și credincioșii din Giacăș . Curentul a fost introdus în anul 1965, cheltuielile fiind susținute de Zosim Stoica. Tot el a donat gardul de fier, care împrejmuiește biserica. La reforma agrară din 1921, biserica greco-catolică a fost împroprietărită cu 15 iugăre de pământ, din care 10 iugăre pentru preot, 2 iugăre destinate cantorului și 3 iugăre pentru nevoile bisericești. Acestea s-au adăugat
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
1961-1963), Ioan Duță (1963-1964), Vasile Chelemen (1964-1966). Părintele Ioan Rohan a păstorit comunitatea în anii 1966-1974. În vremea sa a fost construită casa parohială actuală, renovată în repetate rânduri. Preotului Rohan i-au urmat Ioan Mărginean (1974-1983), care a renovat gardul împrejmuitor al bisericii, Nicolae Bergea, de lângă Sibiu, pentru aproape un an, Gheorghe Leontin Stroie (1984-1993) , din 1994 Nicolae Lucian Cișmaș a slujit in biserica ortodoxa pana in anul 2014. El a adus o mare contributie bisericii prin proiecte de reconditionare
Giacăș, Sibiu () [Corola-website/Science/301709_a_303038]
-
a fost dezvelit în anul 1950, în memoria eroilor români căzuți în Al Doilea Război Mondial. Monumentul are formă de piramidă, cu o bază de 2 / 1,5 m, fiind realizat din beton mozaicat, iar împrejmuirea este făcută cu un gard din oțel beton. Pe frontispiciu este un înscris memorial.
Valea Viilor, Sibiu () [Corola-website/Science/301751_a_303080]
-
mașină mata = pisică nana = sora mai mare obdiele = pânză învelita în jurul piciorului și purtată în cizme când temperatura este coborâta ocoș = mândru parapleu = umbrela (fr. parapluie) perete = gogoașa pita = pâine pogan = mare poiata = vezi sura porodică = roșie pate = scame pălang = gard păpărada = omleta părseici = credent rișcașă = orez roată = bicicletă surducă = minge sâlvoi = magiun (slavic sliva: pruna) șaf = butoi de lemn ștrăifogăr = caleasca sura = loc de depozitare a rezerelor animaliere de hrană tiglăzău = călcător de haine țină = noroi tolcer = pâlnie tolceu = coș
Bârcea Mică, Hunedoara () [Corola-website/Science/300538_a_301867]