11,487 matches
-
uită-n neagra zare! De ești om, fă-ți ochii roată peste țară și hotare. Chinuri!... Dar privește sânul bietei noastre de moșii, Numără, de poți, pe dânsul urmele de vrăjmășii... Iată chinurile noastre, și cu ele, doruri, vise, Pe moșia strămoșească-n lung și-n lat cu sânge scrise! Iată chinurile mele, ale unui domn român, Basarab, de sine vrednic și de numele-i bătrîn! G. DIAMANDY Dintre piesele lui G. Diamandy (1867-1917), numai Chemarea codrului se mai poate menționa
Istoria literaturii române (Compendiu) by George Călinescu [Corola-publishinghouse/Science/295570_a_296899]
-
Grigore Sturdza ocupă tronul Moldovei timp de cincisprezece ani (1834-1849). De numele său se leaga importante realizări pe plan economic, social și cultural (creșterea producției cerealiere, construirea primelor fabrici, a numeroase poduri și șosele, a portului Galați, dezrobirea țiganilor de pe moșiile statului și cele mânăstirești, înființarea instituției pompierilor militari și a Academiei Mihăilene), dar și înăbușirea unor mișcări progresiste culminând cu revoluția de la 1848 din Moldova{\cîte 67} Istoriografia românească dedicată orașului Iași consultată de autorul acestor rânduri{\cîte 68} consemnează
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
cu o pregătire temeinică și multilaterala, pune bazele primelor cursuri de agronomie în învățământul superior românesc la Academia Mihăileană (1842). În perioada 1848-1857, va fi, sub protecția lui Ion Ghica, director al Școlii de agricultură de la Sân Stefano, administrator al moșiilor marelui vizir și ale sultanului. După revenirea în țară, va înființa și conduce publicații agricole și sătești, va fi însărcinat cu aplicarea reformei agrare din 1864 în calitatea lui de inspector general pentru agricultură, cănd întocmește și monografii agricole ale
ALMA MATER IASSIENSIS ?N IMAGINI MEDALISTICE by ANDONE CUMP?TESCU () [Corola-publishinghouse/Science/84295_a_85620]
-
a făcut mendrele printre actori nu dovedește nimic rău nici în privirea caracterului, nici în privința inteligenței lor. Dacă vor cerceta și mai departe vor găsi că unul a legat araci în via părintească și celălalt a ținut coarnele plugului pe moșia părintească și la urmă, că amândoi sunt viță de țăran românesc, pe care nu-l faci străin nici în ruptul capului și bună pace. Cine n-a simțit până acum că în mucul condeiului nostru e mai multă naționalitate adevărată
by MIHAELA MOCANU [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
sau trei, unu sau doi", care au rămas fideli până la sfârșit poetului și anume: Rufus, Celsus, Gallius 167. Rufus, căruia Ovidiu îi adresează epistola II, XI Ex Ponto, este unchiul celei de-a treia soții a lui (Fabia). Deținea o moșie la Fundi, de unde și numele de familie de Fundanus. E riscant totuși să-l identificăm, așa cum au vrut Mommsen 168 și v. Rohden 169, cu L. Tampius Rufus, care apare într-o inscripție la Fundi. Numele este prea comun, iar
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
poet, prin Fabia. Dar afinitățile dintre Ovidiu și Rufus erau sporite de altele nu mai puțin importante, de exemplu: legături de noblețe, dacă se ține cont că și Rufus trebuie să fi fost un arisocrat, cum pare să dezvăluie posesia moșiei de la Fundi 172; în plus, și rudenia cu Paulus Fabius Maximus, de ilustră stirpe foarte veche, ne-ar sugera că Rufus însuși este nobil de viță veche, la fel ca și Fabius. În concluzie, trebuie să subliniem mai ales apartenența
by Demetrio Marin [Corola-publishinghouse/Science/1026_a_2534]
-
Îngerești, luncile armonioase formează un spațiu față de care poetul manifestă cea mai pură evlavie. Peste acest spațiu se arcuiește un cer „care zîmbește” mereu (Adio Moldovei), drumurile sînt de flori (Întoarcerea În iară), În poiene pasc zimbrii și peste „dalba moșie” trece vînătorul mitic (Dragoș), arhetipul. Codrii, cîmpiile, apele, viețuitoarele intonează o doină tînguitoare. O serafie generală (spre a folosi vorba poetului) stăpînește țara mitică. Retorica sacralizează toate obiectele, substanța materială se evaporă. Peisajul devine o imensă pată de culoare indeterminabilă
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
comparațiile luate din seria simbolurilor alpine: „Ca muntele Ceahlăul din munții din Carpați...” Ștefan Întrunește o „triplă majestate”: faima Învingătoare (vitejia), splendoarea tronului (puterea) și Înțelepciunea. Alecsandri fixează un model pe care Îl va relua În alte poeme: „dragostea (de) moșie”, „erou plin de lumină”, un soare splendid ce sparge negurile istoriei, „ființă - Într-un cuvînt - de-o natură gigantică, divină”. Este portretul moral și fizic al eroului romantic, scăldat În lumini mistice. Discursul lui este, iarăși, un model de retorică
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
tot moldovan!”... Junele boier se plînge altuia de soția ce-a deprins noua modă europeană. Ea nu vrea să se urce Într-o caretă „pe resoare”, vrea caretă pe arcuri. O apucă des „istericalele” și, cînd acceptă să plece la moșie, pune În trăsură o Întreagă uzină cosmetică: „cutii, o tualetă, un vazon cu floricele, săculețe, gavanoase, cutii cu două capele”... Nu iese decît Însoțită de o gaiță și un cățeluș. Îndepărtează bucătarul țigan și angajează altul, francez. Respinge eticheta provincială
[Corola-publishinghouse/Science/1935_a_3260]
-
când însă luciditatea meschină pune la îndoială puterea dorinței, a visului, revenirea la matcă dobândește semnificația unui lamentabil eșec. Ca atare, exultanta stare de spirit produsă de iubirea față de Bizu o face pe Mili să regăsească cu bucurie târgul și moșia de la Rădeana, "cu eleșteul de la mijloc plin de crapi lacomi ce se aruncau la bucățelele de pâine zvârlite de pe pod". Eleșteul constituie, de fapt, o altă "oglindă" menită a reflecta, vom vedea, imaginea cuplului primordial, în care se regăsește mereu
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
sătura. Au purces, au trecut toată Europa, au cercat toți bărbații și și-au găsit pe plac tocmai în Ispania, un târtan, jidov spaniol, și l-au luat de bărbat, cu carele pe la 1844, venind aice, și-au vândut toate moșiile și țiganii și s-au dus la praznicul dracului". 68 Potrivit celor mai avizați exegeți (ca Michael R. Booth ș.a.), în melodramă nelegiuitul e reperabil scenic prin mustața pe care o poartă element vizual menit să codifice distribuția "triunghiulară" a
by Antonio Patraş [Corola-publishinghouse/Science/1053_a_2561]
-
Jean-Andrei Munteanu, deține un loc aparte în galeria personajelor aparținând boierimii române. La Paris e un etalon de distincție și egolatrie, dar se vede nevoit să pună capăt vieții tumultuoase, petrecută în lux, și se întoarce în țară, la unica moșie rămasă după ce le vânduse pe celelalte. În „exilul” lui autoimpus încearcă să conserve obișnuințele de odinioară, chiar dacă acum conacul e în pragul ruinei. Vrea să salveze o proprietate subminată de datorii, dar intervine ineluctabila decădere la care izolarea, ajunsă forța
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290143_a_291472]
-
Nopțile din Iunie scriitorul ne dăruie imaginea artistică a unuia din cele mai Însemnate evenimente ale construcției socialismului În țara noastră. Revenind În ținutul preferat al povestirilor sale, câmpia Dunării, el redă În nuvela sa lupta țărănimii sărace de pe fostele moșii ale Vorvorenilor, pentru alcătuirea primei gospodării colective din regiune. În fruntea acestei acțiuni se află Ion Lepădatu, trimis de Comitetul Central al Partidului, fecior de țăran sărac din sat. Chiaburii caută să Împiedice, prin tot felul de mijloace, alcătuirea gospodăriei
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
-s copii goi Casele ni-s goale, vita hămesită. (Ă). Am văzut de toate, am văzut minuni Am șezut la masă până către seară Când pe boltă stele răscolesc tăciuni Și alene luna prinde să răsară. (Ă). De-am lucrat moșia la chiaburi haini Ascultam de zvonuri, vorbe dușmănoase De-acum știu ce-om face, știm să fim stăpâni Și să trecem șerpii sub tăiș de coase. (Ă). Ne visăm departe - Colectiv În sat Bucurie-n case, haine noi și pâine
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
bălții deasupra căreia jucau, seara, miliarde de țânțari. (Ă). ALTE ASPECTE ALE PROZEI Dacă până În acest an, În proză, temele istorice precumpăneau, din acest an balanța inspirației se Înclină În cealaltă direcție: spre actualitate. Puține sunt romanele cu subiect istoric: Moșia oamenilor slobozi de Constantin Ignătescu, Lanțuri, vol. 2 de Ion Pas, Răscoala iobagilor de I.D.Mușat, relativ bine primite de presă 26, cum o dovedește și acest comentariu al lui Mihai GAFIȚA 27, unul dintre criticii cei mai combativi ai
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
socialiste. Romanul „Drum fără pulbere” de Petru Dumitriu. În: Scânteia, nr. 2197, 17 nov. Petru Dumitriu. - Întâlnire cu eroii. În: Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
Contemporanul, nr. 261 (30) 27 iul. Silvian Iosifescu. - O pagină din viața de trudă și revoltă a iobagilor (C.Ignătescu:„Moșia oamenilor slobozi”). În: Contemporanul, nr. 236 (15) 13 apr. - Dumitru Drumaru. - Despre oglindirea adevărului istoric În roman.( C. Ignătescu: „Moșia oamenilor slobozi”). În: Almanahul literar, nr. 6-7 (19-20), iun.-iul. Mihai Gafița. - Ce ascundeau decorurile. În: Viața românească, nr. 3, mart. Dan Petrașincu. - Literatura fantasticului. În: Flacăra, nr. 16 (172), 19 apr. S.Damian. - Câteva probleme În legătură cu literatura pentru tineret
[Corola-publishinghouse/Science/2043_a_3368]
-
verticală, nici pe orizontală. Explicațiile țin de domeniul evidenței: pe de o parte, datorită faptului că singurele „înălțimi” acceptate au fost cele neconcurențiale de ordin religios - menite să consolideze puterea voievodală - și, pe de altă parte, datorită lanțului inviolabil al moșiilor ce au încorsetat localitatea până în zorii Epocii Moderne. Adăugându-se acestui cadru socio-politic intern, factorii externi au îngreunat suplimentar procesul de urbanizare. Un bilanț minimal al distrugerilor suferite de Bacău în intervalul 1467-1538 ne edifică pe deplin asupra acestui fapt
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
au rupt din proprietatea obștească părțile Letea și Poporul, pe care le-au dăruit mănăstirii Trei Ierarhi din Iași, iar Precista Bacăului a devenit metoh al acesteia” (în anul 1741, pentru a stimula repopularea târgului, Grigore Ghica a dăruit băcăuanilor moșia Țarina orașului); „Miron vodă Barnovschi pe la 1630 vinde hatmanului D. Buhuș o bucată din hotarul localității Târgu Frumos pe patru cai, (...) iar Constantin Racoviță dăruiește vatra târgului Roman Episcopiei de acolo; Suceava a fost dăruită Mitropoliei; în anul 1795, domnul
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Episcopie abia pe 10 decembrie 1848, iar târgoveții din localitatea Adjudul Nou (înființată în anul 1795) au finalizat acest demers tocmai în anul 1911, „când s-a făcut act de cumpărare a vetrei târgului și imașului de către comuna Adjud de la moșia lui E. Lahovari”. Pe acest grafic al evoluției localităților moldovenești din „secolele obscure” (secolele XVI-XVIII) putem înțelege ușor de ce, la începutul secolului al XIX-lea, în regiunea dintre Carpații Orientali și Nistru nu existau orașe de tip occidental, iar marea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
societății românești. Modul în care au fost realizate primele reprezentări grafice ale orașului trădează din plin acest lucru. Autorul celui mai vechi plan al Bacăului - realizat în anul 1816 de inginerul hotarnic Frantz Kühnel - a avut în centrul preocupărilor delimitarea moșiilor din jurul său (în partea dreaptă a Bistriței - Precista, Izvoarele, Letea, Țarina Bacăului, Mărgineni, Leitenii și, în partea stângă a râului - Șerbănești, Săucești, Arămești). Prin dimensiunile lor, acestea ocupă în plan grafic poziții dominante. Grija pentru reprezentarea orașului este una secundară
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
senzația de sufocare, de spațiu îngust. Imaginea este asemănătoare cu cea a unei breșe creată în mijlocul unui complex tectonic deosebit de complicat. Istoria citadină a Bacăului începe în momentul în care micul nucleu administrativ reușește să pătrundă dincolo de granița trasată de moșiile înconjurătoare. Mai precis, în momentul în care băcăuanul a simțit că are libertatea de a „cuceri” terenul din împrejurimi și de a da acestuia o altă destinație decât cea agricolă. Manifestarea preeminenței mediului urban în raport cu organismele funciare de tip seniorial
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
constant, de-a lungul secolelor XV-XVIII, un număr extrem de redus de locuitori, fie, cel mai probabil, o bună parte din populația orașului a preferat să fie îngropată în altă parte - în satul natal, în apropierea casei sau a conacului de pe moșia proprie sau, după cum ne indică unele surse literare, chiar în alte localități. În perioada modernă, ca efect al creșterii demografice, dar și al stabilității populației, numărul cimitirelor din localitate a devenit tot mai mare. Astfel, până spre sfârșitul secolului al
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cu tot locul Domnesc de la Târgul Pietrei, atât acel cât este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este cu dugheni și case pe dânsul, cât și tot locul slobod ce mai este afară de Târg, care de astăzi înainte și în veci să le fie dreaptă ocină și moșie, (...) semnele și hotarele lui ce sunt deosebitoare între această moșie și alte locuri ce sunt date mai înainte”. Orașul înceta, astfel, să mai fie târg domnesc, toate obligațiile locuitorilor față de puterea centrală fiind suspendate. Treburile administrative ale așezării au fost trecute în grija Epitropiei bisericii Sfântul Ioan și a fruntașilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]