11,042 matches
-
apăreau persoane variate etnic precum și actorul care l-a jucat pe Lucien este de origine africană. Inițial filmul a fost refuzat de Gilles Jacob, cel care selecta filmele pentru Cannes, pe motiv că era „neinteresant”, însă acesta a vizionat un montaj prematur fără coloana sonoră, fapt ce ilustrează marea importanță a sunetului în film. Muzica de film a fost compusă de Yann Tiersen care a fost și premiat; acesta a mai compus și pentru Goodbye Lenin. Amélie a câștigat 4 premii
Amélie () [Corola-website/Science/314147_a_315476]
-
și imagini generate pe calculator (CG, cum ar fi neuronii de la genericul de început, colapsul blocurilor de la final și multe altele între). "Fight club" a fost filmat în Super 35 pentru maximă flexibilitate. Regizorul a creat o atmosferă normală prin montaj, încadratura, unghiulație, lumina și sunet pentru narator și alta mai dezechilibrată, hyper-reală și destrămata pentru Tyler pentru a sugera ceea ce avea să urmeze pentru narator. Încă de la începutul filmului, înainte ca naratorul să fi făcut cunoștință cu Tyler, acesta apărea
Fight Club (film) () [Corola-website/Science/314146_a_315475]
-
obținerea unui produs prin prelucrare sau/și asamblare, fie pentru întreținerea sau repararea unui sistem tehnic (de exemplu: mașină, vehicul etc.). "Dicționarul enciclopedic" (2004) definește procesul tehnologic ca fiind "totalitatea operațiilor care comportă prelucrări mecanice sau chimice, tratamente termice, impregnări, montaje etc. și prin care materiile prime sau semifabricatele etc. sunt transformate în produse finite." Procesele tehnologice pot modifica forma, structura, proprietățile fizico-mecanice sau compoziția chimică a materiilor prime, materialelor sau semifabricatelor de prelucrat. Procesele tehnologice se clasifică după diferite criterii
Proces tehnologic () [Corola-website/Science/314305_a_315634]
-
inginerie o pregătire electrotehnică solidă, practică și teoretică, pe care a obținut-o ca: Maistru electro Atelierele Centrale ITB, București, 1950-1951; Maistru Electroaparataj, București 1956-1957; Inginer Principal Energetic Electroaparataj, București, 1957- 1958; Șef Atelier Prototipuri Electroaparataj, București, 1958-1959; Șef Secție Montaj Electroaparataj, București, 1959-1962; Inginer Șef Adjunct Electroaparataj, București, 1962-1964; Director Întreprinderea Automatică București, 1964-1965; Adjunct al Ministrului Industriei Construcțiilor de Mașini, 1965-1972; Adjunct al Ministrului Industriei Construcției de Mașini Unelte și Electrotehnicii, 1972-1974; Director General al Centralei Industriale de Telecomunicații
Cornel Mihulecea () [Corola-website/Science/313313_a_314642]
-
pentru sala mașinii la Unitatea 1, februarie 1982; • Elaborarea proiectului de execuție pentru Unitatea 1; • Finalizarea structurii de rezistență a clădirii reactorului Unității 1, în anul 1982; Finalizarea finisării interioare a clădirii reactorului, introducerea corpului reactorului în interiorul clădirii și începerea montajului principalelor echipamente din clădirea reactorului, în decembrie 1985; Punerea în funcțiune a liniei de 30 t combustibil nuclear la IRNE Pitești; • Realizarea primelor 82 de fascicole de combustibil nuclear la IRNE Pitești, în anul 1983; Dezvoltarea liniei de fabricație a
Cornel Mihulecea () [Corola-website/Science/313313_a_314642]
-
Uzinele Constructoare de Mașini pentru partea nucleară până la această dată. • Autorizarea producătorilor de materiale și produse pentru programul nuclear conform Legii nr. 6/1982; Au fost autorizate pe parcursul realizării obiectivului menționat cca. 350 de societăți : cercetare, proiectare, fabricație și construcții montaj. Au fost omologate materiale de construcții care îndeplinesc cerințele standardelor americane - ASTM, produse metalurgice care îndeplinesc cerințele Codului ASME, Secțiunea II, produse electrotehnice care îndeplinesc cerințele standardului IEEE (motoare electrice), produse din industria chimică pentru protecție anticorozivă a structurilor metalice
Cornel Mihulecea () [Corola-website/Science/313313_a_314642]
-
de 400 t/an; • Autorizarea miilor de utilizatori a surselor de radiații din România din domeniul medical, industrial, cercetare, agricultură, transport, învățământ, etc.; Autorizarea amplasării - construcției Unităților U1, U2, U3, U4, U5 de la CNE Cernavodă ; • Autorizarea tuturor unităților de construcții montaj implicate în realizarea CNE Cernavodă ; Autorizarea amplasării - construcției și punerii în funcțiune a Depozitului Național de Deșeuri Radioactive de la Băița, Bihor ; • Autorizarea explorărilor și exploatărilor miniere de uraniu, thoriu și materialele de interes nuclear - zirconiu; Autorizarea uzinei R și a
Cornel Mihulecea () [Corola-website/Science/313313_a_314642]
-
dificilă Brașov - Predeal, înlocuind definitiv locomotivele cu abur. În 1960, conform unui contract încheiat cu firmele elvețiene menționate, debutează și în România fabricarea locomotivei Diesel cu transmisie electrică. Electroputere Craiova devenea fabricantul general, care executa echipamentul electric al transmisiei și montajul general. Uzina Constructoare de Mașini Reșița devenea constructorul motorului Diesel 12 LDA 28, sub licența "Sulzer", al transmisiei mecanice și al boghiurilor (ulterior acestea vor fi construite de Caromet Caransebeș). Evoluția industriei socialiste a condus la dezvoltarea parcului de locomotive
Istoria locomotivei Diesel () [Corola-website/Science/313782_a_315111]
-
Serghei Mihailovici Eisenstein (n. 23 ianuarie 1898 — d. 11 februarie 1948) a fost un cineast rus care a revoluționat cinematografia de la începutul secolului al XX-lea prin teoria sa a montajului, pe care a concretizat-o în filme, dintre care Crucișătorul Potemkin este cel mai cunoscut. S-a născut la Riga, în Letonia în 1898. Studiază la Petrograd construcții, ca și tatăl său, dar nu termină facultatea. Începe să picteze, iar
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
din circ și din music-hall și introduce elemente cinematografice. Odată ajuns la această forma de teatru “agitație-atracție”, Eisenstein condamnă celelalte forme de arte și moștenirea acestora cultural artistică, considerându-le de nivel meșteșugăresc. În 1923 publică în revista “Lef” teoria “montajului atracțiilor”. După “Orice naș își are nașul”, piesă după Ostrovski și încă două piese, Eisenstein părăsește teatrul și se ocupă de cinematograf. Este influențat de David Griffith, dar ajunge în lumea filmului datorită lui Lupu Pick. De la Griffith preia lupta
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
părăsește teatrul și se ocupă de cinematograf. Este influențat de David Griffith, dar ajunge în lumea filmului datorită lui Lupu Pick. De la Griffith preia lupta dintre bine și rău, trecut-prezent, adevăr-greșeală. Pe Eisenstein îl atrage în primul rând ideea de montaj. El studiază experimentele lui Vertov și Kulesov. Primul său lung metraj, “Greva” (1924) se aseamană cu “Pravda” al lui Vertov. Eisenstein introduce în film teoria montajului de atracție. Important e să combini reacțiile emotive ale publicului, nu să înfățișezi faptele
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
bine și rău, trecut-prezent, adevăr-greșeală. Pe Eisenstein îl atrage în primul rând ideea de montaj. El studiază experimentele lui Vertov și Kulesov. Primul său lung metraj, “Greva” (1924) se aseamană cu “Pravda” al lui Vertov. Eisenstein introduce în film teoria montajului de atracție. Important e să combini reacțiile emotive ale publicului, nu să înfățișezi faptele. Astfel, nu e nevoie neaparat de subiect sau de logică în film. Filmul “Greva” are următoarele principii: Eisenstein este de acord cu ideologia “colectivistă”. După filmul
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
ale publicului, nu să înfățișezi faptele. Astfel, nu e nevoie neaparat de subiect sau de logică în film. Filmul “Greva” are următoarele principii: Eisenstein este de acord cu ideologia “colectivistă”. După filmul Crucișatorul Potemkin socotit de el o victorie a “montajului atracțiilor”, Eisenstein elaborează teoria “cinematografului intelectual”, cu subiect. În afară de emoții dorește să introducă și concepte politice, filosofice și științifice. Filmul trebuie să anuleze dualismul sferelor “sentimentului” și “rațiunii”. Eisenstein a avut o mare dorință de a regiza “Capitalul” lui Marx
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
toate personalitățile epocii și studiază din toate domeniile. Concepția filosofică a lui Eisenstein pleacă de la Hegel, reflectarea lucrurilor în conștiință dă naștere unor sisteme dialectice de gândire. Tot astfel reflectarea dă naștere artei. În “Despre forma scenariului”, Eisenstein susține că montajul e “elementul de bază” al cinematografului. Senzația mișcării, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine și cea succesivă. El împarte montajul în montaj metric, ritmic și sonor. Eisenstein caută în montaj mijloace capabile să trezească în spectator
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
dialectice de gândire. Tot astfel reflectarea dă naștere artei. În “Despre forma scenariului”, Eisenstein susține că montajul e “elementul de bază” al cinematografului. Senzația mișcării, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine și cea succesivă. El împarte montajul în montaj metric, ritmic și sonor. Eisenstein caută în montaj mijloace capabile să trezească în spectator emoția prin intermediul gândirii, al raționamentului. El inoculează imaginilor idei abstracte și le trasnformă în concret. Eisenstein este de acord cu Pudovkin și cu ceilalți
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
gândire. Tot astfel reflectarea dă naștere artei. În “Despre forma scenariului”, Eisenstein susține că montajul e “elementul de bază” al cinematografului. Senzația mișcării, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine și cea succesivă. El împarte montajul în montaj metric, ritmic și sonor. Eisenstein caută în montaj mijloace capabile să trezească în spectator emoția prin intermediul gândirii, al raționamentului. El inoculează imaginilor idei abstracte și le trasnformă în concret. Eisenstein este de acord cu Pudovkin și cu ceilalți teoreticieni declarând
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
Despre forma scenariului”, Eisenstein susține că montajul e “elementul de bază” al cinematografului. Senzația mișcării, a succesiunii cinematografice sunt produse de conflictul dintre prima imagine și cea succesivă. El împarte montajul în montaj metric, ritmic și sonor. Eisenstein caută în montaj mijloace capabile să trezească în spectator emoția prin intermediul gândirii, al raționamentului. El inoculează imaginilor idei abstracte și le trasnformă în concret. Eisenstein este de acord cu Pudovkin și cu ceilalți teoreticieni declarând “război” actorilor profesioniști. Ideea “tipizării” și a “montajului
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
montaj mijloace capabile să trezească în spectator emoția prin intermediul gândirii, al raționamentului. El inoculează imaginilor idei abstracte și le trasnformă în concret. Eisenstein este de acord cu Pudovkin și cu ceilalți teoreticieni declarând “război” actorilor profesioniști. Ideea “tipizării” și a “montajului” s-au născut din teatru, spune Eisenstein. “Teoria tipului e tendința timpului nostru.” Subiectul filmului nu dă forma materialului cinematografic, el reprezintă un stadiu, tranziția de la alegerea unei teme, la realizarea ei. De aici pornește ideea că filmul nu necesită
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
Subiectul filmului nu dă forma materialului cinematografic, el reprezintă un stadiu, tranziția de la alegerea unei teme, la realizarea ei. De aici pornește ideea că filmul nu necesită un scenariu. El apără “nuvela cinematografică”: o ciornă de subiect de 2-3 pagini. Montajul devine astfel “a posteriori”. Numai la masa de montaj se concretizează tema, subiectul, personajele. Eisenstein prin gândirea sa se apropie mai mult de un cinematograf cu caracter “documentar”, fără actori profesioniști și care poate fi realizat în afara platourilor. În timp ce Vertov
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
un stadiu, tranziția de la alegerea unei teme, la realizarea ei. De aici pornește ideea că filmul nu necesită un scenariu. El apără “nuvela cinematografică”: o ciornă de subiect de 2-3 pagini. Montajul devine astfel “a posteriori”. Numai la masa de montaj se concretizează tema, subiectul, personajele. Eisenstein prin gândirea sa se apropie mai mult de un cinematograf cu caracter “documentar”, fără actori profesioniști și care poate fi realizat în afara platourilor. În timp ce Vertov și Kulesov se ocupau de problemele formale, Eisenstein pune
Serghei Eisenstein () [Corola-website/Science/313838_a_315167]
-
Locomotivele aveau o putere de 5.100 kW și o viteză maximă de 120 km/h. În 1966 începe și în România construcția locomotivelor electrice 060-EA pe baza acestei licențe suedeze, urmată și de realizarea variantei 060-EA1. Partea electrică și montajul general erau realizate de "Electroputere Craiova", iar partea mecanică era asigurată de ICM Reșița. Aceste două tipuri de locomotive electrice românești se situează printre cele mai moderne locomotive europene. Caracteristici: Cu ajutorul locomotivei experimentale tip EA2-122, s-a atins recordul de
Istoria locomotivei electrice () [Corola-website/Science/313976_a_315305]
-
numărul 1”, este titlul celei de-a doua povestiri, în cadrul cărei cititorul află experiența primului reportaj al Andreei, reportaj ce a intrat în emisie în data de 12 ianuarie 1992. Următoarele trei capitole ale cărții: “Computerul”, “Prezentarea la începuturile ei”, “Montajul” reprezintă capitole care dezvăluie secrete din interiorul unei redacții de știri. Dezvăluirile prezentate devin interesante, datorită faptului că televiziunea moderna abia lua naștere în România. “L-am cunoscut pe Adrian Sârbu în 1994.” așa începe capitolul 6 din cartea Andreei
Bună seara România, bună seara București! () [Corola-website/Science/314961_a_316290]
-
lui David Yates. Scenariul este realizat de Steve Kloves, după romanul lui J.K. Rowling. Producătorii filmului sunt David Heyman, David Barron și J.K. Rowling, iar producător executiv Lionel Wigram. Imaginea este semnată de Eduardo Serra, scenografia de Stuart Craig, iar montajul de Mark Day. Costumele sunt create de Jany Temime, iar coloana sonoră este compusă de Alexandre Desplat. Efectele speciale sunt supervizate de Tim Burke. Din distribuție fac parte: Helena Bonham Carter, Robbie Coltrane, Ralph Fiennes, Michael Gambon, Brendan Gleeson, Richard
Harry Potter și Talismanele Morții. Partea 1 () [Corola-website/Science/314499_a_315828]
-
art. 8 a fost modificată de pct. 1 al art. I din ORDINUL nr. 947 din 29 octombrie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 30 octombrie 2015. c) cheltuieli pentru realizarea investiției de bază, respectiv: construcții și instalații, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu/fără montaj și/sau dotare, conform prevederilor pct. B cap. 4 din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 ; ... d) cheltuieli pentru lucrările de construcții și instalații aferente organizării de
NORME METODOLOGICE din 9 mai 2013 (**republicate**)(*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265297_a_266626]
-
I din ORDINUL nr. 947 din 29 octombrie 2015 , publicat în MONITORUL OFICIAL nr. 810 din 30 octombrie 2015. c) cheltuieli pentru realizarea investiției de bază, respectiv: construcții și instalații, montaj utilaje tehnologice, utilaje, echipamente tehnologice și funcționale cu/fără montaj și/sau dotare, conform prevederilor pct. B cap. 4 din anexa nr. 4 la Hotărârea Guvernului nr. 28/2008 ; ... d) cheltuieli pentru lucrările de construcții și instalații aferente organizării de șantier, conform prevederilor pct. B cap. 5 subcap. 5.1
NORME METODOLOGICE din 9 mai 2013 (**republicate**)(*actualizate*) pentru punerea în aplicare a prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 28/2013 pentru aprobarea Programului naţional de dezvoltare locală*). In: EUR-Lex () [Corola-website/Law/265297_a_266626]