KorAP: Find »[drukola/base=pact & drukola/pos=noun]« with Poliqarp

<1 ...427 428 429 ...434 >

10,836 matches

Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765

tânt que " structuration transhistorique ", comme " un contrat implicite qui détermine l'identification et la compréhension d'une dominante discursive dans leș textes "323. L'existence d'un " pacte discursif " suppose, dans un premier temps, qu'il y a aussi un " pacte littéraire ", et ensuite un " pacte lyrique ", celui dont parle Rodriguez et qui se trouve à la base de toute œuvre poétique.324 Le discours littéraire est un domaine complexe d'analyse, parce qu'il engendre plusieurs domaines et champs de

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
un contrat implicite qui détermine l'identification et la compréhension d'une dominante discursive dans leș textes "323. L'existence d'un " pacte discursif " suppose, dans un premier temps, qu'il y a aussi un " pacte littéraire ", et ensuite un " pacte lyrique ", celui dont parle Rodriguez et qui se trouve à la base de toute œuvre poétique.324 Le discours littéraire est un domaine complexe d'analyse, parce qu'il engendre plusieurs domaines et champs de recherche : " Pour le discours littéraire

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
aux critiques de bonne volonté.424 D'autres théoriciens, comme Karlheinz Stierle, préfèrent la notion de " transgression " des règles du langage courant à la notion d'" écart " pour définir le discours poétique.425 Cette propriété de transgresser leș normes du " pacte discursif " dont parlait Rodriguez 426 ferait de la poésie un moyen de franchir leș règles langagières courantes : " Ainsi peut-on d'emblée définir la possibilité de la poésie lyrique par cette assertion : elle n'est pas un genre propre, mais une manière spécifique

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
tout comme leș approches qui concernent la traduction de ce discours. La démarche pluridisciplinaire que nous avons menée dans la Section 1 de ce chapitre a eu comme objet, dans un premier temps, le discours poétique, résultat de ce qu'Antonio Rodriguez appelle " pacte lyrique ". Nous avons abordé ensuite le texte poétique et avons conclu qu'une étape préliminaire à la traduction est l'étude de la manifestation de la fonction poétique. Une attention particulière a été accordée au signe, que nous concevons comme un tout

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Armând Colin, Paris, 2010. RICŒUR, Paul, La métaphore vive, Seuil, Paris, 1975. RIFFATERRE, Michael, Sémiotique de la poésie, traduit de l'anglais par Jean-Jacques Thomas, Éditions du Seuil, Paris, 1983. RIMBAUD, Arthur, Œuvres, Dunod, " Classiques Garnier ", Paris, 1997. RODRIGUEZ, Antonio, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003. ROHOU, Jean, Leș études littéraires, Nathan, Paris, 1993. DE SAUSSURE, Ferdinand, Cours de linguistique générale, Payot, Paris, 1995. SUHAMY, Henry, Leș figures de style, PUF, " Que sais-je? ", Paris, 1981. TODOROV

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
CHETAN Ștefan Aug. Doinaș Ipostaze ale operei: evocări, proza, teatru, aforisme Dumitru LAVRIC De la ultimul fanariot la ultimul Caragiale Maria OCTAVIAN PAVNOTESCU O viziune a poeziei Alina-Iuliana POPESCU O poetica a deconstrucției. Neomodernismul: Ana Blandiana Adrian-Dinu RACHIERU Românul politic și pactul ficțional Theodor Codreanu în imaginarul criticii Ediție îngrijita de Lină Codreanu În honorem Elvira Sorohan Coordonatori: Bogdan Cretu, Lăcrămioara Petrescu 1 Nous concevons l'idiostyle comme la totalité des traits stylistiques propres à un auteur et identifiables au niveau textuel

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de Recherches sur leș Identités Nationales et l'Interculturalité, 1997, p. 17. C'est nous qui soulignons. 321 Ibid. 322 Michael Riffaterre, " Modèles de la phrase littéraire ", în Problèmes d'analyse textuelle, Didier, Paris, 1971, p. 43. 323 Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003, p. 88. C'est nous qui soulignons. 324 Dans la traduction, le pacte lyrique passe du traducteur au lecteur. Îl s'agirait donc de ce que Mathilde Vischer appelle " un pacte

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
de la phrase littéraire ", în Problèmes d'analyse textuelle, Didier, Paris, 1971, p. 43. 323 Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003, p. 88. C'est nous qui soulignons. 324 Dans la traduction, le pacte lyrique passe du traducteur au lecteur. Îl s'agirait donc de ce que Mathilde Vischer appelle " un pacte lyrique de second degré " : " la lecture critique du texte-traduction donne ainsi lieu à un dédoublement du pacte lyrique. Comme le lecteur de la traduction

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003, p. 88. C'est nous qui soulignons. 324 Dans la traduction, le pacte lyrique passe du traducteur au lecteur. Îl s'agirait donc de ce que Mathilde Vischer appelle " un pacte lyrique de second degré " : " la lecture critique du texte-traduction donne ainsi lieu à un dédoublement du pacte lyrique. Comme le lecteur de la traduction lit un texte qui a déjà été lu et investi par le traducteur, leș traces inscrites dans

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
soulignons. 324 Dans la traduction, le pacte lyrique passe du traducteur au lecteur. Îl s'agirait donc de ce que Mathilde Vischer appelle " un pacte lyrique de second degré " : " la lecture critique du texte-traduction donne ainsi lieu à un dédoublement du pacte lyrique. Comme le lecteur de la traduction lit un texte qui a déjà été lu et investi par le traducteur, leș traces inscrites dans le texte șont forcément, au moins en pârtie, celles de ce dernier. " V. Mathilde Vischer, La traduction, du

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
leș traces inscrites dans le texte șont forcément, au moins en pârtie, celles de ce dernier. " V. Mathilde Vischer, La traduction, du style vers la poétique : Philippe Jaccottet et Fabio Pusterla en dialogue, op. cît., p. 43-44. 325 Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, Pierre Mardaga, Sprimont, 2003, p. 88. 326 Maurice Merleau-Ponty, Phénoménologie de la perception, Gallimard, Paris, 1945, p. 299. 327 V. Basarab Nicolescu qui affirme qu'" à l'ère transdisciplinaire [...], le monde seră rempli par le

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
à chaque sens (images) et de chaque groupe de sens (diagrammes) : état hyperbolique et parfait de la "forêt de symboles" baudelairienne. " 369 Român Jakobson, Essais de linguistique générale, op. cît., p. 67. C'est nous qui soulignons. 370 Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, op. cît., p. 44. 371 Dans le jargon de la grammaire générative-transformationnelle, la notion de " déviation " est appelée aussi " agrammaticalité ". V. Jean Cohen, Le haut langage : Théorie de la poéticité, op. cît., p. 18. 372 Jean

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
în Poétique, no. 32, 1978, p. 430 : " Și la métaphore se définit essentiellement comme transgression d'un contexte sémantique, alors la poésie lyrique se définira comme transgression des schèmes discursifs [...]. " C'est nous qui soulignons. 426 V. Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, op. cît. 427 Idem, p. 431. C'est nous qui soulignons. 428 V. Jean Cohen, Le haut langage: Théorie de la poéticité, op. cît., p. 34 : Și le trăit pertinent de la différence poésie/non-poésie est

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
une seule) qui possède la nécessité d'une formule mathématique. " V. Hugo Friedrich, Structure de la poésie moderne, op. cît., p. 266. 470 Idem, p. 1463. C'est nous qui soulignons. 471 Idem, p. 1081. 472 Ibid. 473 Antonio Rodriguez, Le pacte lyrique : configuration discursive et interaction affective, op. cît., p. 36. C'est nous qui soulignons. 474 V. Ibid : " Ainsi, en opérant la distinction entre ces deux éléments, îl nous est possible d'envisager une poésie narrative, didactique, dramatique, tout comme

[Corola-publishinghouse/Science/1467_a_2765]
Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424

din 16-17 iunie 1997 și semnat la data de 2 octombrie 1997 de miniștrii de externe ai celor 15 state membre. Tratatul își propune să construiască o Europă mai apropiată de cetățenii săi, mai prezentă și activă pe plan internațional. Pactului de stabilitate bugetară (monetară) i s-a atașat un pachet de măsuri cu caracter social privind creșterea economică și crearea unor noi locuri de muncă, subliniindu-se că „politicile macroeconomice și bugetare sănătoase sunt corelate cu creșterea puternică și durabilă

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Sigmund, Anne-Marie, 2005, Discursul de încheiere în calitate de președinte al Comitetului European Economic și Social cu ocazia Joint conference of the Luxembourg ESC and the EESC for a competitive, social and sustainable Europe: Making the Lisbon Strategy a success through a pact with organized civil society, Luxemburg, 26-27 ianuarie, HYPERLINK "http://www.esc.eu.int/"http://www.esc.eu.int. Social Platform, 2004, Contribution to Troïka meeting preceding the Informal Employment and Social Affairs Council, HYPERLINK "http://www.socialplatform.org/"http://www

[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421

fapte reale, măsurile antievreiești anunțate din când în când de către presa și Guvernul ungar, nu au alt scop, decât să ascundă adevăratul tratament de favoare, de care se bucură Evreimea în Ungaria, contrar obligațiunilor ce-i revin ca aderentă la Pactul Tripartit. -------------- COMUNICAT ȘI: Ministerul Propagandei Sursă de încredere Serv. inf. german II II II italian AMR, fond 5475-Secretariatul General al MAN, dosar nr. 2925, f. 138-139. Documentul nr. 135 HUGHES GORUN 502 către BORCEA 503 La ordinul D-voastră fără

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Holocaustul în România. Distrugerea evreilor și romilor sub regimul Antonescu 1940-1944, pp. 125-126. 30 Pentru contextul intern și internațional în care România a fost nevoită să accepte ultimatumurile sovietice vezi pe larg Florin Constantiniu, Între Hitler și Stalin. România și pactul Ribbentrop-Molotov, București, 1991, pp. 92-96; Valeriu-Florin Dobrinescu, Ion Constantin, Basarabia în anii celui de al doilea război mondial, Iași, 1995, pp. 149-191; Ion Constantin, România. Marile Puteri și problema Basarabiei, București, 1995, pp. 62-100. 31 Pentru cooperarea militară româno-germană pe

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
statului și al Partidului comunist odată cu Marea Epurare, o perioadă de represiune fără precedent, ce a afectat iremediabil întreaga societate sovietică și a atins punctul culminant în 1937. Artizan al colaborării germano-sovietice concretizată prin încheierea în august 1939 a sinistrului pact Molotov-Ribbentrop. Mareșal al Armatei Roșii (din 1943); generalisim (din 1945). 324 Nu a putut fi identificat. 325 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 326 Nu a fost identificat printre documentele cercetate. 327 Vezi documentul nr. 23. 328 Colonel Dumitru

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
membru SS-nr. 63.083 (din 30.05.1933); ambasador extraordinar și plenipotențiar (din 01.06.1935); ambasador la Londra (10.08.1936-04.02.1938); ministru de Externe (04.02.1938-01.05.1945). Principalul negociator și semnatar din partea Germaniei al funestului Pact Molotov-Ribbentrop din 23.08.1939, ce a permis declanșarea celui de-al doilea război mondial. Considerat criminal de război, a fost judecat și condamnat la moarte de Tribunalul Internațional de la Nürnberg. Brigadeführer SS (din 18.06.1935); Gruppenführer SS (din

"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544

ales în 192831 au dus o politică de strictă neutralitate și de izolaționism. Într-un asemenea cadru au evoluat relațiile politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului Quai d'Orsay-ului, "o dată nouă în istoria umanității"32. Diplomația României s-a arătat interesată unul dintre autori era

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
192831 au dus o politică de strictă neutralitate și de izolaționism. Într-un asemenea cadru au evoluat relațiile politico-diplomatice româno-americane, care pînă în anii 1933-1934 au fost practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului Quai d'Orsay-ului, "o dată nouă în istoria umanității"32. Diplomația României s-a arătat interesată unul dintre autori era secretarul de

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului Quai d'Orsay-ului, "o dată nouă în istoria umanității"32. Diplomația României s-a arătat interesată unul dintre autori era secretarul de stat Kellogg de acest pact, dar a atras atenția asupra modului în care se tratau de către cei mari cele mai importante probleme internaționale, deoarece cu formula "război contra războiului" nu se puteau rezolva "chestiuni așa de grave"33. I.G. Duca transmitea lui Titulescu, la San

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
tratau de către cei mari cele mai importante probleme internaționale, deoarece cu formula "război contra războiului" nu se puteau rezolva "chestiuni așa de grave"33. I.G. Duca transmitea lui Titulescu, la San Remo, că, "în principiu, sîntem gata a apela la Pactul Briand-Kellogg". Rezervele diplomației Bucureștilor aveau în vedere Pactul Societății Națiunilor, tratatele și angajamentele luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie 1928, guvernul român a aderat la pact și a anunțat oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
internaționale, deoarece cu formula "război contra războiului" nu se puteau rezolva "chestiuni așa de grave"33. I.G. Duca transmitea lui Titulescu, la San Remo, că, "în principiu, sîntem gata a apela la Pactul Briand-Kellogg". Rezervele diplomației Bucureștilor aveau în vedere Pactul Societății Națiunilor, tratatele și angajamentele luate, precum și vecinii 34. La 4 septembrie 1928, guvernul român a aderat la pact și a anunțat oficialitățile americane despre acest fapt35. Uniunea Sovietică a condamnat, inițial, pactul. Apoi, Litvinov, adjunctul lui Cicerin, a supus

by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]