15,863 matches
-
Cînd e vorba de Bacovia monden, cel mai greu e să ți-l imaginezi în „ținuta de rigoare”: redingotă, jachetă, sacou. 17. Apud: A. Vlahuță, Dan, în Scrieri alese, 3, ediția cit., p. 103. Autorul pretinde că citează din ziarul „Patria”. Aceleași clișee (plus „infatigabilii dansatori”) pot fi găsite în „Serata de la madam Ionescu” - Cronică mondenă -, de George Ranetti. (Vezi: „Schițe vesele”, Editura Librăriei Leon Alcalay, 1908, p. 4). 18. Ca student în Capitală, Bacovia a colaborat la Gazeta teatrelor, balurilor
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
literar” de duminică 30 septembrie 1914 publica „îndemn la luptă” de cpt. N. Vulovici și „Ne cheamă viața” de Mihail Săulescu. în 1916, ambii poeți aveau să moară. Moartea celui din urmă, care era soldat neinstruit, fiind „fără utilitate pentru patrie”. „El ar fi cinstit-o - avea să spună Arghezi - mai cu folos în versurile încă nescrise”. („Crochiuri din Predeal”, în „Bilete de papagal”, 3, nr. 474, 14 septembrie 1930, p. 1) Temele lui Bacovia sînt cele ale poeților din secolul
ÎN JURUL LUI BACOVIA by CONSTANTIN CALIN () [Corola-publishinghouse/Science/837_a_1765]
-
3 Altele 21,3 14.0 1,2 Note: Procentul de locuri în Camera Deputaților/Adunarea Națională * Cea mai mare parte dintre partidele aflate în opoziție față de Chávez au boicotat alegerile legislative din 2005. ** Includ și Mișcarea pentru Socialism (MAS), Patria Para Todos (PPT), Podemos și alte mici grupuri pro-Chávez. *** În 2010, AD, COPEI și un număr de noi grupuri din opoziție s-au coalizat în Mesa de la Unidad Democrática (MUD), care a obținut 64 de locuri din 167 din adunarea
Populismul în Europa și în cele două Americi: amenințare sau remediu pentru democrație? () [Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
l-a scris pentru ziarul New Republic. O relatare la persoana a I-a despre Italia fascistă, "Italy, 1927" este remarcabilă pentru că Hemingway o va antologiza mai târziu în volumul de proză scurtă de ficțiune, intitulat Che Ti Dice la Patria. Însă ceea ce este și mai remarcabil e faptul că la prima publicare, articolul a apărut într-un ziar dedicat în special analizei știrilor sau mai degrabă analizei, foarte asemănătoare știrilor obiective, care încerca să prezinte o interpretare de încredere care
O istorie a jurnalismului literar american by John C. Hartsock () [Corola-publishinghouse/Science/84971_a_85756]
-
aparte În tezaurul resurselor turistice ale Carpaților Meridionali Îl ocupă monumentele și locurile care evocă mari bătălii de neatîrnare - care au fost atît de numeroase În istoria poporului nostru - sau cele ale eroilor neamului, care si-au pus În slujba patriei cel mai scump lucru - viața, precum și toate acele persoane care au contribuit În mod deosebit la dezvoltarea artei, științei etc. Amintirea acestor locuri, eroi și fapte este Încă păstrată cu multă pioșenie și respect, așa cum se și cuvine marilor oameni
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
Horezu - pentru 1916-1918, Racoviță, Stoenești și Vaideeni, (Județul VÎlcea). Numeorase monumente presărate În Carpații Meridionali, adăpostesc osemintele eroilor neamului și glorifică astfel faptele lor de eroism și de sacrificiu suprem, nume ce rămîn nemuritoare În cartea de aur a istoriei patriei. Amintim astfel pe cele de la: Dragoslavele - mausoleul de pe muntele Mateiaș, Închinat eroilor din 1916-1918, Pravăț - cimitir al eroilor din primul război mondial și un osuar adăpostind rămășițele adunate din munți, rămase neidentificate (Argeș); Pui - cimitir 1916-1919 (Hunedoara); Avrig; Mormîntul lui
Turism în Carpaţii Meridionali: cunoaştere, dezvoltare şi valoroficare economică by Ion Talabă, Elena Monica Talabă, Raluca-Maria Apetrei () [Corola-publishinghouse/Science/91770_a_92400]
-
contradicții: acolo unde individul nu avea până atunci obligații, el primește drepturi individul și nu poporul, bărbatul și nu femeia. Franța oferă un câmp de studiu singular pentru istoria condiției femeii. Marele paradox al civilizației franceze constă în faptul că patria numeroaselor revoluții din secolul al XIX-lea n-a schimbat aproape deloc destinul feminin. Astfel, în Franța, conform expresiei lui Geneviève Fraisse [1995, p.8], democrația a fost exclusivă, iar Republică masculină. Noțiunea de progres, schemă comoda care adoarme vigilenta
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
d'aventures, d'affaires véreuses, de consciences vendues, de femmes achetées, de soûlerie furieuse et universelle. Et, dans la ville où le sang de décembre était à peine lavé, grandissait, timide encore, cette folie de jouissance qui devait jeter la patrie au cabanon des nations pourries et déshonorées" [Zola, La Сurée, p.80]. Spre sfârșitul secolului, Franța mic-burgheză a Republicii a Treia, bogată, confortabilă și mulțumită de sine nu mai este țara Ioanei D'Arc și a lui Napoleon, cea a
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
devenit puternice și influențe. Jean Rabaut, în Histoire des féminismes français, constată că femeia se afirma că persoana, dar își ratează revoluțiile, din secolul al XVIII-lea până în 1871. Situația femeilor franceze se rezumă la următorul paradox: Franța, care este patria revoluțiilor, a generat o miscare feministă destul de târziu. Revoluția, care detronează regele și inventează cetățeanul, nu creează însă și cetățeana 25. Dezbaterile cu ocazia sărbătoririi Bicentenarului Revoluției, în 1989, au scos la iveală răspunsuri nuanțate cu privire la rolul femeilor 26. Analizate
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
pe noii veniți și îi reduce la stereotipul sau. Capacitatea Parisului de a asimilă diferite tendințe este una pe care s-a construit identitatea complexă a orașului: "Nous ne sommes pas tous de Paris, mais cette ville est devenue notre patrie: elle adopte, en bonne mère, tous șes habitants! Elle leș défend, elle leș protège..." [Mercier, p.1139]. Amestecul oamenilor de proveniențe diferite în spațiul parizian, treptat uniți, este demn de cromatică expresionista. Impresionează viteză mare cu care este supusă asimilării
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
mitică a fost întotdeauna figură emblematica a Franței. Grațioasa și războinica totodată, Franța eternă a fost reprezentată întotdeauna în forma unei statui feminine: fie că persoana colectivă, cum ar fi Marianne (emblemă Republicii franceze) sau Marseillaise și toate reprezentările Libertății, Patriei, Revoluției, Republicii, Civilizației, fie că omagiu adus unei eroine particulare, cum ar fi Ioana d'Arc, Sfântă Geneviève sau Jeanne Hachette, care, toate, incarnează o idee patriotică de luptă și rezistența. Mitul "la douce France" este vechi, atestat deja în
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
douce France" este vechi, atestat deja în primul document artistic al literaturii franceze, Chanson de Roland. În fantasmaticul gaullian, Franța apare pe jumătate Ioana d'Arc, pe jumătate-madonă la o fereastră cu trandafiri. Importantă și bogăția simbolisticii feminine în reprezentările Patriei este deosebit de dezvoltată în Franța. Spre deosebire, de exemplu, de Statele Unite, care se recunosc în simbolurile masculine: faimosul vultur, Unchiul Șam etc. Doar statuia Libertății din New-York are figură feminină, dar tocmai pentru că vine din Franța. 82 Lucrările istoricilor, demografilor
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
que nous prenons...". Ea rezumă în Mémoires marginalizarea femeii în viața publică: "Je ne crois pas que nos mœurs permettent encore aux femmes de se montrer; elles doivent inspirer le bien, le nourrir, enflammer leș sentiments, très utiles à la patrie, mais non paraître concourir à l'œuvre politique." Totul este în acest paraître. Manon Roland "nu se manifestase, e drept, în public, dar acționase din culise, sprijinind carieră revoluționară a soțului ei, îi redactase discursurile, condusese, pentru el și prietenii
Pariziana romanescă : mit şi modernitate by Elena Prus [Corola-publishinghouse/Science/881_a_2389]
-
discuții ce se anunță furtunoase pe tema interferenței politicului în știință. Respectarea opțiunilor politice ale unei persoane reprezintă unul din fundamentele majore ale democrației. Atitudinea politică a unor cercetători care au trăit în vremuri tulburi, în care ființa națională a patriei lor era amenințată din toate părțile, poate fi până la un punct justificată. Ce nu poate fi justificat este participarea activă și dovedită în represalii rasiale de orice fel. Poate ca strălucitoarea descoperire a insulinei să arunce în final lumina ei
Tratat de diabet Paulescu by Constantin Ionescu-Tîrgovişte () [Corola-publishinghouse/Science/92230_a_92725]
-
și ea include, de bună seamă, degustarea cu măsură a licorilor de calitate. Boala e însă altceva. În prima mea zi de profesor, pe 1 septembrie 1986, am aterizat năuc în comuna Corni, din județul Botoșani, acolo unde mă trimisese patria (și bandiții valahi de la minister, care inventaseră o monstruozitate numită "repartiția zonală" prin intermediul căreia înșfăcau toate posturile din țară în orașe și le dădeau clientelei lor de la București; celorlalți, de la Iași sau Cluj, neră-mânându-le decât posturi la țară în maghiarime
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
din 1930, de la 8 la 28%) tema ideii naționale și a prevalenței argumentului etnicității ca sursă de legitimitate au avut câștig de cauză. Și astăzi există o neîncredere activă a marii majorități a cetățenilor față de acest tip de iubire de patrie care implică mai mult asumarea rațională a statutului de cetățean, activ și critic, decât acela de român, cu inevitabilele sale tușe etniciste și religioase. S-a văzut de curând, în recent încheiata campanie electorală, cum mesajul grosier etnicist și ortodox
[Corola-publishinghouse/Science/84960_a_85745]
-
politici ai secolului al XIX- lea . Vom ilustra cele afirmate mai sus prin cuvintele lui Mihail Kogălniceanu din Cuvântarea în Divanul ad-hoc al Moldovei: „Mă adresez către voi, reprezentanții răzeșilor, urmași ai vechii boierimi româneă.. ca să luați parte la organizația patriei pe care odată strămoșii voștri au apărat-o pe câmpurile războiuluiă. arătați că ăă în voi este încă vie scânteia libertății române” . Satele răzeșești s-au menținut (au fost prea multe ca să dispară toate) până la jumătatea secolului al XX-lea
Momente din Istoria României Orientale by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Science/91880_a_92359]
-
Într-unul singur; Capitala Franței (Paris) Învingătorul de la Austerlitz (Napoleon) Astrul zilei (Soarele) „Dar deodată, cu tot zgomotul trenului, se aud bubuituri În ușa compartimentului „unde nu intră decât o persoană...” (I.L. Caragiale) „Liturgic astrul mă-ntâlnește-n voi, dezbracă patria de Întuneric...” (L. Blaga); - pleonasm: folosirea mai multor cuvinte sau construcții decât ar fi necesar pentru exprimarea ideii: „Moaie pana În culoarea unor vremi de mult trecute / Zugrăvește din nou iarăși pânzele posomorâte...” (M. Eminescu) - superlativ stilistic: exprimarea superlativului prin
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
al acestui curent literar este anul 1840, când În revista „Dacia literară”, M. Kogălniceanu a publicat articolul „Introducție”. Acest articol impunea conceptul de specific național, prin cele trei surse de inspirație ale operelor literare: istoria națională, folclorul românesc și natura patriei. De asemenea, poporanismul și sămănătorismul, apărute la Începutul secolului al XX-lea, au Încercat să protejeze valorile tradiției românești, Însă au provocat reacții adverse, prin exagerarea ideei de autohtonism, idealizand realitatea. Scriitorii aparținând acestor ideologii au păstrat un devotament exagerat
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
fi cu putință. Dar o asemenea alăturare nu este dreaptă. Alecsandri are o altă Însemnătate. În Alecsandri vibrează toată inima, toată mișcarea compatrioților săi .... Farmecul limbii române În poezia populară - el ni l-a deschis ; iubirea românească și dorul de patrie... el le-a Întrupat; frumusețea proprie a pământului nostru natal și a aerului nostru - el a descris-o ; când societatea mai cultă a putut avea un teatru În Iași și București - el a răspuns la această dorință, scriindu-i comedii
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
ar putea pune la cale cei doi boieri, inclusiv posibilitatea de a veni cu oști străine. Scriitorul Însă vede În cei doi tineri un viitor optimist, „buni patrioți“ ca să judece că războiul și venirea oștilor străine ar fi Însemnat peirea patriei. Așa că, aflat pe moarte, bolnav de lingoare, Lăpușneanul vrea să moară călugar (e boala ticăloșilor) ca să-și spele păcatele. Setos de sânge Însă, când se trezește din leșin, Îi amenință cu moartea pe cei din jur: „Boaită fățarnică! Tacă-ți
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
și „A treia țeapă”, Marin Sorescu părăsește universul mitologic și se apropie de istorie, de ipostazele particulare ale existenței. Autorul are meritul de a fi Încorporat filosofia În Întâmplarea istorică evocată. Evenimentele sunt astfel organizate, Încât sugerează idei generale despre patrie, popor, unitate, libertate, neatârnare sau moarte, ca preț suprem al nemuririi unui neam. „Răceala” a fost publicată În 1976 În revista „Teatru” și a fost jucată În 1979 la Teatrul „Lucia Sturza Bulandra”. O ediție bilingvă a apărut la Iași
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
piese franțuzești”, „adevărata boală cronică a teatrului nostru”. Astfel, nechemați, care nu cunosc istoria țării, dau În fiecare an producții „de aceste două soiuri”, și urmează un șir de exemple menite să stârnească hazul: drame istorice cu final stupid, ca „Patrie și domnitor”, „Păcatele bărbaților” de Mihail Pascaly și multe altele la fel de năstrușnice. Într-un articol intitulat „Teatrul românesc, deschiderea stagiunii 1878-1879” Caragiale critică foarte aspru conducerea acestei prestigioase instituții, căzută sub direcția Academiei, câtă vreme, directorul general este Ion Ghica
Repere istorico-literare : univers informaţional pentru cei interesaţi de pregătirea examenului de bacalaureat by Ioan Baban () [Corola-publishinghouse/Science/91623_a_93263]
-
mai mare decât până atunci. Un factor nou este și valul de cetățeni români stabiliți în Finlanda dupa revoluția din 1989. "Lectoratul de Limba Română poate oferi pentru generația nouă din diaspora o posibilitate de a-și păstra contactele cu patria de origine"707. În același număr al revistei, directoarea Institutului de limbi clasice și romanice, profesor doctor Eija Suomela-Salmi salută aniversarea de 30 de ani a Lectoratului, făcând o scurtă trecere în revistă a celor mai importante realizări 708. Una
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
specificul național. În această perioadă încep să apară la Turku, apoi la Helsinki, o serie de publicații precum "Societatea de Sâmbătă"733, "Societatea Literară Finlandeză", care au menirea de a promova scrierile unor intelectuali finlandezi, în vederea militării pentru formarea unei patrii comune 734. Creatorul romanului în literatura finlandeză este considerat Aleksis Kivi, capodopera sa fiind romanul Șapte frați. Prin opera sa, el contribuie la promovarea realismului. Sub influența acestui curent, urmându-i apoi naturalismul, se dezvoltă literatura finlandeză. Temele preferate ale
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]