11,122 matches
-
proiect cu finanțare de la Uniunea Europeană, s-au început lucrările de racordare a Școlii Nr. 2 la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Conform Prefecturii Județului Brăila, proiecte pentru lucrările de racordare ale satului Tătaru la rețeaua de alimentare cu apă potabilă există încă din anul 2006, parte a Sistemului Zonal de Alimentare cu Apă potabilă a localităților din sudul Județului Brăila, lucru ce va face posibilă "dezvoltarea nucleului de afaceri, cât și crearea condițiilor de relansare a activității economice a unităților
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
2 la rețeaua de alimentare cu apă potabilă. Conform Prefecturii Județului Brăila, proiecte pentru lucrările de racordare ale satului Tătaru la rețeaua de alimentare cu apă potabilă există încă din anul 2006, parte a Sistemului Zonal de Alimentare cu Apă potabilă a localităților din sudul Județului Brăila, lucru ce va face posibilă "dezvoltarea nucleului de afaceri, cât și crearea condițiilor de relansare a activității economice a unităților de construcții industriale, unităților de transport și alimentație publică"(nefunctionala in aprilie 2012) în
Tătaru, Brăila () [Corola-website/Science/300991_a_302320]
-
167 ha. Dispunând de un peisaj agricol evident, fondul turistic al comunei este modest. Fondul construit al satului păstrează o construcție cu valoare de patrimoniu, clădirea fostei primării din Bocșa (1937-1938) Sute de gospodării sunt branșate la conducta de apă potabilă care trece prin sat, venind din Lacul Vârșolț. În data de 24 februarie 2010 Înalta Curte de Casație și Justiție a respins recursul formulat de Parohia Ortodoxă Bocșa. În cadrul unor întâlniri care au avut loc în luna mai 2010 între
Bocșa, Sălaj () [Corola-website/Science/301777_a_303106]
-
a modernizat foarte mult la capitolul infrastructură. În cadrul diferitelor proiecte, multe drumuri interioare au fost pietruite, drumul Marin-Crasna a fost asfaltat, drumurile spre Bănișor și Valcău de Jos au fost pietruite, s-a introdus telefonia fixă (fibră optică), internetul, apa potabilă curentă. În ianuarie 2008 se dă în folosință Centrul de Zi pentru Copii aflat în subordinea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului Sălaj. La sfârșitul lunii decembrie 2012 a apărut Monografia satului Marin, sub titlul „Marinul - vatră românească
Marin, Sălaj () [Corola-website/Science/301808_a_303137]
-
după integrarea în Uniunea Europeană, a asfaltat toate drumurile comunale către centrele satelor aparținătoare. Pe lângă modernizarea drumului, în sat, s-a mai construit o școală nouă, pe locația celei vechi, distrusă de trecerea timpului. Proiectele viitoare constau în alimentarea cu apă potabilă a satului și introducerea canalizării. Zona este o regiune agricolă 100%, fără nici un tip de industrie, locuitorii practicând agricultura de subzistență. Principala cultură agricolă este cea a porumbului, cartofului și a viței de vie. Creșterea animalelor ocupă și ea un
Costișa (Tănăsoaia), Vrancea () [Corola-website/Science/301872_a_303201]
-
populației și în mici asociații familiale. La nivelul localității sunt aproximativ 10.730 păsări, 656 bovine, 2255 caprine, 8845 ovine, 1195 porcine, 253 cabaline, 387 familii de albine. Infrastructură comunei Mihail Kogălniceanu presupune alimentarea cu energie electrică, serviciu de apă potabilă pe 80% din suprafața, drum asfaltat pe 3%, servicii de telefonie, cablu TV și internet etc. Sistemul sanitar presupune 2(două) unități sanitare,2 farmacii și cabinete individuale. Sistemul de învățământ este dezvoltat printr-un cămin, 3 grădinițe și 3
Comuna Mihail Kogălniceanu, Tulcea () [Corola-website/Science/301851_a_303180]
-
o comună în județul Vaslui, Moldova, România, formată din satele Bogești, Cârjoani, Măscurei, Pogana (reședința) și Tomești. Situată la aproximativ 15 kilometri de Bârlad, pe raza comunei se află barajul Cuibul Vulturilor, una din cele două mari surse de apă potabilă pentru Bârlad. Comună are în componență cinci sate: Pogana, Tomești, Bogesti, Mascurei și Cirjoani. Două dintre acestea, Bogesti și Tomești, sînt atestate documentar din 1448 și, respectiv, 1433. Legat de trecutul comunei, aceste meleaguri, datorită pămînturilor mănoase, au reprezentat un
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
mine puterile că atunci cînd eram tînăr. Dar eu vreau să muncesc și am să muncesc atît cît am să pot“. Pe raza acestei comune se află barajul Cuibul Vulturilor. Acesta este una din cele două principale surse de apă potabilă pentru Bîrlad. Cu o lungime de sapte kilometri și o suprafață de 364 de hectare, barajul de la Pogana este totodată și loc de agrement. Atît localnicii, cît și cei din comunele învecinate, dar mai ales bîrlădenii, îl folosesc pentru pescuit
Comuna Pogana, Vaslui () [Corola-website/Science/301906_a_303235]
-
din revărsările râului Suceava. Apele freatice se găsesc la adâncimi diferite, care variază între 10 și 20 m, în funcție de relief; mai numeroase înspre valea râului Suceava. Un loc important, alături de apele subterane, îl constituie prezența a numeroase izvoare cu apă potabilă, folosite în legumicultură pentru irigații. Când părasești apa Sucevei începi să urci și să cobori pe spinări și coaste, străbați pădurile care ne înconjoară și a căror sobrietate te impresionează. Pădurile de fag (fagus silvatica), cu un farmec deosebit, formează
Comuna Dărmănești, Suceava () [Corola-website/Science/301946_a_303275]
-
6 sate: Panaci, Coverca, Păltiniș, Drăgoioasa, Glodu, Catrinari. Comuna este strabatută de: Alte căi de acces sunt drumurile comunale pietruite care fac legătura dintre sate și cătune, fiind în administrarea comunei. Ocupații: Comuna nu dispune de o rețea de apă potabilă și de o rețea de canalizare. Rețeaua de învățământ cuprinde 3 grădinițe și 5 școli Există un cămin cultural și o bibliotecă. Asigurarea serviciilor de sănătate se realizează prin intermediul unui dispensar uman. Climatul în zona este de tip montan În
Comuna Panaci, Suceava () [Corola-website/Science/301980_a_303309]
-
medievale, satul Runcu a trecut de la o familie boierească la alta, ajungând, în cele din urmă, în timpul domniei lui Constantin Brâncoveanu, în proprietatea Mânăstirii Hurez. Aproape de podul construit la sfârșitul secolului al XIX-lea, se află un izvor cu apă potabilă, una dintre puținele surse de apă pentru locuitorii satului. În apropiere s-a aflat școala veche, pentru învățământul primar, o clădire cu două săli de clasă și o cancelarie. Mai târziu, după mutarea școlii, au funcționat Căminul cultural, cu o
Runcu Mare, Olt () [Corola-website/Science/302012_a_303341]
-
de est și de vest, se întindea pe câteva zeci de terase, constituind cel mai amplu complex de locuire dacică documentat până în prezent. Aici se aflau grupuri de locuințe, ateliere meșteșugărești, depozite, hambare, instalații de captare și distribuire a apei potabile. Într-una din aceste locuințe a fost descoperit celebrul vas ceramic cu ștampila "DECEBALUS PER SCORILO". Fortificația acesteia constă dintr-un val de pământ cu palisadă, lat la bază de cca. și cu o înălțime de , care proteja partea superioară
Fortărețe dacice din Munții Orăștiei () [Corola-website/Science/296766_a_298095]
-
temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse ca intensitate, iar precipitațiile sunt relativ numeroase, satul fiind una din zonele județului cu precipitații abundente și cu mare rezervă de apă potabilă datorită pădurilor care înconjoară satul în partea de est, spre Aruncuta, cât și sud-est, spre Frata și Răzoare. Flora și fauna satului este una specifică zonei de silvostepă, predominând salcâmul, stejarul, gorunul, frasinul, carpenul etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
respectiv SMA (Stațiunea de mașini și tractoare) , la care se adăugă Moara de măcinat grâu, și care sunt pretabile pentru o activitate industrială. Satul este legat de comuna Frata printr-un drum județean și este racordat la rețeaua de apă potabilă și gaz metan. De asemenea există un drum pietruit recent care face legătura cu Suatu printr-o zonă împădurita, deosebit de frumoasă, și care face legătura cu lacul artificial de 70 ha din Suatu, utilizat și la pescuit sportiv. După 1990
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
1956, urmată de o scădere treptată până în 1977, după care scăderea se accelerează, populația migrând la școlile și făbricile din Cluj-Napoca, Turda și Câmpia Turzii, odată cu dezvoltarea industrială. Chiar dacă gazul metan a fost introdus în sat în anii "50, iar apa potabilă {din izvoare locale } a fost introdusă în gospodăriile sătești încă din 1972, depopularea satului nu a putut fi oprită datorită măsurilor discriminatorii cu care au fost tratați țăranii de fostul regim comunist {alocații pentru copii de țărani inexistente și plata
Berchieșu, Cluj () [Corola-website/Science/300319_a_301648]
-
m. În vestul carierei de calcar, pe drumul care duce spre satul Petreștii de Jos, se află "Izvorul lui Alexandru Macedon", nume bazat pe o legendă populară locală. În vecinătatea satului se găsește "Izvorul Romanilor", de unde romanii au captat apa potabilă și au transportat-o prin apeducte la castrul Potaissa, pe o distanță de câțiva km. În trecut, localnicii aduceau apă de băut de la "Izvorul Buna" (coordonate: 46°35'07"N, 23°43'05"E), situat în partea de nord-vest a
Comuna Săndulești, Cluj () [Corola-website/Science/300351_a_301680]
-
de clădiri, datând din 1895, 1936, 1969 și unul care va fi dat în folosință în 2011), cămin cultural, dispensar cu cabinet medical de familie și cabinet stomatologic, farmacie, ghișeu poștal. De asemenea, teritoriul este dotat cu curent electric, apă potabilă, canalizare, gaz metan, rețea de telefonie, televiziune prin cablu. În Luna de Sus își are sediul RA Registrul Auto Român, Reprezentanța Cluj și Asociația Bioagricultorilor "Bioterra România". De asemenea, aici se desfășoară târgul de mașini, al doilea ca mărime din
Luna de Sus, Cluj () [Corola-website/Science/300336_a_301665]
-
estimează că a fost construită în anul 1800, fiind vizibilă pictură care se păstrează destul de bine. Hramul bisericii este „Sfinții Arhangheli Mihail și Gavriil". Fiind foarte aproape de Cluj-Napoca, sătul are aproape toate utilitățile: curent, telefon internațional, internet, gaz metan, apă potabilă, cablu TV.
Tăuți, Cluj () [Corola-website/Science/300358_a_301687]
-
Satul Suatu are o mare diversitate religioasă, fiind întâlnite deopotrivă religia unitariana, reformata, calvina, protestanta, catolică, ortodoxă, greco-catolica și alte culte recunoscute de lege. Comună este traversata de un drum asfaltat până în satul Aruncuta, având totodată o rețea de apă potabilă de la magistrală Cluj. În cursul anului 2012 s-a început derularea unei investiții privind canalizarea satului , iar în vara 2013 și betonarea unor ulițe din zona centrală a caror canalizare a fost finalizată. La marginea sudică a satului Suatu, spre
Comuna Suatu, Cluj () [Corola-website/Science/300357_a_301686]
-
zonă predomină solurile brune de pădure, dispuse în mari platouri cu deschidere mai mare spre sud-vest, ce oferă condiții bune pentru cultura vegetală. Satul dispune totodată de mari suprafețe de pășune pentru creșterea animalelor, cât și resurse importante de apă potabilă. Clima este boreală, cu ierni relativ reci, primăveri și ierni geroase. Vara este călduroasă, temperaturile atingând în iulie și prima jumătate a lunii august circa 28°-30 °C. Vânturile în general sunt reduse ca intensitate. Precipitațiile sunt relativ numeroase. Satul
Soporu de Câmpie, Cluj () [Corola-website/Science/300356_a_301685]
-
V Macedonica", țigle, fragmente ceramice și un inel de aur;, toate pledând pentru existența pe teritoriului satului Aruncuta a unei așezări din epoca română. În data de 27 iulie 2012, în urma unor lucrări de excavare în zona izvorului de apă potabilă "Ciurgău - Cremeniș" pentru realizarea unei amenanjări piscicole, pictorul Mircea Corpodean și geologul Mihai Cherecheș din Aruncuta au găsit intacte 5 bucăți tuburi de apeducte din argilă arsă cu interiorul rotund și exteriorul de forma hexagonala, avînd următoarele caracteristici: lungime tub
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
la dealul Erdănima și care favorizează deplasarea maselor de teren. Aproximativ aceeași adîncime a tufului de Ghiriș s-a constatat și în zona centrală a satului, respectiv în curtea gospodăriei de la nr.310, cu ocazia săpăturilor unui puț de apă potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
potabilă în perioada 13 - 27 noiembrie 2000. În urmă săpăturilor executate manual s-a constatat că, sub tuf se află un strat de argilă de circa 0,3 - 0,4 metri, sub care există izvoare de apa freatică cu apă potabilă. Nivelul apei la puțul realizat se păstrează relativ constant în tot cursul anului datorită stratului de marna aflat sub stratul de argilă. Tuful de Ghiris este o rocă vulcanogen - sedimentara, care s-a format în urmă erupțiilor vulcanice de pe catena
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
temperaturile atingând în lunile iulie și prima jumătate a lunii august circa 28-30. Vânturile, în general, sunt reduse că intensitate, iar precipitațiile sunt realtiv numeroase, sătul fiind una din zonele județului cu mari precipitații și cu mare rezervă de apă potabilă, poate datorită și celor două păduri care înconjoară satul (la est și la vest). Floră și fauna satului este una specifică zonei de silvostepa, predominând salcâm, stejar, gorun, frasin, carpen etc., iar animalele frecvent întâlnite sunt iepurele, căprioara, mistrețul, pisica
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]
-
În legătură cu denumirea satului Aruncuta (al cărui nume în maghiară, "Aranykút", se traduce prin "Fântână de Aur"), dovezile arheologice arată că satul inițial a fost așezat în partea de vest, respectiv în jurul zonei "Ciurgău" și "Cremeniș ",datorită numeroaselor izvoare de apă potabilă aflate la suprafață cât și apropierii de pădure (care există și în prezent) și care le ofereau oamenilor condiții acceptabile de trai cât și refugiu în caz de pericol . Concomitent, partea de sud-est a satului,în special zona Razoare, era
Aruncuta, Cluj () [Corola-website/Science/300316_a_301645]