10,865 matches
-
se inventeze termeni de o mai mare subtilitate. Student: Ce literatură vă place, dacă pe cea contemporană n-o citiți? PA: Ce-mi place mie acum e literatura pe care o citesc de nevoie, pentru următoarea carte, ceea ce sună excesiv de profesionist, dar ce să fac, nu mai citesc decât cu creionul în mână, ca să notez pe margine tot ce am nevoie să știu. Nu mai citesc de plăcere. Nu mai am vreme. Dacă lucrez la cinci-șase proiecte simultan, am nevoie de
by LIDIA VIANU [Corola-publishinghouse/Science/982_a_2490]
-
de l’Est” (douăzeci de numere). Între 1978 și 1984, decepționat, își întrerupe în bună parte activitatea de scriitor și relațiile cu exilul românesc anticomunist. Supraviețuiește, moral și material, datorită competenței lui șahistice: predă șahul în școli, participă la concursuri profesioniste, traduce cărți de șah din rusește, alcătuiește el însuși o carte de teorie (La Défense Alekhine, 1983), devine campion al Parisului. Revine însă la literatură: în 1984 îi apare Le Mot sablier. Scrie în franceză două romane - Roman de gare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290151_a_291480]
-
al construirii unei clădiri pentru teatrul românesc. Totuși, și cu fondurile colectate s-a ridicat o scenă în cadrul Muzeului Astrei, la Sibiu, inaugurată în 1905. Acum o nouă generație de intelectuali aduce în centrul preocupărilor pregătirea unei trupe de actori profesioniști, înființarea unor noi „reuniuni” teatrale și muzicale și finanțarea lor parțială din fondurile societății, prin intermediul unor comitete filiale. Pentru aceste trupe sunt trimiși la studii teatrale și muzicale bursieri: Zaharia Bârsan, A. P. Bănuț - care din 1908 devine directorul artistic al
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289765_a_291094]
-
, Conform prevederilor statutare de azi, U.S. din R.M. este „o organizație națională a literaților profesioniști, care își propune să asigure prosperarea literaturii române, afirmarea conștiinței și spiritualității naționale, sporirea continuă a culturii generale a populației republicii”. Acest specific al activității este firesc, căci în Basarabia societățile, cenaclurile, uniunile de creație și revistele au avut menirea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/290356_a_291685]
-
agricultorilor și, mai ales, a păstorilor” (ibidem, p. 66), care trăiește din pământ și din roadele acestuia. Diferențele modului de trai, de valori, de etică opuneau diferitele clase ale unei societăți dominate Încă de aristocrațiile militare turbulente și de clerul profesionist care o slujea; la fel ca În religia vedică (Renou, 1953, p. 6), preotul era specialist al sacrului, al jertfelor și practicilor rituale care urmărea să Întărească prestigiul și puterea unei elite dominante. Așadar, tocmai pe acest fond social se
[Corola-publishinghouse/Science/2005_a_3330]
-
și liceul la Arad, apoi a funcționat o vreme ca notar comunal în județul Timiș. Debutează cu încercări literare în „Familia” (1872), apoi publică în „Amicul familiei”, „Foaia literară”, „Noua bibliotecă română” ș.a. Stabilindu-se la Timișoara, P. devine ziarist profesionist și scrie mult timp la ziarele „Luminătoriul” și „Dreptatea” (sub pseudonimele Brutus și Luca Drugă). În 1885 fondează săptămânalul „Timișana” (unde semnează și T. Odor; revista va fi continuată de „Gazeta poporului”). Ca redactor-șef al „Tribunei” de la Sibiu, publică
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288602_a_289931]
-
apărut la Madrid în 1981) și Românește (1991, apărut la Paris în 1964). A doua dintre ele pune în valoare talentul de polemist al autorului. În paginile cărții este etalată o scară sui-generis a „supușeniei” intelectualului față de putere, de la oportunismul profesionist la umilința sfioasă sau cinică, de la birocratismul pur la inerția revoluționară. Pe temeliile unei asemenea „sociologii a supușeniei” (cum o numește undeva el însuși), I. clădește un veritabil „Pantheon” al imposturii intelectuale postbelice. Verbul pamfletar este dublat pe tot parcursul
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287506_a_288835]
-
culturii, literatura, geografia, economia națională și chiar și stenografia. Studenții și profesorii dezbăteau subiectele predate. Se organizau excursii prin împrejurimile pitorești și erau vizitate mînăstirile. Studenții puneau în scenă piese de Caragiale și Vasile Alecsandri, iar uneori Iorga invita actori profesioniști de la București. Apoi lecturi poetice, concerte de muzică populară și spectacole de dansuri populare, toate conform conservatorismului artistic al sămănătoristului Iorga 217. Înalta societate bucureșteană își bătea joc de această "vilegiatură", numind-o "Neamul românesc" al lui Nicolae Iorga 218
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
de botez Boeru nu și-l mai amintea. Nici unul dintre acești oameni nu avea o educație care să merite acest nume, nici măcar Boeru nu era intelectual. Șoferul mașinii în care a făcut echipa morții călătoria era Ștefan Iacobuță, un șofer profesionist de la cooperativa agricolă. Toți erau legionari angajați ai cooperativei, așa că puteau pune la cale complotul în condiții convenabile. Mașina era un vehicul oficial înregistrat pe numele acestei cooperative, un Buick negru purtînd plăcuțe de înregistrare 6211 BR. Domnul Boeru își
by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA [Corola-publishinghouse/Science/1017_a_2525]
-
și pe predecesorii săi pentru modul nesăbuit În care purtaseră războiul, dar nimeni nu avea o propunere mai bună și aproape toți erau mulțumiți În sinea lor că Vietnamul era de domeniul trecutului. Doar Armata Franceză (mai exact, corpul ofițeresc profesionist) continua să fie nemulțumită. Unii ofițeri mai tineri, În special cei care luptaseră În Rezistență sau pentru Franța Liberă, au Început să nutrească resentimente difuze, dar periculoase. Încă o dată, șopteau ei, trupele franceze de pe câmpul de luptă au fost trădate
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
trebuie decât o minge - spre deosebire de tenis sau atletism, care necesită un anumit nivel al venitului sau dotări publice, inexistente În multe țări europene. Nu e nevoie să fii nemaipomenit de Înalt sau vânjos - dimpotrivă -, iar jocul nu este periculos. Fotbalul profesionist fusese multă vreme o alternativă slab remunerată pentru tinerii din orașele industriale; acum el era o scurtătură spre prosperitatea suburbană și multe alte minunății. În plus, oricât de faimoși și talentați ar fi fost, fotbaliștii făceau parte dintr-o echipă
[Corola-publishinghouse/Science/1961_a_3286]
-
1968-1990), a mai ocupat postul de director al Bibliotecii Județene (1976-1981) și al Centrului Cultural „Ionel Perlea”, deținând și funcția de consilier la Inspectoratul pentru Cultură. Membru al Uniunii Scriitorilor din România (1990), este și membru fondator al Asociației Scriitorilor Profesioniști din România; de asemenea, membru al Societății Române de Haiku. Redactează și editează revista de poezie haiku „Orion” (din 1994), fondează Școala de poezie tanka și renga de la Slobozia (1995) și revista „Micul Orion”; i se decernează Premiul de Onoare
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286318_a_287647]
-
complexe, alcătuite din specialiști din diverse domenii ale științei și practicii. Echipa de coaching devine, astfel, o cerință majoră în managementul resurselor umane. Termenul provine de la verbul to coach (a antrena) și marchează specificul echipelor de antrenori ai formațiunilor sportive profesioniste, alcătuite din diverși specialiști (așa cum am mai amintit). Managerul de tip coaching este, în primul rând, un profesionist care pune probleme, caută schimbarea, creează actorii sociali ai acțiunii. „Adevăratul antrenor managerial este cel care își pune probleme de genul lui
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
supusă voinței divine. Prin aceasta, criteriile de decizie vor purta amprenta specifică a celui care vede în acțiunea sa o expresie a comandamentelor divine. Un asemenea om acționează sub puterea de constrângere și stimulativă a mentalității „care aspiră în mod profesionist, sistematic și rațional la un câștig legitim”<footnote Weber, Max, Etica protestantă și spiritul capitalismului, Editura Humanitas, București, 1993, p. 180. footnote>. Managementul resurselor umane va lua în considerare această caracteristică a credinciosului atunci când își elaborează proiectele sale de antrenare
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
electrice pe care a înființat-o vărul său, Werner Siemens, și pe care moștenitorul acesteia o adusese la un pas de faliment, amenințând cu sistarea creditelor acordate de banca sa, silindu-și astfel rudele să încredințeze conducerea firmei unor manageri profesioniști”<footnote Drucker, Peter F., „Imperativul restructurării firmelor economice”, Sinteza, nr. 78, revistă editată de Ambasada SUA în România, București, 1989, p. 7. footnote>. Putem, deci, defini managementul ca referindu-se la acea activitate de conducere a salariaților de un grup
Managementul resurselor umane în administraţia publică by Elvira Nica () [Corola-publishinghouse/Science/234_a_151]
-
romanului, ale cărui eroine sunt două prietene adolescente, care descoperă la rândul lor compromisul moral sau refuzul lui, iubirea născută din iluzii sau refuzul ei. Jocul proiectării eului în trecut, al imaginației care pornește de la real deformându-l, reacțiile cititoarei profesioniste rafinează scriitura, fără a o încărca cu analize insuportabile cititorului postmodern. Câteva reflectări ale situațiilor morale din societatea contemporană sunt remarcabile: adolescenta care descoperă că părinții i-au ascuns, prin omisiune, adevărul despre opoziția reală față de lumea în care trăiește
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/286861_a_288190]
-
Marin făcea obiectul unor contestări vehemente în epocă din partea unor critici de artă precum Tudor Arghezi, care-l punea pe același loc cu Kimon Loghi și Costin Petrescu 320, disociindu-l sanitar de Brâncuși 321, dar și a unor critici profesioniști, precum Constantin Prodan, care-l caracteriza cu o scârbă aproape princiară drept un "sculptor mic și gros de statură în contrast cu sentimentele lui de trubadur, care nu visa decât alegorii ușoare, pe care le executa într-un stil dulce"322. Sculptorul
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
artistice, fapt subliniat cu insistență, și nici nu intenționează ilustrarea unei direcții anume. În contextul diferitelor curente și căutări estetice în epocă, curente ai căror reprezentanți se aflau în mijlocul unor dezbateri teoretice cu contestări, sau, dimpotrivă, exaltări conduse de critici profesioniști sau de literați deveniți redutabili critici de artă Baudelaire, Huysmans, Péladan, Lemmonier, Apollinaire etc. în lipsa unei tradiții configurate la nivelul receptării estetice, a unor repere sigure, poate cu excepția lui Nicolae Grigorescu, figură emblematică pentru desprinderea de pictura academică, opțiunile estetice
by Angelo Mitchievici [Corola-publishinghouse/Science/1058_a_2566]
-
fost de tip universitar - patru ani; din 1952 până la 1969 a funcționat sub forma unui colegiu postliceal de trei ani. Atunci, România se număra printre puținele țări din lume care inițiaseră un program structurat și înalt calificat în cadrul unui sistem profesionist de asistență socială. O rețea complexă de tip interdisciplinar de asistență socială comunitară se dezvoltase în mediul urban, urmând să se generalizeze și în cel rural. În ciuda acestor rezultate remarcabile, recunoscute atât în Europa, cât și în SUA, formarea în
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
goluri; instituțiile de asistență socială s-au reformat ezitant și greoi; asistența socială preventivă și recuperarea celor în dificultate erau, practic, inexistente; în contrast cu evoluția foarte lentă a sistemului de servicii, formarea universitară a unei importante generații noi de asistenți sociali profesioniști a debutat rapid după standarde înalt calitative chiar de la sfârșitul anului 1990; s-au reînființat profesiile cu profil sociologic, psihologic și de asistență socială, ca domenii de specializare. Astfel, încă din iarna lui 1990, la inițiativa ministrului de atunci al
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
se poate crea o falsă imagine a rolului asistentului social profesionist în serviciile de asistență socială în comunitate și o lipsă de interes pentru angajarea lor în sistemul public de asistență socială. În țările cu tradiție, diferența dintre asistentul social profesionist și voluntarul unor asociații de caritate este foarte clară. De regulă, voluntarul poate să ofere un sprijin imediat, ocazional pentru soluționarea unor probleme simple în familie sau în comunitate ori să ajute alături de specialist. Asistentul social este însă cel care
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
totuși să pornească de la o înțelegere clară a necesităților familiilor cu copii. Nevoia de asistenți sociali Din 1994, când a ieșit de pe băncile universităților prima promoție de asistenți sociali, și până în prezent sunt deja peste 15 000 de asistenți sociali profesioniști. Cu toate acestea, suntem încă departe de acoperirea tuturor necesităților din sistemul existent, la care se adaugă nevoile în creștere previzibile în viitorul imediat și mediu. Sunt încă multe instituții și ministere care, neconștientizând complexitatea profesiei, manifestă o rezistență greu
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
sistemul existent, la care se adaugă nevoile în creștere previzibile în viitorul imediat și mediu. Sunt încă multe instituții și ministere care, neconștientizând complexitatea profesiei, manifestă o rezistență greu de explicat față de înlocuirea cadrelor necalificate în asistență socială cu absolvenți profesioniști, dar și față de crearea unor posturi de asistență socială în structurile sale. Un exemplu semnificativ aici constă în neutilizarea în sistemul educativ-școlar a asistenților sociali specializați în domeniul consilierii școlare (prevenirea și combaterea violenței și a drogurilor în mediul școlar
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
fost ignorate și în primii ani de tranziție. De-abia în 2001 Guvernul a elaborat strategia dezvoltării instituționale a noului sistem de asistență socială și s-a adoptat Legea sistemului național de asistență socială care fixează cadrul construirii unor servicii profesioniste, specializate. Legea cadru a organizării sistemului național de asistență socială adoptată în 2001 a inițiat crearea structurilor necesare sporirii rolului și responsabilității sistemului în furnizarea serviciilor sociale publice. S-a moștenit însă o anumită lentoare în implementarea noului program, ceea ce
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]
-
de servicii și impactul așteptat al noilor măsuri de reformă Transferul unui volum mare servicii presupune o restructurare profundă a instituțiilor județene furnizoare de servicii intrate deja într-un proces de unificare, ceea ce ar fi permis crearea unor servicii specializate profesioniste care să aibă în atenție nu doar copilul, ci și familia aflată în dificultate. Trebuie însă menționat faptul că existența sistemului de servicii pentru copii în formă relativ fragmentată de celelalte componente ale sistemului de servicii a fost, probabil, cea
[Corola-publishinghouse/Science/2099_a_3424]