10,956 matches
-
reamintim că Războiul Rece și Împărțirea Europei În două blocuri aflate În competiție după cel de-al doilea război mondial a jucat un rol-cheie În formarea inițială a Comunității Europene. Trebuia să fie un bastion economic și politic Împotriva agresiunii rusești. Însă, În momentul În care Războiul Rece se terminase, Europa trebuia să se concentreze asupra perspectivei unei Germanii reunificate și a unei Europe complete care să se Întindă de la țărmul Atlanticului până la granița Rusiei. Din nou, anumite evenimente externe au
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
al bicisniciei, descumpănite gazdele cedează neașteptat de ușor în fața cinicei intruziuni. Dispuse la concesii, ele consimt, cu o strîngere de inimă, ca un spasm al conștiinței, la rușinosul viol. Pînă și pe răzvrătitul Alex îl surprindem exersînd, la ghitară, acordul rusesc! Ca să nu-i mai supere prea mult pe ocupanți, timorați, nevolnicii fac un compromis după altul. Sigur, mai murmur, mai cîrtesc, mai ridică, nu prea tare. glasul. Dar, urmărindu-i, nici nu te mai miri că lui se întîmplă ce
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
inacuzative care exprimă existența. Babby (2001)40 a atras atenția că inergativele nu sunt excluse din aceste construcții dacă o prepoziție locativă precedă verbul. În folosul demonstrației că reflexivele nu sunt inacuzative, Reinhart și Siloni (2004: 175) arată că reflexivele rusești nu trec acest test. 9. DE CE NU FUNCȚIONEAZĂ (DECÂT PARȚIAL) ACESTE DIAGNOSTICE PENTRU LIMBA ROMÂNĂ? Lipsa unor teste sintactice relevante pentru delimitarea clasei verbelor inacuzative/ergative din limba română a determinat apariția unor afirmații cum este aceea că sintaxa limbii
[Corola-publishinghouse/Science/84999_a_85785]
-
domni români s-au orientat spre o alianță cu aceasta, împotriva Imperiului Otoman. După cum se știe, Rusia se va înfățișa ca eliberatoarea popoarelor creștine din Peninsula Balcanică, urmărind în fond expansiunea în această zonă și transformarea Mării Negre într-un „lac rusesc”. Domnitorul Gheorghe Ștefan (1653-1658) și-a îndreptat privirile către Rusia și în 1656 „s-a parafat primul tratat” între cele două state. Ne reține atenția art. 4, care se referea la regiunea Bugeacului și la cetățile răpite Moldovei și trecute
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
care se află pe malul stâng al aceluiași fluviu va rămâne sub stăpânirea absolută și incontestabilă a Imperiului Rus”. Articolul următor prevedea că celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
celelalte frontiere dintre cele două imperii vor rămâne așa cum au fost la începutul războiului, urmând ca trupele rusești să se retragă din acele teritorii care vor fi restituite Sublimei Porți; Maiestatea Sa Imperială restituie Sublimei Porți Basarabia, cucerită de armatele rusești, cu orașele fortificate Bender, Akkerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie”. Termenul Basarabia era folosit cu sensul de atunci, adică partea de sud a teritoriului dintre Prut și Nistru; precizarea introdusă în textul tratatului
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
cele două imperii, dovedește interesul special al Rusiei pentru această zonă, aflată de mai multă vreme sub controlul turcilor. Această pace nu a durat mult și, în 1806, a izbucnit un nou război ruso-turc, care a ținut șase ani. Armatele rusești au forțat Nistrul și, în scurt timp, au ocupat Hotinul și celelalte cetăți, au ocupat apoi Moldova întreagă și Țara Românească. Nu ne oprim aici asupra operațiunilor militare sau a disputelor diplomatice din acei ani; chestiunile au fost analizate cu
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Marea Neagră, formează frontiera între cele două Imperii”. Era precizat regimul insulelor de pe Dunăre, situate vizavi de Ismail și Chilia, în ce privește popularea lor și ridicarea de fortificații, regimul de navigație al vaselor comerciale aparținând celor două puteri, al vaselor de război rusești. Poarta renunța în favoarea Rusiei la toate drepturile sale asupra teritoriului situat pe malul stâng al Prutului, după cum, prin art. V restituia Imperiului Otoman partea din Moldova situată la dreapta aceluaiași râu, precum și Țara Românească, cu toate așezările lor. Printr-o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
gospodării cu 1.205 de găgăuzi (0,25 %). În perioada următoare s-a declanșat un amplu proces de colonizare; în urma acestui proces și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de ocupație rusească, dar a continuat să dețină majoritatea, chiar majoritatea absolută. Regimul de relativă autonomie, statuat de Așezământul regiunii înființate Basarabia din 1818, nu a rezistat prea mult timp. S-a manifestat o ofensivă în vederea anulării autonomiei, în forme tot mai accentuate
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
I (1825-1855). Cu două luni înaintea izbucnirii unui nou război ruso-turc, Așezământul a fost înlocuit, în februarie 1828, cu Regulamentul lui Voronțov, care desființa autonomia Basarabiei, introducea obligativitatea limbii ruse în actele publice, înlocuirea obiceiurilor și legislației românești cu legiuirile rusești etc. Limba română s-a mai utilizat în administrație din ce în ce mai puțin până către mijlocul secolului. Procesul de rusificare devenea tot mai intens. Războiul din 1828-1829 s-a încheiat cu îngrângerea Turciei și încheierea Tratatului de pace de la Adrianopol, în septembrie
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
separat, anexat tratatului, se instituia protectoratul Rusiei asupra Principatelor Române, hotarul Țării Româneaști se stabilea pe talvegul Dunării, înapoindu-se porturile Giurgiu, Brăila și Turnu, se acorda Principatelor deplina libertate a comerțului exterior ș.a. Ceea ce interesează aici este extinderea domninației rusești asupra regiunii dintre brațele Chilia și Sf. Gheorghe, asupra Deltei Dunării, fapt confirmat prin tratatul ruso-turc de la Unkiar-Skelessi (1833). Art. 3 din Tratatul încheiat în 1829 relua prevederea din Tratatul de la București, din 1812, la care adăuga teritoriul dintre Chilia
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
suferi nici o modificare”. Se preciza în articolul următor că „teritoriul cedat de Rusia va fi anexat Principatului Moldova, sub suzeranitatea Sublimei Porți”, după cum art. 22 se referea la statutul celor două principate române, care rămâneau sub suzeranitatea Porții, dar protectoratul rusesc era înlocuit cu garanția colectivă a Marilor Puteri. Europa, prin cele trei mari puteri aliate învingătoare și cu asentimentul celorlalte puteri rămase neutre, dintre care nu putem uita în primul rând Austria - aprecia profesorul de drept internațional public de la Universitatea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
imperiu, cu tendințele sale de expansiune. În revendicările formulate de diplomații ruși cu fiecare ocazie, problema frontierei ruso-române era mereu ridicată, în același timp cu cea a revizuirii clauzelor navale din tratat. Acestea erau cele două obiective esențiale ale revizionismului rusesc pe care politica externă a Imperiului le-a urmărit cu tenacitate în urma Războiului Crimeii. Reactivarea „problemei orientale” în 1875-1876 și declanșarea războiului ruso/româno-turc a readus în discuție, între alte chestiuni, pe aceea a viitoarelor „sfere de influență”. Astfel, în
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
facultatea de a le schimba cu partea Basarabiei detașată la 1856 și mărginită la sud cu talvegul brațului Chilia și cu gura Stari-Stambulului. Tatonările diplomației românești la Berlin, Viena, Paris și Londra nu au găsit un sprijin efectiv față de amenințările rusești. În condiții în care nu ne ocupăm aici, valabilitatea tratatului de la San Stefano a fost contestată și s-a ajuns la ținerea unui congres de pace. În cadrul Congresului de la Berlin (1/13 iunie-1/13 iulie 1878) s-a discutat și
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
teritoriul respectiv de dincolo de Prut, fără a fi semnat vreun act formal de cesiune. În octombrie 1878, autoritățile române s-au retras din cele trei județe; nici un alt consimțământ nu a fost obținut de la statul român. Imediat după anexare, administrația rusească a transformat cele trei județe în unul singur, al Ismailului. Pe lângă dezbaterile aprinse din Parlamentul de la București în legătură cu prevederile Tratatului de la Berlin, presa a protestat vehement față de luarea celor trei județe și față de condițiile ce însoțeau recunoașterea independenței de stat
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
nu-i cu putință”. Rusia urmărea să șteargă orice amintire cu privire la înfrângerea din războiul Crimeii și să-și asigure accesul la Dunăre, de unde Congresul de la Paris o silise să se retragă. Interese de ordin politic și economic au determinat diplomația rusească să respingă argumentele României. „Înțelească mai dinainte cu Austria, care ocupase Bosnia și Herțegovina, Rusia stărui cu orice preț asupra cesiunii Basarabiei, pe care congresul (de la Berlin - n.ns., I. A.), i-o și confirmă, trecând peste orice simț de
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a cercurilor politice și a opiniei publice românești se pronunța pentru intrarea în acțiune alături de Antanta, cu scopul eliberării Transilvaniei și Bucovinei. Grupări mai restrânse aveau în vedere o alianță cu Puterile Centrale, gândindu-se - și aveau motive - la pericolul rusesc și la necesitatea eliberării, mai întâi, a Basarabiei. Dincolo de aceste păreri, în fond întreaga suflare românească urmărea realizarea idealului național, deosebirile vizând succesiunea etapelor. Neutralitatea României, acceptată de Consiliul de Coroană de la Sinaia, la 21 iulie/3 august 1914, era
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
începerea unui război între noi și ruși. Era, într-adevăr, o gravă hotărâre de luat”. În noaptea de 8-9/21-22 decembrie 1917, a avut loc ședința Consiliului de Miniștri (cu participarea și a generalului Prezan), care a hotărât dezarmarea trupelor rusești. La Iași, această dezarmare s-a efectuat fără incidente. Mai greu au mers lucrurile în restul teritoriului, în săptămânile următoare. Prin luptele de la Galați, Pașcani, Fălticeni, Mihăileni ș.a., rezistența rușilor a fost înfrântă. S-a efectuat dezarmarea, neutralizarea și evacuarea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
Ioncu se împotrivea încercărilor de a reduce Basarabia la un simplu guvernământ al Ucrainei și preciza: „Dacă în aspirațiile noastre politice ne vom lovi mereu de deziluzii, atunci noi, urmând drumul necesității, care nu cunoaște hotare, din prieteni ai democrației rusești ne vom face separatiști”. Evenimentele au mers pe acest făgaș; Ucraina n-a renunțat la pretențiile sale, iar democrația rusă s-a dovedit mult prea slabă în fața ofensivei bolșevice. În preajma doborârii guvernului rus de către bolșevici a avut loc la Chișinău
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a fost ales Ion Inculeț; dintre ceilalți deputați, amintim pe: Pantelimon Halippa, Ion Pelivan, Ion Buzdugan și mulți alții. La 2/15 decembrie, Sfatul Țării a adoptat o Declarație, prin care se proclama Republica Democratică Moldovenească, din cadrul Republicii Federative Democratice Rusești (în fapt, inexistentă), „ca părtașă cu aceleași drepturi”. Puterea executivă era încredințată Consiliului Directorilor Generali. Sfatul Țării, organism suprem în republică, și Consiliul urmau să realizeze un program de reforme democratice, bine precizate în Declarație. La 7 decembrie s-a
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
a lui S. Nazaria este, de fapt, o istorie plină de falsuri, care ne întoarce, atât în ce privește „interpretarea”, cât și limbajul, cu mulți ani în urmă, la „tezele” Cominternului referitoare la România stat multinațional, la imperialismul românesc, la Basarabia provincie rusească, locuită de poporul moldovenesc și „soluția” statalității moldovenești, cu fața - precizăm noi - numai către Răsărit și cu spatele la România și la Europa democratică. Autorul iese complet din câmpul dezbaterii științifice în tratarea evenimentelor din anul 1940. În urma încheierii Pactului Molotov-Ribbentrop, „Uniunea
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
timp, i s-a desființat autonomia și s-a declanșat o intensă politică de rusificare în toate domeniile. În urma procesului de colonizare și a altor mișcări de populație, procentul deținut de români a scăzut în cei 106 ani de stăpânire rusească, dar a continuat să dețină majoritatea absolută, fapt ce se explică, în primul rând, prin rolul țărănimii în păstrarea limbii române, a obiceiurilor, a etniei române, în ansamblul său. Un episod aparte în delimitarea teritoriului Moldovei l-a constituit situația
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
despre urmările de acolo și să fie sub protecțiunea și supunerea maiestății noastre imperiale și ai moștenitorilor noștri atât el, cât și urmașii lui. Art. III. Drept aceea, Noi, Marele Domn, Maiestatea Noastră Imperială, îl asigurăm și pentru moștenitorii tronului rusesc că noi nu vom avea dreptul să punem domn în Moldova nici din pământul muntenesc, nici din orice familie străină, mai cu seamă că Luminatul Prinț Dimitrie Cantemir ne-a arătat credința sa; și toată familia sa, partea bărbătească, o
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
pe care le-au luat în stăpânire trupele Imperiului rus vor fi restituite Sublimei Porți cu toate fortărețele existente și în aceeași stare în care sunt în momentul de față, maiestatea sa imperială restituie Sublimei Porți Basarabia cucerită de armatele rusești cu orașele fortificate Bender, Akerman, Chilia și Ismail, ca și târgurile și satele cuprinse în această provincie. ...................................................................................................................................... Art. XIII. — Prezentul tratat de pace perpetuă, încheiat în chip atât de fericit, va fi confirmat din partea maiestății sale sultanului și din partea maiestății
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
localitățile care se găsesc acolo, ca și la jumătate din fluviul Prut, care formează granița între cele două Imperii. Vasele comerciale ale celor două puteri vor putea intra, ieși și naviga pe toată întinderea acestui fluviu, dar vasele de război rusești nu vor putea niciodată să urce pe Dunăre decât până la confluența cu Prutul. Art. V. Majestatea Sa Împăratul tuturor Rusiilor cedează și restituie Sublimei Porți Otomane partea din Moldova care este situată pe malul drept al Prutului, precum și Valahia Mare
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]