11,047 matches
-
stimulilor din mediu și să dezvolți mecanisme adaptative promovate de subcultură. Provocările și frustrările generate de mediu sunt văzute ca agresive și amenințătoare și deci provoacă o abordare defensivă agresivă. Anumiți stimuli sunt percepuți preferențial și interpretați în registrul amenințării stârnind lupta fizică. Aceasta din urmă dă măsura curajului, a îndrăznelii a capacității de autoapărare în cultura dată. Autorii teoriei subculturii leagă aceste manifestări de statutul socioeconomic scăzut al bărbaților ce devin astfel atrași și participanți la subculturi. Ei se înarmează
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
ca și în cazul neimplicării celorlalți în violența domestică: teama de „contagiune”. Teamă că persoana care ar „îndrăzni”să se opună hărțuirii unui coleg ar putea deveni ținta directă a atacurilor. Pe de altă parte, participarea la scenele de hărțuire stârnește amuzamentul celor care hărțuiesc, stări de plăcere și confort. Acest lucru face ca uneori, în școală, chiar și elevi cu rezultate școlare bune să se implice în situații de hărțuire a unui coleg sau a unui grup de colegi. Manifestările
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
de către autor (Ionescu, 2010, p. 281) printr-o serie de caracteristici cum ar fi: scoaterea în evidență a dezvoltării și a potențialului persoanei; se pune accentul pe factori personali cunoscuți ca facilitatori ai rezilienței (stima de sine, capacitatea de a stârni simpatie, imagine de sine pozitivă, sentiment de control asupra vieții, creativitate, umor etc.); identificarea resurselor existente în anturajul persoanei (persoane adulte din rețeaua socială care ar putea juca rolul de tutori ai rezilienței; persoane disponibile să mențină pe o lungă
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
le va da șansa de a-și dezvolta propria personalitate, găsindu-și puncte de sprijin în ei înșiși, iar în momentul ieșirii din familie, printre adulții cu care vor veni în contact. Deși părinții s-au izolat social, povestea lor stârnește compasiune și probabil copiii vor fi beneficiarii acestei compasiuni ce se va manifesta printr-un plus de atenție din partea adulților cu care vor veni în contact, la grădiniță, la școală sau pur și simplu în plimbările prin sat. Există experiențe
VIOLENTA, TRAUMA, REZILIENTA by ANA MUNTEANU, ANCA MUNTEANU () [Corola-publishinghouse/Science/804_a_1761]
-
rrromânașii verrrzi, s-au împăcat și cu barbișonul lui Emil Constantinescu. Le-au trebuit șapte ani pînă să-și dea seama că masca proletar-pomădată a emanatului nu e singura demnă de încredere, că și capul modern-civilizat al celui ce le stîrnise aversiunea bășcălios-balcanică poate genera încredere. Și a generat. Slavă domnului! Că și acum, după ce tumultul electoral s-a mai stins, ne gîndim la tot ce s-a întîmplat ca la o minune. Dar de unde să știe fîrtații noștri întru neam
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
românul exulta în felul lui, netrecîndu-i prin cap să cîrtească, ceea ce făcea parte din propriu-i orgoliu. Azi? Comunismul i-a învățat pe oameni să fie săraci, egali și umili, orice victorie să fie bine atenuată ca efect, să nu stîrnească difuza rîcă. Președintele Emil Constantinescu, beneficiarul (și numai el) al unei victorii net istorice, a fost nevoit să-și justifice precaritatea sărbătoririi, în familie, cu procurarea, ca tot omul, a unui vinișor de țară, un zaibăr acolo, o căpșunică, mde
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
nivelul președinției și guvernului". Vorbele aparțin primului ministru Victor Ciorbea și au fost rostite recent la Bruxelles, generînd o simpatie, greu disimulată, în mai toată presa bună occidentală. Nu și în spațiul mioritic, unde o astfel de declarație incendiară a stîrnit reacții dintre cele mai bizare. Premierul Ciorbea a detaliat, la reîntoarcere, în ce constă, franș, desovietizarea, dînd a înțelege, în subsidiar, că și înlăturarea lui Măgureanu intră în scenariul asanării. Dar, se putea ca Silvică Brucan, mafalda cea de toate
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
mei, netrecut prin școală, practica o pictură nu lipsită de evidente virtuți native dar de un risc total inconșient. Tot ce-i ieșea de sub pensulă, agresiv, primar, confuz era imediat expus. Cu acea făloșenie neștiutoare, în stare, în schimb, să stîrnească vîlvă. Doar atît: vîlvă, pentru că toată această excesivă și necontrolată erupție a eșuat pînă la urmă în anonimat. Fusese un nas prea de tot, pe care doar cel, generic, din Insula Paștelui îl mai putea concura. La cealaltă extremitate, un
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
titlului. Între formele de stres generalizat, care bîntuiau, în anii stalinismului autohton, breasla, unele îmbrăcau haina derutei duioase. O intervenție speriată ca cea a ieșeanului Popa, care făcuse pictură serioasă la Paris, cu André Lhote: ce se mai pictează, dragă? stîrnea un fel de compasiune veselă, pictorul fiind recunoscut și ca hîtru cozeur. Între vrafurile de cartoane ale celuilalt mare ieșean, Craiu, se afla, la subită îndemînă, o mapă aproape mistică pe care scria activitate. Pictorul, unul din ultimii romantici ai
by al Gheorghiu [Corola-publishinghouse/Science/1091_a_2599]
-
toate popoarele sud-estului, grecii. Întâi, prin acapararea aprigă a unei părți din viața politică și culturală a acestei zone, pe care, ca o compensație pentru pierderea statutului lor, s-au străduit s-o facă mai bizantină decât era, ceea ce a stârnit îndreptățite și firești reacții de împotrivire. A doua oară, când au părăsit ei înșiși visul bizantin. (Pippidi 235) Preluarea de către alte puteri tinere ortodoxe a acestui vis imperial bizantin nu a fost făcută însă modo grosso (Pippidi 135-51). Spre diferență
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
imperiu în expansiune, și politica statelor medievale românești, una de definire identitară, de menținere a granițelor și a independenței în limitele proiectelor domnești. Încercarea a constat în principal în a păstra la adăpostul unui înalt program politic, care a și stârnit interesul unor puteri militare mai mari, integritatea statală (Pippidi 12-21). Din acest punct de vedere, programul politic de apărare a independenței a disimulat adesea în exterior adevăratele scopuri ale demersurilor militare sau diplomatice, până acolo încât a ajuns să creeze
[Corola-publishinghouse/Science/84959_a_85744]
-
Mediul de trai este la o scară mai umană. Cartierele vecine, școlile și magazinele cu amănuntul, sunt de obicei la distanțe accesibile, care pot fi ușor parcurse pe jos sau la câteva minute cu tramvaiul. Iată o statistică care va stârni invidia: aproape șase din zece europeni au nevoie de mai puțin de douăzeci de minute ca să ajungă la locul de muncă 56. Când vizitez locuințe În Europa, oamenii par să aibă mai puține lucruri și să fie Înconjurați de mai
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
manifeste pasiunile În mod zgomotos, europenii exprimă un dezgust pur emoțional față de pedeapsa capitală, care poate fi Întâlnit nicăieri În lume. De câte ori un deținut, condamnat la moarte În Statele Unite ale Americii, este executat, evenimentul trece aproape neobservat În America, dar stârnește proteste vehemente În Europa. Să nu ne Înșelăm: europenii sunt aboliționiștii secolului XXI, hotărâți să evanghelizeze lumea și nu se vor opri până când pedeapsa capitală nu va fi abolită În lumea Întreagă. Americanilor le-ar veni greu să creadă că
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
obligată să producă 22% din electricitate și 12% din totalul de energie, folosind resurse reînnoibile de energie, până În 201044. Cu toate că unele dintre statele membre au rămas În urmă În realizarea acestor ținte de folosire a energiei reînnoibile, lucru ce a stârnit mare consternare la Bruxelles, Însuși faptul că Uniunea Europeană a precizat aceste ținte o așează cu mult Înaintea Statelor Unite ale Americii În tranziția de la combustibili fosili la surse de energie care pot fi reînnoite. Administrația Bush s-a opus totuși Încercărilor Congresului de
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
licăririle aducerilor-aminte. Amintiri din timpul războiului, cu un drum de coșmar până la Bârnova (Din vremea războiului), suveniruri, consemnate ca într-un jurnal, din școală și din timpul stagiului petrecut în minister. Un amestec de bucurie și de nesățioasă curiozitate îi stârnește băiețașului din Rogojeni plecarea, împreună cu tatăl său, la Galați. Evocările, îngânând expresii cu binecunoscută pecete („Doamne, mult îmi era drag drumul la bunica”, „dragă Doamne”, „o bătăiță ca aceea”), au ceva din dicțiunea Amintirilor din copilărie ale lui Ion Creangă
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/288944_a_290273]
-
a citit piesa cu deosebită atenție și cu un ochi exersat de... critic literar; spun aceasta, gîndindu-mă la interpretarea pe care ne-o propune în programul de sală, de o remarcabilă finețe și exactitate a observațiilor și care ar putea stîrni admirația oricărui comentator specializat. Acestei lecturi avizate îi corespunde, în chip firesc, o viziune scenică de o mare acuratețe. Foarte bine și-a servit propriul text Constantin Popa, în rolul lui Ilie Popescu; actorul a venit cu o înțelegere "din
[Corola-publishinghouse/Science/1566_a_2864]
-
cererea guvernului sovietic, trupele române trebuie să se retragă imediat de pe teritoriul U.R.S.S., la vest de Nistru. Într-o manieră formală și explicită, se recunoștea Nistrul drept frontieră între U.R.S.S. și România. Intenția încheierii unui asemenea pact a stârnit reacția statelor revizioniste: Germania, Italia, Ungaria; din alte motive, Polonia era categoric împotriva pactului româno-sovietic. În interior, anumite organizații și oameni politici respingeau această idee, îngrijorați de posibilitatea prezenței trupelor sovietice pe teritoriul României. În 1935-1936, situația internațională înregistra noi
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
intrarea în stare de război cu Marea Britanie și Statele Unite ale Americii în decembrie 1941, constituirea Națiunilor Unite la 1 ianuarie 1942 au complicat situația externă a României. Atitudinea Marii Britanii și S.U.A. față de România era determinată de preocuparea de a nu stârni nemulțumiri la Moscova și de a nu „deranja” marele aliat. Încă din toamna anului 1943, Kremlinul alcătuia planuri în legătură cu România. La 26 septembrie, ministrul român la Berna, Vespasian Pella, informa guvernul de la București că revendicările minimale ale Uniunii Sovietice aveau
Basarabia în acte diplomatice1711-1947 by Ion AGRIGOROAIEI () [Corola-publishinghouse/Science/100958_a_102250]
-
probleme practice pe care sociologul este, de regulă, solicitat să le soluționeze: cum să crească eficiența unei campanii de propagandă, cum să-și perfecționeze un om politic imaginea publică etc. Lectura unei asemenea liste de probleme este de natură să stârnească o anumită reacție negativă. O analiză mai atentă a ei scoate în evidență faptulcăea exprimă mentalitatea modelului client/consultant. Sistemul client face comanda, iar specialistul îl ajută în realizarea obiectivelor sale. Critică aici devine relația dintre sectorial și global, dintre
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
de specialiști a ajuns la concluzia că atitudinea negativă a muncitorilor față de muncă se datorează într-o măsură importantă practicilor deficitare de conducere. O asemenea concluzie (informație, fapt) comunicată persoanelor cu funcții de conducere ar fi fost de natură să stârnească reacții de apărare, fiind considerată ca o critică a activității lor. Pentru a evita o asemenea situație (furnizarea de informații din exterior) s-a recurs la o strategie alternativă: persoanele în cauză au fost solicitate să strângă ele însele informațiile
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
să se conserve în fluctuația evenimentelor. Să luăm drept exemplu organizarea capitalistă a economiei. Există legi structurale ce reglează comportamentul economic astfel încât sistemul să se mențină ca atare. Același lucru se petrece și cu sistemul feudal. Apariția unui eveniment nou stârnește o reacție așteptată, înscrisă în legile de funcționare ale sistemului însuși. Istoria unor asemenea forme nu reprezintă decât repetarea în timp, în condiții variabile de mediu ale comportamentului sistemului, orientat de structura sa fundamentală. În acest sens, analizând economia capitalistă
[Corola-publishinghouse/Science/2238_a_3563]
-
și când ? a Întrebat Învățătorul. Glasurile copiilor sunau ca niște clopoței sub bolta senină a cerului. Au răspuns toți că meleagurile lor au fost dezrobite de români. Învățătorul zâmbea mulțumit de răspuns. Am zâmbit și noi. Nodul amar din grumaz, stârnit de aducerile-aminte, nu l-am mai simțit. Am avut un simțământ de mândrie față de contribuția noastră de sânge În războiul dreptății, din munții Tatra. Cum au aflat că suntem români, Învățătorul și copiii s-au apropiat de noi cu nețărmurită
Istoria românilor prin legende şi povestiri istorice by Maria Buciumaş, Neculai Buciumaş () [Corola-publishinghouse/Science/1126_a_1952]
-
să crească și În zonele rurale o dată cu introducerea televiziunii. Alte remarce au fost că albii au fost primii care au avut acces la televiziune, În comparație cu cei de culoare. Media și comportamentul agresiv În literatura de specialitate, definițiile date agresiunii au stârnit controverse deoarece nu făceau distincție ,,Între leziunile accidentale” și alte tipuri de agresiune. ,,Un automobil aflat În mișcare poate cauza răni fizice serioase, dar foarte multe dintre aceste acte nu sunt considerate ca fiind acte de agresiune.” (Patrick și Zempolich
[Corola-publishinghouse/Science/2158_a_3483]
-
salamului de Sibiu etc.. Această satiră nu aduce nimic nou în decor; acțiunea este cunoscută oricărui român născut înainte de 89; bineînțeles că au existat anumite diferențe între real și rezultatul final dar important este că această peliculă a reușit să stârnească nostalgie. E o comedie ușoară, uneori subtilă, dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]
-
este cunoscută oricărui român născut înainte de 89; bineînțeles că au existat anumite diferențe între real și rezultatul final dar important este că această peliculă a reușit să stârnească nostalgie. E o comedie ușoară, uneori subtilă, dar care de cele mai multe ori stârnește valuri de râsete indiferent de vârstă. Spre deosebire de partea I „Tovarăși, viața e frumoasă“, partea a II-a, „Dragoste în timpul liber...“ demonstrează caracterul umanist și lipsa parțială a grijii de sine; așa zise povești de dragoste, cu sensuri și pasaje subînțelese
Apogeul by Ana Maria Echimov () [Corola-publishinghouse/Science/878_a_1805]