12,817 matches
-
liniștite și prospere și când Își făceau loc și apăreau pe punte toți leneșii și incapabilii, incomodați de prezența la bara de comandă prea afirmată și de aceea temută. Aceste posturi de conducere te ajută să cunoști oamenii așa cum sunt: stăpâniți de instincte primare, pe care toate bunele tale exemple și toate generozitățile de pe lume nu le pot domoli. Necunoașterea acestui adevăr simplu ca un „bună ziua“ mi-a cășunat oarecari neplăceri; asta mai mult din pricină că nu mi-am consultat la vreme
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
șeala ceea care te-ar face să nchizi cu bucurie ochii pentru vecinicii. Dragul meu, noutatea e elementul care mă face să trăiesc cu atâta intensitate, să vibrez de toate emoțiile de parcă aș fi vizitată de un duh sfânt sau stăpânită de un diavol... Dragul meu Beldișor, trebuie să-nchid scrisoarea asta fară să-ți spun mai nimic din câte aveam să-ți spun... Dragul meu Beldișor, nu pot să-ți spun nimic din ce-am văzut și ce-am auzit
Caleidoscopul unei jumătăţi de veac în Bucureşti (1900-1950) şi alte pagini memorialistice by Constantin Beldie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1330_a_2733]
-
29 iunie 2012 Dimineață liniștită, cu participarea la Sfânta Liturghie. După un somn odihnitor, lecturi duhovnicești. Seara, vizită la Ioan Enache, pe care l-am consiliat În legătură cu tehnoredactarea În QuarkXPress. Din păcate, sunt câteva lucruri pe care Încă nu le stăpânesc, așa că va trebui să ne mai vedem, după ce, bineînțeles, mă voi documenta fie la Ioan Prăjișteanu, fie la Victor Munteanu, printre puținii care lucrează cu acest program. Sunt nemulțumit de comportamentul meu În acest post al Sfinților Apostoli Petru și
Ultima sută by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91673_a_93187]
-
Trebuie să recunoaștem, măcar acum la bătrânețe, că promoția noastră 1952 a fost cam neastâmpărată, și greu de stăpânit. De aceea nu mă mir că le-am cam dat de furcă profesorilor noștri, care probabil și-au făcut cruce, când s-au văzut scăpați de noi. Este interesant cum unii profesori, prin personalitatea lor, prin harul lor didactic, dar
PESTE VREMI…ISTORIA UNEI GENERATII – PROMOTIA 1952 – by Nandris Gheorghe () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91807_a_93341]
-
lui - doi, unul la Partid, iar celălalt la Securitate, la un loc ăștia doi nu fac cât unul, cât Cameniță, cât de departe sunt noii stăpâni de vechiul stăpân, și în ceea ce privește brutalitatea, știința de a da ordine, de a-i stăpâni și de a-i înfricoșa pe ceilalți, dar și în ceea ce privește calitățile personale, inteligența nativă, Cameniță are o inteligență vădită, e drept, neșlefuită, dar o inteligență remarcabilă, pe când ăștia doi sunt mai degrabă niște neisprăviți, temători de șefi, șovăielnici, nu-i
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
specială. Ce vreau să spun cu asta? Vreau să spun că deasupra orășelului nostru se intersectează, se întâlnesc, se ciocnesc două feluri de climă potrivnice: o climă aspră, venită dinspre stepa rusească, aducătoare de crivăț și de troiene înghețate, aceasta stăpânește orășelul în timpul iernii, și o climă dulce, sosită din ținuturile mediteraneene, cu miresme, cu o vegetație explozivă, cu o bogăție de lumină auriferă - aceasta domnește peste orășelul nostru de primăvara până toamna târziu. În acest orășel noi locuim cu chirie
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
enormă, li se auzea respirația, li se auzeau bătăile inimii, se auzea vântul de gheață cum șuieră și se strecoară prin crăpăturile vagonului, cum îi lovește și le brăzdează obrazul. Tata, la început, când urcase în trenul de marfă, fusese stăpânit de un sentiment acut de revoltă, mânie și neputință: îl scotea din minți, pe el, care nu se clintea cu una cu două, faptul că nemernicul acela îi distrusese ochelarii. Astfel, pe lângă toate celelalte rele ale drumului, el, care era
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
gândea la felul cum îl ridicaseră de acasă pe tata, se gândea la viața chinuită pe care trebuia s-o ducă împreună cu mama și cu fratele lui, Vlad, și avea senzația că nu mai suportă, că nu se mai poate stăpâni, că dă peste margini. Acum îi făcea bine să constate că există și alții care văd lucrurile ca el. În seara aceea, târziu, Victor s-a întors acasă tulburat și a adormit greu: în memorie îi răsunau cuvintele ferme ale
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
întreținut, fusese păstrat în vaselină și învelit în cârpe - când l-au curățat, strălucea. Avem și cartușe, zece cartușe. Fratele meu și camaradul lui erau plini de optimism și plini de elan: acum, că dețineau și o armă, se simțeau stăpâni pe situație, nici un obstacol nu le mai bara drumul, puteau să pornească lupta, puteau să ia calea pădurii, să devină partizani. În noaptea aceea Victor i-a scris Monicăi, asigurând-o de dragostea lui până la capăt, mărturisindu-i că e
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
doi, ar fi trebuit să întâlnească acel grup de rezistență, condus de un fost învățător, Baldovin. Au cercetat cu luare-aminte locul, ținându-și aproape respirația, silindu-se să nu facă zgomot. Nici țipenie. O liniște ca la început de lume stăpânea poiana, o liniște pe care a făcut-o țăndări o pasăre speriată, ce s-a ridicat în zbor dând repede din aripi și țipând cu un glas aproape omenesc. Când s-au convins că sunt singuri acolo, Stan și Victor
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
își făurise chiar și o teorie, o filosofie cârpită din câteva propoziții simple - unii sunt puși să-i belească pe alții, numai unii, câțiva, au talentul să-i țină în mână pe cei mulți, el deține știința de a-i stăpâni pe ceilalți, pe care tre să-i strângă de coaie până spun și ce-au mâncat în pântecul mămicuții lor... Cameniță și-a descoperit la Moscova și modelul absolut. Cum de avusese loc această prefacere de sine a sa? Ei
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
lista de bandiți și pe fratele meu Vlad. Vlad dăduse în vară examen de admitere la Litere, la București. La literatura rusă, asta era baza, îi căzuse proza sovietică, Fadeev, Șolohov, Pe Donul liniștit, Boris Polevoi, Povestea unui om adevărat, stăpânise perfect subiectul, dar le vorbise examinatorilor și despre Pușkin, Lermontov, și despre Tolstoi, Cehov. Intrase printre primii, cu felicitări. Începuse cursurile și avea numai succese: se remarcase deja la seminarii și scria cronici, piese de teatru, poezii și traduceri. Ceea ce
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
întredeschisă o tavă cu apă și ceva de mâncare), l-au lăsat în pace. Chiar a dormit câteva ceasuri, chircit într-un colț al celulei. Când s-a trezit, starea lui lăuntrică, în loc să fie mai bună, s-a înrăutățit: îl stăpânea o frică fără seamăn, era sigur că această acalmie e aparentă, e provizorie și că de fapt anchetatorii îi pregătesc ceva groaznic la care el n-o să reziste. La propriu, a început să-și plângă de milă: încerca să-și
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
cădea pe gânduri, dacă se vor alarma. Dar oricâte eforturi făceam, îngerul nu apărea în visul meu. În schimb, o vedeam limpede pe mama. O vedeam cum spală niște rufe în bucătăria neîncălzită. Se ținea dreaptă și căuta să se stăpânească, să nu plângă (deși era singură, n-o vedea nimeni, i-ar fi fost la îndemână să plângă, să-și ușureze sufletul...). Totuși, o lacrimă și încă una i-au scăpat, s-au scurs încetișor pe obrazul său, apoi au
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
că completezi împreună cu întreaga familie împotriva poporului? O undă de surâs care trecuse peste obrazul mamei mele l-a făcut pe tovarășul Cameniță să priceapă că se exprimase incorect: probabil folosise greșit verbul a complota, pe care nu prea-l stăpânea, zisese completezi, nu se zice așa, dar cum se zice? Acest mic incident lingvistic, această slăbiciune a sa pe care mama i-o observase, l-a înverșunat pe tovarășul Cameniță: era și mai decis s-o facă terci pe bandită
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
din pat... Nu ținea să vadă pe cineva anume dintre cei vii, ținea să se întâlnească, eventual, cu propriul său trecut și ținea neapărat să aprindă câte o lumânare pentru ai săi. Măcar atât, să aprindă o lumânare: cu inima stăpânită de vinovăție. L-a rugat pe șoferul camionului, iar acesta, cumsecade, și-a asumat riscul și a acceptat să-l ducă pe brigadier până în Serenite. Tata i-a cerut să oprească în fața fostei noastre locuințe. A coborât în grabă, a
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
speranța că asta era surpriza pe care mi-o sugera atât de apăsat condorul care vorbește. Dar nu cutezasem să iau în serios această ipoteză formidabilă. Da, da, îmi vine să sar în sus de bucurie, dar mă abțin, îmi stăpânesc emoția, învăț să mă comport și eu cum se cuvine, nu ca un copil fără minte, vreau să fiu la înălțimea momentului. Îngerul Lazarus scoate de sub sutana ce pare croită din aur lichid cărticica mult visată și mi-o întinde
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2289_a_3614]
-
impozite. Acesta este îndreptățit să primească ceea ce are nevoie pe plan spiritual - CULTURĂ (singura bogăție cu care ne putem lăuda). Cu toate acestea, a subliniat în continuare vorbitorul, este extrem de puțin ceea ce se li se întoarce contribuabililor din partea celor care stăpânesc mijloacele economice. Oana Marinescu, din partea ARTEXIM, care a condus lucrările conferinței de presă, a dat cuvântul celor mai importante firme ce și-au etalat contribuțiile la reușita acțiunii culturale de 28 de zile. Dar Ioan Holender nu a rămas cucerit
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
Ludwig van Beethoven. Este greu de descris cu cât entuziasm și cu câtă căldură a fost primit Radu Lupu când a apărut pe scenă. Iar după prima sa evoluție, o sală în ropote de aplauze parcă nu-și mai putea stăpâni entuziasmul. Și s-a așternut o nouă liniștire sufletească după așezarea la pian pentru bis. Trebuie menționat ceva și despre punctul forte al demonstrației prieteniei legate de decenii între cei doi mari oameni ai artei interpretative universale, pianistul și dirijorul
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
de seamă, fără a-i nesocoti pe compatrioții care ne fac mare cinste prin prezența lor. Dar când ai urmărit, după toate marile prezențe pe podium, și recitalul pianistului Evgeny Kissin în sala arhiplină a Ateneului Român, nu-Ți poți stăpâni trăirile fără să le comunici și celor din jur. Pianistul a fost descoperit de Herbert von Karajan, care l-a considerat un geniu încă de când era copil, prevestindu-i viitorul, așa cum a făcut și Caudella în ceea ce îl privea pe
Pledoarie sentimentală enesciană by Mihai Zaborila () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91554_a_93565]
-
are nevoie de un televizor și aflând asta domnul redactor-șef, domnul Teodorescu, dăruiește acest televizor mamei Natalia, care înseamnă alungarea singurătății. Eu vreau să vă mulțumesc pentru absolut tot, pentru generozitatea și marea omenie de care ați dat dovadă.” Stăpânit de mari emoții, am spus și eu câteva cuvinte, spunând: „M-am întâlnit cu dl. M. Vicol la lansarea de carte”Icoană spartă, Basarabia”, a Domnului Nicolae Dabija, la Iași, în 24 martie 1999, și i-am dat la acea
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
holde frumos crescute, porumb, grâu, în dreapta și stânga. în momentul de față trecem pe lângă o biserică și mă gândesc că biserica și limba, deci credința și vorbirea, au fost elemente care au constituit pilonii menținerii ființei noastre naționale. Emoția mă stăpânește când mă gândesc că mă voi întâlni cu o mamă îndurerată”. O găsim acasă, făcând treabă prin grădină, dar era tare supărată că cineva i-a furat banii și bănuiește că unul din nepoți a făcut această urâtă faptă. Afirmă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
puterea lui Dumnezeu. Adevărul trebuie să biruie. De când e lumea binele a biruit asupra răului! Așa să ne ajute bunul Dumnezeu! Vă îmbrățișez cu drag! Sergiu Nucă 30—06 -1999 Continuăm discuția de suflet la mormânt. Măicuța nu-și putea stăpâni lacrimile de durere. La un moment dat doamne prof. Rugină zice: „Ce s-ar mai putea adăuga ? Mi se pare mie orice cuvânt este de prisos. Maica Natalia, ne așteaptă pe noi toți, oameni de suflet, de bună credință acasă
Dacă nu ai amintiri, nu ai dreptate! by Constantin Chirilă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/776_a_1536]
-
de cumpănă, un preot căruia îi puneam o seamă de întrebări grele în ceea ce-i privea pe ai mei mi-a spus să nu mă substitui niciodată Celui de Sus. Mă controlez cât pot, și totuși nu reușesc să-mi stăpânesc toate umorile rele. Zilele trecute, un anticar mi-a oferit cartea din 1951 a femeii plecate dintre cei vii în floarea vârstei. Nici n-am putut s-o ating. Am ridicat mâinile ca la un pericol de ciumă și-n
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]
-
Că era foc de deșteaptă, n-ar fi fost nimic, multe femei sunt mai deștepte ca bărbații din jurul lor și totuși nu-s luate în seamă. Se spune că obraznicele îi cuceresc ușor pe bărbați. E o prejudecată. Cu tupeu stăpânești un om, dar iubirea e altceva. Femeia aceea cu o față de cal, cu un nas care-i cădea în gură și cu ochi care produceau un soi de mirare hipnotică, fiindcă erau tot timpul umezi și ușor adormiți, se purta
[Corola-publishinghouse/Memoirs/2131_a_3456]