10,694 matches
-
culoare, de religie, de gen etc. - ca justificare a abuzului, a torturii și a exploatării este o temă recurentă care afectează nu doar indivizi, ci însăși civilizația. Bobi Pricop a realizat un experiment inedit la Teatrul Tineretului Piatra Neamț, montând „Un stejar”, cu Mircea Postelnicu și un actor invitat, care nu cunoaște textul și nu a văzut spectacolul în prealabil, fiind nevoit să improvizeze pe toată durata reprezentației. Proiectul propus de regizor chestionează natura realității vizibile în arta spectacolului. Datorită numărului mare
Premiere și alte spectacole-eveniment din România, la FITS 2017 by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105450_a_106742]
-
decor de teatru. Alteori, obiectele și figurile capătă profunzime, o aură de esență spirituală, religioasă, din care neliniștea existențială nu dispare niciodată. Stefan Câlția a expus, pritre altele, la București (Lucrări recente, în 2016, Grădini pentru Dinu Pillat în 2015 Stejar pentru Rege - Flori pentru regină, în 2012, Noaptea călătorului în 2005), la Muzeul de Artă din Timișoara (Locuri în 2014), la Muzeul de Artă din Cluj- Napoca (Vânzătorul de aripi, în 2006), la Muzeul Brukenthal din Sibiu (Voyages Transilvaniens, 2006
Cum se vede omul contemporan, în viziunea lui Baba, Câlția, Ilfoveanu, Ciucurencu, Paul Neagu, Adrian Ghenie… by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105464_a_106756]
-
culoare, de religie, de gen etc. - ca justificare a abuzului, a torturii și a exploatării este o temă recurentă care afectează nu doar indivizi, ci însăși civilizația. Bobi Pricop a realizat un experiment inedit la ”Teatrul Tineretului Piatra Neamț”, montând Un stejar, cu Mircea Postelnicu și un actor invitat, care nu cunoaște textul și nu a văzut spectacolul în prealabil, fiind nevoit să improvizeze pe toată durata reprezentației. Proiectul propus de regizor chestionează natura realității vizibile în arta spectacolului. Datorită numărului mare
Magdalena Popa Buluc în dialog cu Constantin Chiriac, Președintele FITS: ”O întâlnire planetară cu Iubirea” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105430_a_106722]
-
Tatiana Oprea Sâmbătă, 6 mai, la ora 20:00, la Sala Pictura Marian Ralea si copiii-actori Teatrul Național pentru Copii Abracadabra Duminică, 7 mai, sunteți rugați să vă costumați în personaje de poveste și să intrați în Pădurea Fermecată. Împăratul Stejar vă invită la "carnaval". În Pădurea Fermecată toate animalele vorbesc și cântă. Zânele sunt bune, dar și rele. Vrăjitoarele și vrăjitorii sunt maeștrii jocului și ai dansului. În carnaval poți deveni orice personaj. Ajunge să ai o mască și jocul
Weekend la Teatrul Național din București by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105553_a_106845]
-
sunt diferite. Cea mai apropiată de tradiție este încondeierea prin acoperirea succesivă cu ceară, apoi scufundarea ouălor în diferite băi de vopsea. În ornarea ouălor se folosesc motive geometrice, fitomorfe sau zoomorfe. Dintre ele amintim rombul, triunghiul, puncte, frunza de stejar, bradul, floarea de măceș, grâul, coarnele berbecului, cerbul, cărărea rătăcită, crucea Paștelui etc. Ciocănești, Festivalul ouălor Mai nou se întâlnesc icoane pictate pe ouă. Dar întâlnim și alte motive:șarpele, grebla, hora, cloșca cu pui, coada rândunicii, laba gâștii, strugurele
Oul, simbolul fecundității și al formei desăvârșite by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105619_a_106911]
-
valoarea artei lor. Gabriel Metsu, Lecția de muzică Interioarele marilor negustori relevate de pictorii secolului al XVII-lea se disting prin grija pentru decorație, prin rafinamentul obiectelor din viața cotidiană. Vasele din porțelan de China se detașează pe dulapurile de stejar, oglinzile venețiene reflectă șifonierele din lemn sculptat. Veselei de cositor i se alătură carafele cu toarte de argint, paharele cu picior albastru sau aurit. Stăpânii locului apar în haine de catifea sau satin, în opulente rochii de interior din damasc
Vraja luminii maestrului Vermeer by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105639_a_106931]
-
muse) / Muza, 1912; Adam and Eve (Adam et Eve ) / Adam și Eva , 1921; The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32; Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45; Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază, 1916, Oak base / Soclu de stejar, 1920. Foto: Muse (La muse) / Muza, 1912 Foto: Adam and Eve (Adam et Eve ) / Adam și Eva , 1921 Foto: The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32 Foto: Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45 Foto: Watchdog (Chien de garde
Brâncuși la Guggenheim Museum din New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105727_a_107019]
-
and Eve (Adam et Eve ) / Adam și Eva , 1921 Foto: The Miracle (Seal [I]) (Le Miracle) / Miracolul (Foca[I]), 1930-32 Foto: Flying Turtle / Țestoasa zburătoare, 1940-45 Foto: Watchdog (Chien de garde) / Câne de pază, 1916 Foto: Oak base / Soclu de stejar, 1920. De asemenea, prezentarea va include o serie de fotografii ale atelierului lui Brâncuși, din Paris, și ale operelor sale in situ, realizate de Man Ray, Edward Steichen, Wayne F. Miller și de Brâncuși însuși. În primele decenii ale secolului
Brâncuși la Guggenheim Museum din New York by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105727_a_107019]
-
și Cezar Ghioca, Teatrul „Andrei Mureșanu” Sfântu Gheorghe 24 martie: Pelicanul de August Strindberg, regia Cătălin Vasiliu, Teatrul Dramatic „Fani Tardini” Galați 24 martie: Deșteptarea primăverii de Frank Wedekind, regia Charles Muller, Teatrul German de Stat Timișoara 25 martie: Un stejar de Tim Crouch, regia Bobi Pricop, Teatrul Tineretului Piatra Neamț 25 martie: UBU REGE de Alfred Jarry, regia și scenografia Tudor Lucanu, Teatrul „Anton Pann” Râmnicu-Vâlcea 25 martie: În lumea lui Caragiale, scenariul Călin Ciobotari, după „Momente și schițe” de I.L.
START Campania Națională „Artiștii pentru artiști” by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105744_a_107036]
-
de un singur gând, să ajute această țară să păstreze cu sfințenie ceea ce am învățat de la străbunii noștri. Cred că la noi vreo șase generații au făcut această meserie: bunicul meu, străbunicul meu, stră-străbunicii mei", spune Ioan Barani. La Valea Stejarului, Peter află de la Moș Pupăză despre însemnătatea fusului cu țurgălău. Moș Pupăză, s-a petrecut, însă, de curând, de printre noi, dar a lăsat amintiri faine, un strop de horincă, o poveste năstrușnică legată de o bâtă fermecată, numită "fus
Descoperă România cu Peter Hurley - VIDEO by Crișan Andreescu () [Corola-website/Journalistic/105975_a_107267]
-
800 de euro) de Marius Bunescu (1881, Caracal - 1971, București). Li se alătură o Cavalcadă de Magdalena Rădulescu (1902, Râmnicu Vâlcea - 1983, Paris), una dintre temele caracteristice artistei, estimată la 2.000 - 3.000 de euro, o lucrare din 1959, Stejarul, de Henri H. Catargi (1894, București - 1976, București) evaluat la 1.400 - 2.200 de euro, Acoperișul roșu, pictat în 1961 de regretatul Horia Bernea (500-800 de euro), două creații ale artistului Petre Velicu, prezent în momentul de față cu
Licitație Artmark: Paradă a operelor de artă de patrimoniu de la Nicolae Grigorescu la Adrian Ghenie by Magdalena Popa Buluc () [Corola-website/Journalistic/105942_a_107234]
-
mod sigur nu era al lor, grecoteilor acelora le-a păsat fix în pix și, după mai puțin de un secol, ținutul înfrunzise de mlădițe Bundy care au crescut, și au crescut, și au tot crescut, pînă au devenit falnicii stejari Bundy din zilele noastre. Mișmașul, ciupeala, trocul, lingușirea, necinstea, bacșișul, furtișagul, nesimțirea, trîndăvia cît și alte tîrîtoare de casă au început să se înmulțească periculos, încurajate de ochiul bulbucat al conducătorilor nepoftiți. O baltă rîioasă, cu miros de ciubuc și
Poporul Bundy by Cornel George Popa () [Corola-website/Journalistic/14602_a_15927]
-
Sfânt, Tipografia Mânăstirii Neamț, 1924, pagina 326. footnote> (a - Dicționar geografic al județului Vaslui, f.64) a) O sabie din vremea lui Ștefan cel Mare. Când s-a făcut șoseaua Vaslui-Docolina, în comuna Deleni, în malul Bârladului, sub rădăcina unui stejar, s-a găsit o sabie, care, după forma ei, zice că ar fi din vremea lui Ștefan cel Mare. Odorul acesta se păstrează în muzeul din București.
Odoare din vremea lui ?tefan cel Mare [Corola-other/Imaginative/83527_a_84852]
-
le porunci: - Întoarceți-vă înapoi, căci și aicea este grădina mea. Și îndată s-a făcut nevăzută. Această vedere s-a făcut în apropiere de locul unde este acum Mânăstirea Bisericani și unde, ca amintire, s-a așezat într-un stejar bătrân, o icoană a Maicii Domnului. Sihastrii s-au întors apoi înapoi, urmându-și nevoințele lor schimnice ca și mai înainte și dând ca aducere aminte numele lor munților în care și-au petrecut viața, și anume: Metodie, Varnava, Verchie
Rom?nia este gr?dina Maicii Domnului by Melchisedec ?tef?nescu [Corola-other/Imaginative/83534_a_84859]
-
care umblă pe jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
jos, ci să fie în oastea călărașilor alături de boierii țării. Hotărnicia s-a făcut în primăvară de-un aprod, însemnând din Tutova, la gura Mărășeștilor, către miază-noapte până în zarea Tuleștilor, unde-a așezat o icoană într-un stejar bătrân. Urmele stejarului tot se mai cunosc și astăzi, în hotarul pădurii, moșierului Iorgu Constandache. Pe vremea aceea moșiile se măsurau în lungiș i se puneau hotare, iar în curmeziș se întindea până unde ajungea o vită păscătoare în șase luni de zile
Avram Huiban [Corola-other/Imaginative/83509_a_84834]
-
se lăsau, că parcă răsăreau din pământ, așa de mulți turci erau. Ștefan dacă a văzut nevoia, a prins a se trage din calea lor, că-l urmăreau să-l prindă. Fiind strâmtorat de turci, s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
s-a suit într-un stejar, care venea pe locul unde se află astăzi biserica din Scânteia și cum stătea în copac, Ștefan s-a rugat lui Dumnezeu. - Doamne! scapă-mă de focul în care mă găsesc astăzi și în locul stejarului acesta voi zidi un locaș dumnezeiesc. Turcii au trecut înainte fără ca să-l zărească și Ștefan a scăpat cu viață. După întâmplarea aceasta, Dumnezeu i-a ajutat și i-a bătut cu istovul pe turci, la Podul- Înalt, care venea
R?zboiul de la Podul ?nalt by S.T. Kirileanu [Corola-other/Imaginative/83496_a_84821]
-
Ștefan l-a înfrânt însă în Codrii Cosminului, în 1497, punându-l pe fugă. Legenda spune că prizonierii luați atunci au fost puși să are un câmp pe care s-a semănat ghindă, pentru a crește o mare pădure de stejar. Datorită suferinței îndurate de prizonieri, care trăgeau singuri plugurile, acest loc a fost numit mai târziu “Dumbrava Roșie”. În cele din urmă, Ștefan a acceptat, spre sfârșitul domniei sale, să plătească un tribut turcilor, în schimbul păcii. Marele și gloriosul domn
?tefan cel mare by Gelu ANDONE [Corola-other/Imaginative/83494_a_84819]