11,919 matches
-
ideile, lipsește mentalitatea care să accepte un călugăr fără mânăstire. Mă voi adapta, asta-i sigur, dar deocamdată lasă-mă să mă plâng și să regret grupurile de studenți cu care legam discuții despre metafizică și poezie, despre politică și teologie. Toată lumea de pe navă era la curent cu soarta călugărului; de altfel, cum ar fi fost cu putință să rămână secretă pentru pasageri și pentru ceilalți prezența lui Tommaso și a celor patru militari din armata spaniolă? În plus, bătea puntea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
lui Tommaso că tatăl său mărturisise totul și că e cazul ca și el să se decidă să-și recunoască șiretlicurile folosite pentru a fi crezut că e nebun și nelegiuirile pe care le săvârșise amestecând magia și știința precum și teologia eretică precum și neascularea față de orice autoritate a Imperiului și a Bisericii. Pe podeaua celulei, în anume zile, am văzut ieșind din fundul meu viermii pe care în timpul zilei îi înghițisem. Nici ei nu vor să se molipsească de la biata mea
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
chiar dacă dorința reușește să se scurgă din tainița ei spre a se întrupa în cuvinte. Nu reușesc să spun ceea ce vreau: în versurile mele se pierd energiile vitale și astfel acestea se resorb într-o simbologie amintind mai curând de teologie decât de viață. Dar nu se știe niciodată, o să tot încerc și poate că..." Continua, atunci când credea că nu este spionat, studiile de magie și practicile respective și își dădea seama că învățase multe din cărți, dar mult mai mult
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
scriu o autobiografie și mă gândesc la fondarea unui Colegiu dominican pentru primirea unor tineri calabrezi. Îmi va fi cu putință deoarece, chiar dacă forțat (cererea a fost făcută de Sfântul Părinte), Consiliul general al Dominicanilor m-a numit "maestru în teologie", acordându-mi cincisprezece scuzi pe lună pentru a viețui, anulând până și trecerea scrierilor mele în Indicele operelor interzise, cu condiția să le reneg pe cele publicate în străinătate. Scrisoarea mea are și rolul de a te ruga, dacă poeziile
by Dante Maffìa [Corola-publishinghouse/Science/1046_a_2554]
-
141 Partea a III-a: INTELECTUALITATEA ȘI TRADIȚIA Actualitatea Predaniei / 161 Cunoașterea religioasă / 175 Știință și credință / 189 Partea a IV-a: BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
BREVIAR TEOLOGIC Libertatea ca posibilitate de alegere / 201 Restaurație sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301 Résumé / 305 Notă asupra ediției Volumul de față reprezintă ediția a doua revăzută și adăugită a lucrării Biserica
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
sau revoluție spirituală / 209 Forme ale discursului subversiv / 215 Teologia imaginii / 221 Menirea episcopatului / 235 Reîmprospătarea predicii ortodoxe / 239 Comportamentul în Biserică / 245 Sensul tradiției. Timp istoric vs. timp liturgic / 249 Teologia lucrătoare / 255 Estetica Ortodoxiei / 261 Reforma universitară / 269 Teologie și politică / 275 Din Trupul Ecclesiei. Epistolar creștin / 281 Bibliografie / 285 Abstract / 301 Résumé / 305 Notă asupra ediției Volumul de față reprezintă ediția a doua revăzută și adăugită a lucrării Biserica și elitele intelectuale interbelice (Iași, Institutul European, 2009). Cercetarea
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
plinătatea ei desăvârșită. Dincolo de aceste aspecte punctuale abordate: de la logosul ortodox, arheologia interconfesională până la actualitatea Predaniei, cunoașterea religioasă, volumul mai cuprinde și un breviar teologic compozit, cu referire la diverse teme auctoriale, de la probleme precum: libertatea, forme ale discursului subversiv, teologia imaginii până la chestiuni de strictă actualitate religioasă: menirea episcopatului și reîmprospătarea predicii ortodoxe, toate în prelungirea discursului despre elitele interbelice. Acest capitol al raportului dintre Biserică și elită este unul esențial pentru reconfigurarea istoriei intelectuale interbelice, mai ales că el
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
legitimă. Replicile din partea oamenilor Bisericii nu întârzie să apară ca urmare a luării tranșante de poziție a lui Nae Ionescu. Dacă ierarhia își manifestă grija pentru păstrarea neîntinată a doctrinei în Biserica românească, Pr. D. Popescu-Moșoaia, profesor la Facultatea de Teologie din Chișinău, ofensat de un text al lui Nae Ionescu, în care acesta își exprimase rezerva față de numirea lui ca superior al Capelei Române din Paris, în locul bizantinologului Vasile Radu, îi consacră un material plin de invective, drept contrargumente la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
a Ecclesiei, Tradiția vie, creativă și organică a Părinților Bisericii. Redevabilă unei viziuni clericale "specializate", ierarhia bisericească oscila între un tradiționalism regresiv rural și un ecumenism lipsit de "discernământul duhurilor". Ea nu părea deloc a fi alarmată de faptul că teologia își pierdea verticalitatea Predaniei și eșua în diverse sinteze etnocentrice. Aceste derapaje ar fi putut fi ușor evitate dacă clericii ar fi pornit de la sursele tradiției patristice. Astfel, singura posibilitate de înnoire (metanoia) era la nivelul mentalității religioase, a schimbării
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
dogme, canoane, Tradiție), el este, mai degrabă, pe linia Adevărului decât un episcop sau o adunare arhierească care nu respectă acestea 26. Nu putem percepe sensul real al acestei campanii pascale fără a aminti mai vechea dispută care măcina spațiul teologiei răsăritene și care nu a fost în vreun fel soluționată cu privire la raportul dintre autoritatea harismatică și la autoritatea ierarhică. Se știe că în Imperiul Bizantin patriarhul și împăratul constituiau autoritatea ierarhică, în timp ce monahii și laicatul reprezentau autoritatea harismatică. În istoria
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
După sărbătorirea din 31 martie a Paștilor, "Cuvântul" publică o serie de reacții ale spațiului ecumenic ortodox față de Biserica românească, sub titlul "Patriarhia Ecumenică împotriva Bisericii române". Paul Sterian oferă "Declarațiile celor mai de seamă profesori ai Academiei Ruse de Teologie Ortodoxă de la Paris" cu privire la problema Pascaliei românești, printre care "Declarațiile Profesorului Florovsky de la Academia Rusă de Teologie Ortodoxă din Paris", precum și o "Convorbire cu profesorul de drept canonic Kartachoff", comentată pe larg de Nae Ionescu. În vara anului 1929, Tit
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
față de Biserica românească, sub titlul "Patriarhia Ecumenică împotriva Bisericii române". Paul Sterian oferă "Declarațiile celor mai de seamă profesori ai Academiei Ruse de Teologie Ortodoxă de la Paris" cu privire la problema Pascaliei românești, printre care "Declarațiile Profesorului Florovsky de la Academia Rusă de Teologie Ortodoxă din Paris", precum și o "Convorbire cu profesorul de drept canonic Kartachoff", comentată pe larg de Nae Ionescu. În vara anului 1929, Tit Simedrea, conducătorul Sfântului Sinod dă un comunicat în care se fixa, în urma acordului Sinodului cu Patriarhia Ecumenică
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
abuzuri și încălcări legitime. Modelul stabilit de Constantin în 313, apoi de Teodosie se menține în Orient, dincolo de 1435, regăsindu-se și astăzi, în mentalitatea națiunilor est-europene1. Problematica reală este amestecul spiritualului și al temporalului, de dincolo și de aici, teologia și politicul pe care numai instituționalizarea precisă o poate descurca. Polemica dintre teologul care pretinde să extragă esența pură și omul politic care stabilește compromisuri adesea îndoielnice, este permanentă 2. Viziunea Orientului este cea a unei simfonii sau armonii a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
parazitare" care nu se identificau cu spiritul viu al Bisericii. A doua categorie corespundea universitarilor care nu doreau, sub nici o formă, supunerea față de autoritatea Bisericii. În plus, aceștia își susțineau punctul de vedere pe o anomalie: Universitatea, respectiv Facultatea de Teologie nu se putea încadra în Biserică, întrucât ea făcea știință și, ca atare, trebuia să se bucure de regimul libertății științifice. Aceste două atitudini demonstrau cât se poate de clar necesitatea reinstituirii autorității bisericești, precum și a creării unei discipline unitare
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
neînțelegere a "disciplinei lăuntrice". Din păcate, acest proiect a fost rapid abandonat în detrimentul altor proiecte mai puțin inspirate. De aceea, singura soluție pentru revigorarea teologică consta în restaurarea vechiului învățământ enciclopedic, cu valabila sa ierarhie a științelor în care studiul teologiei venea pe ultimul loc, după ce se însușiseră toate metodele epistemologice. Au fost necesari trei ani pentru ca proiectul de lege să ajungă la forurile legislative. În 1930, preluând o idee a lui Nae Ionescu, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pretindea guvernanților să
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
pentru ca proiectul de lege să ajungă la forurile legislative. În 1930, preluând o idee a lui Nae Ionescu, Sinodul Bisericii Ortodoxe Române pretindea guvernanților să țină cont de propriile observații referitoare la învățământul universitar teologic; cu alte cuvinte, facultățile de teologie erau scoase de sub tutela Universității și trecute sub autoritatea Bisericii. Reforma învățământului religios a fost concepută de Nae Ionescu pentru toate treptele de învățământ. Un rol major în revigorarea învățământului teologic îl constituia apariția școlilor confesionale, adevărate focare de energii
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
reorganizarea învățământului religios, Nae Ionescu propunea înființarea unor academii teologice, proiectul prevăzând existența a 18 academii, corespondente fiecărei eparhii, având drept fundament elementul vocațional și dispunând astfel treptele de învățământ încât studentul să poate avea oricând posibilitatea de a părăsi teologia și de a se îndrepta spre alte discipline. Evoluția viitoare i-a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, diagnosticul lui Nae Ionescu: noua facultate de teologie de la Chișinău, înființată în 1926 și plasată sub tutela Universității, și nu a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
treptele de învățământ încât studentul să poate avea oricând posibilitatea de a părăsi teologia și de a se îndrepta spre alte discipline. Evoluția viitoare i-a confirmat încă o dată, dacă mai era nevoie, diagnosticul lui Nae Ionescu: noua facultate de teologie de la Chișinău, înființată în 1926 și plasată sub tutela Universității, și nu a Bisericii, s-a dovedit a fi numai o facultate în plus, întrucât nu fusese gândită ca o academie teologică. La puțin timp după aceea, studenții teologi de la
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
de conceperea unui proiect îndrăzneț, pe termen mediu și lung, cu implicații profunde pentru revitalizarea culturii române. Teama de noutate, conformismul fac ca, în locul creării unui asemenea institut, o "citadelă a învățământului teologic", să se înființeze o nouă facultate de teologie la Chișinău 9. Aceasta constituie o altă oportunitate pentru Nae Ionescu de a aduce precizări suplimentare cu privire la urgența creării unor noi forme de învățământ și de a devoala o parte din fundamentele propriei concepții pedagogice. Biserica Ortodoxă Română suferea în
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
și care putea să umple acest vid existent în planul religiozității ortodoxe. Pornind de la o bună cunoaștere a mecanismului travaliului științific modern (y compris chestiunile organizatorice), Nae Ionescu concepea un Institut cu cinci secțiuni esențiale: Sistematică religioasă; Istorie; Filosofie; Filologie; Teologie practică, secțiuni incluzând totalitatea disciplinelor religioase care se predau într-o instituție superioară de învățământ religios. Fiecare secțiune trebuia condusă de un profesor, "om cu autoritate științifică și școlărească", secondat de profesori agregați, conferențiari, docenți. Profesorii nu aveau o anumită
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
devenea unul iluzoriu și pe alocuri, chiar periculos în măsura în care intervenea ingerința politicului în domeniul bisericesc influența liberalilor în Biserica Ortodoxă a fost devastatoare. În statul român modern, cu religia oficială greco-ortodoxă, universitățile aveau, în principiu, și câte o facultate de teologie. Mulți s-ar fi așteptat ca aceste facultăți să fie în slujba Bisericii, a religiozității ortodoxe; din păcate, statul a falsificat într-atât viața religioasă încât a permis acelor facultăți teologice să ceară autonomie 11. Într-un asemenea context al
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
redobândească drepturile ei de viață; astfel, ea a obținut o lege care stabilea principial și practic, în anumite limite, că școlile teologice nu puteau cădea sub tutela jurisdicțională a Ministerului de Instrucțiune. Din păcate, dintr-o gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită că facultățile de teologie sunt "sterpe și inoperante în forma lor actuală și în mecanismul actual al învățământului", recurgând la o soluție tranzacțională 12. Nae Ionescu a
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
anumite limite, că școlile teologice nu puteau cădea sub tutela jurisdicțională a Ministerului de Instrucțiune. Din păcate, dintr-o gravă inconsecvență, facultățile de teologie au rămas în cadrul universităților, ieșind de sub tutela Ecclesiei. Aceasta a trebuit să admită că facultățile de teologie sunt "sterpe și inoperante în forma lor actuală și în mecanismul actual al învățământului", recurgând la o soluție tranzacțională 12. Nae Ionescu a crezut cu tărie că Biserica, forțată de anumite circumstanțe, își va constitui un sistem propriu de școli
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]
-
lucru care nu s-a produs. Mai mult, Biserica nu a știut nici să profite de puținele ocazii oferite de Stat pentru a-și forma acest învățământ. De pildă, în primăvara anului 1926, Sfântul Sinod hotărește înființarea unei facultăți de teologie pe lângă Universitatea din Iași, în acord cu legea din 1919. În același timp, Arhiepiscopia Chișinăului cere Ministerului de Instrucție înființarea unei academii teologice în capitala Basarabiei. Ministerul combină aceste două cereri și, "printr-o dialectică de o ingeniozitate și o
Biserica şi elitele intelectuale interbelice by Constantin Mihai [Corola-publishinghouse/Science/898_a_2406]