64,222 matches
-
acestea arată complexitatea noțiunii discutate aici, este cert că o definiție unică a comunității este inadecvată, pentru că este inevitabil incompletă. Definițiile singulare își îndeplinesc rolul doar în contextul unei anumite teorii, pentru că acestea explică doar o anumită parte a realității. Teorii relevante în domeniul comunității au fost oferite de teoreticienii clasici ai sociologiei și continuate apoi de discipolii lor. Ulterior aceste teorii au fost dezvoltate în domenii foarte variate ale științei sociale. În ciuda varietății și numărului mare de studii despre comunitate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
singulare își îndeplinesc rolul doar în contextul unei anumite teorii, pentru că acestea explică doar o anumită parte a realității. Teorii relevante în domeniul comunității au fost oferite de teoreticienii clasici ai sociologiei și continuate apoi de discipolii lor. Ulterior aceste teorii au fost dezvoltate în domenii foarte variate ale științei sociale. În ciuda varietății și numărului mare de studii despre comunitate, sociologii întâmpină încă dificultăți în definirea acesteia. Aceasta și pentru că au fost puse sub semnul comunității multe fenomene sociale, lărgindu-se
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
cu precădere asupra individului, analiza de rețea analizează în plus și natura legăturilor între oameni și modul în care conexiunile între aceștia construiesc unități sociale mari, cum ar fi comunitățile. Cea mai nouă dintre abordările asupra comunității, cu influențe din teoria schimbului social, analiza de rețea definește comunitatea în termeni de legături sociale, ca o structură de relații prin care oamenii fac schimb de bunuri materiale și simbolice. Teritorialitatea nu mai este o dimensiune esențială a comunității, aceasta putând exista și
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
globală, consumerism global; * Reorganizarea structurii corporațiilor expansiunea corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului. Datorită supraproducției și scăderii ratelor profitului, sistemele capitaliste tind
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
corporațiilor a dus la necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului. Datorită supraproducției și scăderii ratelor profitului, sistemele capitaliste tind să adopte strategii defensive, și o fac
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
necesitatea de a concentra puterea acestora la nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului. Datorită supraproducției și scăderii ratelor profitului, sistemele capitaliste tind să adopte strategii defensive, și o fac prin expansiunea spre alte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
nivel global; * Guvernarea globală de către guvernele unor state puternice sau de către organizații suprastatale; * Inovațiile, dezvoltarea tehnologiei, mai ales a celei informaționale. Dintre teoriile clasice ce explică globalizarea trebuie amintite teoria imperialismului (Lenin, Bukharin), teoria dependenței (Prebisch, Frank, Cardoso, Faletto) și teoria sistemului mondial (Wallerstein). Prima consideră că imperialismul este ultimul stadiu în evoluția capitalismului. Datorită supraproducției și scăderii ratelor profitului, sistemele capitaliste tind să adopte strategii defensive, și o fac prin expansiunea spre alte piețe. Scopurile sunt acelea de a dobândi
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
surplusul de produse. Rezultatul este că lumea devine asimetrică din punct de vedere al răspândirii centrelor de putere: un număr limitat de centre (state metropole) capitaliste exploatează vasta majoritate a statelor subdezvoltate. Astfel, decalajul între cele două zone crește progresiv. Teoria dependenței își are originea în America latină și are ca premisă ideea că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru care domină (țări dezvoltate industrial) și o periferie (state
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
că subdezvoltarea nu se datorează doar unor cauze interne, ci și unor constrângeri externe. În economia mondială există un centru care domină (țări dezvoltate industrial) și o periferie (state preponderent agricole), care se află în relații de dependență față de centru. Teoria sistemului mondial avansează ideea că epoca sistemului mondial este a treia în ordine cronologică după epoca mini-sistemelor (în societățile de vânători-culegători) și cea a imperiilor lumii (Imperiul Roman de exemplu, Egiptul Antic, Imperiul otoman). Această a treia epocă apare la
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
dimensiunile relevante pentru procesul de globalizare economică, informațională, socioculturală doar cea din urmă, dimensiunea socioculturală, are efecte vizibile, directe asupra comunităților rurale studiate. Figura 4.2. Sentimentul apartenenței la lume ca întreg, pe continentele lumii Sursa: prelucrare după WVS 1999 Teoria globalizării pornește de la premisa transnaționalizării piețelor de bunuri, a piețelor financiare și a celor culturale. De aceea, consider că întrebarea legată de cum anume se comportă două sate din România în acest context al emergenței unui sistem economic și cultural global
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
înregistra toate aceste schimbări față de modelul comunitar tradițional și pe cât posibil de a le supune interpretării. Cum se comportă deci două sate din România în acest context al emergenței unei culturi globale? Dacă ar fi să căutăm strategiile posibile în teoria sociologică actuală, punctul de vedere al lui I. Wallerstein ar fi extrem de relevant aici. Există două variante spune acesta să asimilăm, să copiem elementele culturii globale, să adoptăm seturi de idei, de modele culturale, etc, sau să ne afirmăm propria
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
din care fac parte, pe de altă parte mă diferențiez de cei din afara grupului meu, plasându-i în diverse categorii (Jenkins, 1996). Dimensiunea externă a identificării, categorizarea, este esențială pentru formarea identității colectivă, și adesea rolul ei este minimizat de teoria identității (Jenkins, 2000: 9). Alte două aspecte implicate sunt similaritatea și diferența. Identitatea, de orice fel ar fi ea nu poate fi exista în absența nici unuia din aceste aspecte, din cauza cărora capătă o conotație paradoxală (Jurcan, 2005). Identificarea presupune invocarea
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
originea în scrierile lui Mannheim și Schutz, și apoi în cele ale lui Mead și Parsons. Paradigma constructivistă este însă cel mai bine dezvoltată de câtre Berger și Luckmann (1999). Paralel cu cele două perspective de analiză a identității, există teorii de mai mică amploare ce abordează identitatea, dintre care o amintim pe cea a lui Fredrik Barth, ce propune o viziune relațională și situațională asupra identității. Astfel, "ceea ce contează pentru definirea identității unui grup nu este inventarierea ansamblului trăsăturilor lui
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
concepțiile ce susțin ideea grupurilor etnice statice. Dimpotrivă acestea trebuie înțelese ca fiind mobile, existând o mobilitate a indivizilor ce le compun, dar chiar și o mobilitate geografică. Există de asemenea o variație a cestora în timp. Conceptul esențial în teoria lui Barth este cel de graniță, el accentuând dualitatea acestuia: pe de o parte granița permite identificarea comună a membrilor grupului și diferențierea acestora de alte grupuri etnice (Voiculescu, 2002), pe de altă parte el accentuează permeabilitatea granițelor grupurilor etnice
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
conceptului de naționalism, deoarece acesta nu face obiectul studiului de față. Plasarea în perimetrul comunităților rurale românești, face ca mai degrabă termenii de identitate etnică, grup etnic și etnicitate să fie mai relevanți. În ce privește identitatea etnică și cea națională, în teorie cel puțin, există o diferență între ele, ce rezidă în punctul de referință al identității, grupul etnic în cazul primeia și respectiv națiunea. Și diferențierea se menține atâta timp cât grupul etnic în discuție este mai puțin numeros decât națiunea din care
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
proprietății funciare satul devălmaș Una din formele cele mai vechi de organizare sătească este satul devălmaș, specific pentru sud-estul Europei medievale. Două personalități s-au ocupat cu studierea acestei forme de proprietate, Henri H. Stahl și Vasile V. Caramelea (2006). Teoria satului devălmaș a fost elaborată de H. H. Stahl, în urma unor investigații riguroase (bazate pe analiza documentelor scrise și pe observația participativă) realizate în Țara Vrancei, unde această formă de organizare comunitară mai dăinuia încă, deși într-o formă de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
iobăgiei. Marii proprietari cedează o parte din pământ, astfel că se realizează o împroprietărire a țăranilor boierii dețin acum aproximativ 70% din proprietatea funciară, iar țăranii 30%. Totuși o mare parte a țărănimii continuă să fie lipsită de pământ. Construind teoria sa asupra neoiobăgiei, C-tin Dobrogeanu Gherea consideră că reforma din 1864 creează condițiile nu pentru evoluția capitalistă a agriculturii, ci pentru conservarea într-o formă abia modificată, a relațiilor de tip feudal, datorită faptului că, deși îl eliberează pe
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ex-comuniste, România rurală a trecut după 1989 printr-o serie de transformări care au modificat întru totul modul de organizare al proprietății funciare. Drumul pe care l-a avut de parcurs și care este cel al tranziției agricole, presupune, în teorie, următoarele schimbări: conferirea drepturilor de proprietate privată asupra pământului (cea mai importantă, din care decurg toate), restructurarea fermelor de stat, renunțarea la planificarea centralizată, reducerea intervenției statului în agricultură, reducerea controlului prețurilor, dezvoltarea și funcționarea pieței agricole, apariția instituțiilor de
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
est, printre care și România, urmează o cale hibridă: redistribuirea proprietății se face ca în modelul CSH, asemănător cu RUB în ce privește productivitatea și produsul agricol brut și cu CVA în ce privește modul de privatizare a pământului și mărimea fermelor. Deși în teorie, legea Fondului Funciar prin care a început tranziția agricolă a României era proiectată pentru a aduce o schimbare pozitivă în regimul proprietății agrare în România, în practică ea a antrenat o serie de efecte negative, în cea mai mare parte
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
forma prezentată mai sus, indicele are și o serie de neajunsuri, neîndeplinind unele condiții cerute unor astfel de instrumente (Bălțătescu, 2006): modul de alegere a indicatorilor care îl formează și modul de scalare a lor nu se bazează pe o teorie testată empiric; de asemenea este un indice a cărui fidelitate nu a fost testată. Ne propunem ca într-un studiu ce va urma să atingem aceste două probleme, pentru ca indicele să aibă mai mult decât funcție exploratorie și să câștige
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
În ambele sate ponderea venitului provenit din producția proprie este superioară celei din țară. Sursele de venit principale sunt salariul de la stat sau particular, pensia de stat și pensia CAP. Ce se poate concluziona în urma acestei călătorii printre concepte și teorii sociologice și în urma acestei diversități de date empirice? Ca cele două sate trăiesc în două lumi diferite. Lumea Tălmăcelului este o lume în care oamenii, deși neferiți de dificultățile unui trai modest și ale unei agriculturi pe un teren dificil
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
Filipeștii de Târg: Editura Antet. Bădescu, Gabriel. 2003. Încredere și democrație în țările în tranziție. Sociologie Românească, I, 1-2, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 1981. Satul contemporan și evoluția lui istorică. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Bădescu, Ilie. 1996. Istoria sociologiei. Teorii contemporane. București: Editura Eminescu. Bădescu, Ilie. 1999. Structura socială și clasa intermediarilor în rural. Oligarhia financiară și agricultura de subzistență în Sociologie Românească, nr. 1. Bădescu, Ilie. 2002. Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
1. Bădescu, Ilie. 2002. Istoria Sociologiei. Perioada marilor sisteme. București: Editura Economică. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica sociologiei tranziției, în Sociologie Românească, vol. II, 3, pp. 108-128. Bădescu, Ilie. 2004. Dezvoltare și subdezvoltare. Contribuții la critica teoriei tranziției. în Sociologie Românească, Vol. II, 3, pp. 109-128. Bădescu, Ilie. 2005. Sociodemografia lumii rurale în România, Europa Centrală și Eurasia, în Sociologie Românească, vol. III, 4, pp. 36-55. Bălțătescu, Sergiu. 2006. Indici compoziți de dezvoltare socială, în: C. Zamfir
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
în colectivitățile rurale și efectele ei asupra mentalităților (o analiză de sociologie regională), în Iluț, Petru, Nistor, laura și Rotariu Traian (coord.). România socială. Drumul schimbării și al integrării europene (vol. II). Cluj Napoca: Editura Eikon. Burke, Peter. 1999. Istorie și teorie socială. București: Editura Humanitas. Buzărnescu, Ștefan. 1995. Istoria doctrinelor sociologice. București: Editura Didactică și Pedagogică. Campos, Nauro și Coricelli, Fabrizio. 2002. Growth in Transition: What We Know, What We Don't and What We Should. William Davidson Institute, Working Paper
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
românești. Editura Universal Dalsi. Popper, Karl, R. 1996 [1954]. Mizeria istoricismului. București: Editura All. Portes, Alejandro. 1973. The factorial Structure of Modernity: Empirical Replications and a Critique, în American Journal of Sociology, vol 79, 1, pp. 13-44. Poznanski, Kazimierz. 1999. Teoria comparativă a tranziției: recesiune și redresare în economiile postcomuniste, în Polis, 4. Predescu, Sorin, Vlad. 2002. Reprezentarea socială a democrației la tinerii din România și Iugoslavia, în Neculau, Adrian (coord.). Noi și Europa. Iași: Editura Polirom. Putnam, Robert D. 1993
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]