12,312 matches
-
știe. Morții își schimbă tot timpul între ei numele, numerele, unu, doi, trei... Există numaiu ceea ce va fi, numai întâmplările neîntâmplate, atârnând de ramura unui copac nenăscut, stafie pe jumătate... Există numai trupul meu înlemnit, ultimul, de bătrân, de piatră. Tristețea mea aude nenăscuții câini pe nenăscuții oameni cum îi latră. O, numai ei vor fi într-adevăr! Noi, locuitorii acestei secunde suntem un vis de noapte, zvelt, cu-o mie de picioare alergând oriunde 877. Haosul visului poate fi un
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
expedia în derizoriu frământările proprii sufletului. Din limbajul complex în toată diversitatea de expresie, într-o lume infinită și mereu schimbătoare, limba lirică a poetului se desprinde demn și elegant, luând drumul simțului genuin, nobil, experimentând adevărul absolut. O scurtă tristețe, rămâne/ de jur-împrejur o sferă de vid./ Stau în centrul ei și unul câte unul/ ochii din frunte, din tâmplă, din degete/ mi se deschid 1036. Poetul e singur și percepe puterea Demiurgului, acceptă izolarea și totuși realizează că este
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
ajutat să progreseze pe calea cunoașterii. Durra legge d-Amor! ma, ben che obliqua, Servar convensi; pero ch-ella aggiunge Di cielo in terra, universale, antiqua 1181. Și închei arătând că liniștea pe care ne-o dorim poate fi bucurie sau tristețe, arta participând afectiv la amândouă, lăsând poetul în starea lui de contemplație și meditație, gata să reia ciclul marilor neliniști. De fapt pacea nu există! Dar din axiomele cunoașterii aș putea aminti cele care arată că totul este direcționat spre
Luminătorii timpului by LIVIU PENDEFUNDA [Corola-publishinghouse/Science/986_a_2494]
-
scriitorul Aurel George Stino. 161 PĂPUȘANU, domnul 221 1 Suceava, 30 decembrie 1977 Mult Stimate Domnule Păpușanu, Sunt încă sub impresia incredibilei știri despre plecarea dintre noi a distinsei și blândei doamne Nuța222. Rog să mă considerați alături de Dumneavoastră în tristețea ce v-a cuprins. Fie ca anul care începe, să vă aducă mângâiere sufletească și puterea de-a birui încercarea deosebit de grea, pe care viața o rezervă în mod implacabil oamenilor 223. Cu alese sentimente, Eugen Dimitriu 221 Soțul Elenei
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
Mult Stimată Doamnă Vicoveanu, Cer iertare pentru întârzierea cu care răspund la misiva Dv. din 23 februarie crt. Împrejurări grele în familie (boala mamei și moartea ei în martie), nu mi-au îngăduit să dau glas condeiului. A fost mare tristețe pentru noi. Am dus-o la Fălticeni, unde sunt mormintele înaintașilor. Oricum, mă încadrez cu acest răspuns, în termenul limită în care v-ar fi util, stabilit de Dv.: 15 aprilie. Sunt mișcat de aprecierile Dv. cu privire la modestele mele cunoștințe
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
frumoasa muncă de cercetare la care vă dăruiți cu atâta pasiune. Cu multă pasiune, Paul Călinescu 8 (București), 5/III.1979 Stimate Domnule Dimitriu, Din nou o scrisoare care îmi aduce vestea că ați trecut prin încercări grele, cu multă tristețe și amărăciune. Vă rog primiți din partea mea și transmiteți Doamnei condoleanțe pentru greaua pierdere suferită prin moartea surorii sale529. 529 Florica Dimitriu, educatoare la Grădinița de copii din Tg. Neamț. 407 Nu știu dacă ați aflat că și sărmanul Paul
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
palatului. Sâmbătă seara regulat suntem invitați la prieteni cu televizor și urmărim în special Teleenciclopedia. M-aș bucura să știu că și tu faci același lucru. Sincronizare?! Dacă mă gândesc bine, viața mea de toate zilele e o luptă împotriva tristeții, necazurilor, descurajării, bătrâneții, răutății... a disperării, mă feresc la tot pasul ca să nu mă doboare. Nu poți fi fericit decât la tinerețe - în inconștiența vârstei fragede... După ce știi este greu să uiți, poate doar refugiindu-te într-o viață spiritualizată
CORESPONDENȚĂ FĂLTICENEANĂ by EUGEN DIMITRIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/699_a_1142]
-
pe cei care cred că gena de vânător carnasier poate fi îmblânzită prin toleranță condamnabilă. Nu propun răzbunare, considerând că cea mai temută răzbunare e neuitarea. 23 martie 2009 Solidaritate cu cântec Motto: „...Ci săltați-mi, labe ale lunii, Ciutura tristeților la cer!” (Serghei Esenin) Dacă și după ultimele denunțuri și dezvăluiri despre mari „tunuri” și mari corupți, cineva, oricine va fi fiind acel cineva, mai crede că marile averi se fac prin muncă cinstită, cum lasă să se creadă ei
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
bune numai de vopsit gardurile, cum spunea Ghenadii Onișcenko, cu de la el putere, cuprins de importanța funcției de a apăra sănătatea băutorilor ruși. Ar putea fi vreo legătură între vin și politică? Păi, este: dezleagă limbile, simți”că-nmuguri/și tristețea-n suflet moare”, ai sentimentul că toată lumea e a ta, ai un chef nebun să spui ce nu trebuie, adică adevărul, pășești mai țanțoș și dai semnături pe acte și documente care te pot face culpabil chiar de situații de
Nedumeriri postdecembriste by Ion Cernat () [Corola-publishinghouse/Memoirs/91868_a_93089]
-
toți cei prezenți atunci, cutremurați, la rugăciunea de seară. Lumina Lină a Sfintei Slave le mângâia inimile aprinse de fiorul împărtășirii cu sufletul neamului. * Cursurile anului în curs erau marcate de o crispare neînțeleasă de noi, elevii. Un duh de tristețe plana peste toată firea. Profesorii intrau tăcuți și gravi și lecțiile se desfășurau sub umbra de presiune a unui duh neînțeles, amenințător. Eram în prigoană și ne străduiam să fim cât mai liniștiți, așteptând cuvântul de ordine al Căpitanului; prin
Imn pentru crucea purtată – abecedar duhovnicesc pentru un frate de cruce by Virgil Maxim () [Corola-publishinghouse/Memoirs/863_a_1818]
-
pastor englez, Mayers, și al familiei acestuia. Pastorul și fiul lui Edward (coleg de clasă cu Iorga) organizaseră un cerc de dezbateri marxiste, în care Iorga a fost binevenit. Cincizeci de ani mai tîrziu, un Iorga purificat își amintea cu tristețe cît de mult îl împresionase Capitalul. Și-a părăsit studiile "ca să citesc abstracțiile și să pășesc pe drumul pietros și arid al silogismelor și sofismelor argumentelor lui Marx: legile cererii și ofertei, ale valorii surplusului care îi aparține muncitorului, ale
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
vedea eu convoaiele asiatice lungi și murdare ale acestor soldați tineri recrutați parcă ieri, bălăbănindu-se în ritmul lor lent, fără voință și fără vlagă. Cîntîndu-și totuși cîntecele aspre și jalnice, care sunau de parcă ar fi fost pline de toată tristețea stepei, cîntece înălțîndu-se în aerul tot mai rece al toamnei, care avea să se transforme curînd în viscole, ultima noastră apărare împotriva inerentei năvăliri a dușmanului"55. Iar tifosul exantematic se răspîndea deja. Iorga a încercat să interpreteze misterul neprietenosului
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Filipine și Mexic analiză pe care profesorul Bancroft n-ar fi putut să o scrie altfel și îl descria în final pe Wilson ca pe un "profesor de istorie și un academician liniștit"119. Nu putem decît să remarcăm cu tristețe la sfîrșitul secolului al XX-lea că președintele Wilson, ca și Iorga și fondatorul Cehoslovaciei, un alt profesor universitar, T. G. Masarýk (care a vizitat Iașul în 1917 și era prieten atît cu Woodrow Wilson cît și cu Nicolae Iorga
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
care spunea: "Probabil că nici războiul, nici revoluția nu pot înfrînge Rusia Sovietică; poate că acest lucru îl va realiza îmburghezirea"71. La moartea lui Lenin, Iorga comenta că Hanul Tătar își dăduse duhul. Doliul îi amintea lui Iorga de tristețea afișată de nomazi la moartea conducătorilor lor spirituali și militari. După care comenta "teribilele erori" ale lui Lenin și conchidea: "Poate că tovarășii săi nu l-au jelit în aceeași măsură ca civilizația pe care a distrus-o". Cît de
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
nu se simțeau la largul lor în atmosfera aceasta tot mai otrăvită a mediului studențesc românesc. Doar savanții și profesorii evrei invitați de Iorga veneau, ca de exemplu, Moses Gaster 147. Absența instinctivă a studenților evrei constituia un motiv de tristețe și era totodată semnificativă. Iorga i-ar fi primit bucuros ca să-i asimileze și să-i atragă în cadrul naționalismului său cultural! Ar fi considerat drept misiunea sa să-i întîmpine cu brațele deschise pe evreii din Transilvania cu cultura lor
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
grecii au început să imigreze în Anatolia locuită de etnici turci, Iorga a luat o atitudine fermă împotriva acestei acțiuni, neplăcîndu-i nici faptul că turcii i-au înfrînt pe greci. Iorga vorbea despre "fanaticul albanez, Mustapha Kemal și considera cu tristețe înfrîngerea grecilor drept "ultimul capitol al lui Xerxes". Părerea lui era că instituirea unei Grecii pe două continente era imposibilă, indiferent de faptul că aceasta constituia sau nu un element benefic pentru civilizație. A fost îngrozit de dezrădăcinarea populației grecești
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
dacă omenirea nu este bună, ea poate fi ademenită să devină bună" prin pace, liniște și echilibru în domeniul înarmării și puterii. Prin urmare, Chamberlain era la fel ca și cei de la Geneva. Iorga încheia exprimîndu-și o intuiție sumbră: "Umbra tristeții va coborî asupra ultimelor zile ale lui Chamberlain, cînd își va da seama de tragica inutilitate a iluziilor sale"149. Chamberlain și Iorga vor muri aproape în același timp. Iorga asasinat de un detașament terorist de legionari, iar Sir Neville
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
citate. Oricine s-a născut în Ardeal și care-și iubește ținutul natal nu poate citi aceste volume de istorie (și conflictul înverșunat care s-a declanșat între istoricii maghiari și români după apariția acestor trei volume) decît cu mare tristețe. În ciuda faptului că totala cooperare dintre Ungaria și România este obligatorie, dezbaterile sterile continuă. Socialismul nu a rezolvat un lucru: ungurii și românii nu se pot suferi așa cum nu se puteau suferi nici la începutul secolului. Ei nu pot să
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
felul în care populația evreiască modificase caracterul acestuia, și nu în bine! "Evreii erau altfel în țara lor. Monoteismul lor sălbatic, dar nobil, i-au înălțat deasupra celorlalți din jurul lor", încheia Iorga, menționînd Cîntarea cîntărilor a Regelui David. Observa cu tristețe că evreii fuseseră izgoniți de soartă din propria lor țară, două treimi din ei în Europa de răsărit și de sud-est, ceea ce crea probleme în regiunile respective. Spre deosebire de Cuza, Iorga nu a considerat niciodată răul reprezentat de evrei ca un
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
Apoi despre Codreanu, pe care "oamenii nu-l înțeleg, dar îl iubesc totuși". În aceleași numere de ziar erau incluse mesaje măgulitoare de loialitate (telegrame și scrisori) față de rege. Iorga dădea pe urmă o descriere a românașului, pierdut acum cu tristețe în secolul al XX-lea. El nu voia comunism, ci ceva nou pentru țara lui. Românașul acesta se simțea asuprit și inutil, "un obiect inert al unei vieți pe care nu o înțelege". Într-un asemenea vid, Ortodoxia ar fi
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
noastră. Rămîne pe seama viitorului, cu o stare de spirit mai calmă, să judece împrejurările morții sale. Dar noi, care am fost destul de apropiați de el, sîntem aproape incapabili să ne adunăm gîndurile ca să-i adresăm un ultim rămas bun, din cauza tristeții care ne împovărează. Nicolae Iorga a fost însăși întruparea efortului intelectual al națiunii noastre și nimeni nu l-a depășit pînă acum..." Rădulescu-Motru a descris activitatea multilaterală a lui Iorga și a încheiat: El a devenit o figură legendară încă
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
palatul lui Ali Pașa 15 Op. cit., p. 61 16 Op. cit., p. 79 17 Șeicaru, op. cit., pp. 92-93. Șeicaru a fost studentul lui Iorga, menținînd relații strînse cu el în timpul Războiului cel Mare și după aceea. "Îmi amintesc", scrie Șeicaru, "nesfîrșita tristețe din ochii lui Nicolae Iorga. Poate că îneca în truda sa neobosită întrebări privind existența și teama de moarte, refuzînd orice răgaz. Aceasta era motivația faptului că, aidoma oricărui romantic, Iorga prefera artele plasitice muzicii. Muzica era abstractă prin definiție
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
combat pour l'émancipation de Juifs de Roumanie devant le Congrès de Berlin (1878-1880), Montpellier, 1988 23 O viață de om așa cum a fost, vol. I, pp. 17-18 24 Op. cit., pp. 37-38 25 Op. cit., pp. 79. Iorga își amintea cu tristețe: "Nu-mi amintesc să fi pășit pragul casei mele vreunul din colegii mei" 26 Op. cit., pp. 72-75 27 Op. cit., pp. 137-139 28 Op. cit., pp. 101-102 29 Op. cit., p. 137 30 Op. cit., p. 115. Iorga avea în familie un singur om
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
despre dumneavoastră peste 200 de ani? Nicolae Iorga a fost un scriitor extrem de prolific, nimeni nu va putea crede că a fost în stare să scrie atît de multe cărți în atît de multe domenii." La care Iorga, cu profundă tristețe, a replicat: Iar opera lui a fost sortită să nu fie citită de contemporanii săi și de cei de după el... , aceasta a fost să-i fie soarta". Șeicaru, op. cit., pp. 73 și 90. Dar Iorga le spunea uneori alor lui
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]
-
ocazia să judece plauzibilitatea acestor opinii, apelînd la surse mai puțin dominate de prejudecăți decît E. Lovinescu 93 Șeicaru, op. cit., p. 72-75. Scriind despre cartea lui destul de interesantă tratînd Istoria slavilor de răsărit (History of Eastern Slavs), el remarca cu tristețe: "Mă întreb dacă un singur suflet măcar a citit-o vreodată". O viață de om așa cum a fost, vol. III, p. 7 94 Op. cit., vol. II, p. 83 95 Tudor Vianu, op. cit., vol. 2, pp. 147-148 96 Șeicaru, op. cit., pp.
Nicolae Iorga - O biografie by NICHOLAS M. NAGYTALAVERA () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1017_a_2525]