10,713 matches
-
03.08.1945-22.07.1946); procuror în cadrul Comandamentului Trupelor de Grăniceri (22.07-09.08.1946); trecut în cadrul disponibil la 09.08.1946 și în rezervă un an mai târziu. Arestat de autoritățile comuniste la 25.11.1952 pentru "crime contra umanității", a trecut prin închisorile Poarta Albă și Jilava, fiind eliberat la 21.07.1955. Maior magistrat (din 31.10.1936); locotenent-colonel magistrat (din 10.05.1941); colonel magistrat (din 22.06.1944). 218 Nu a putut fi identificat. 219 Muscalu
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
3 Armată (01.04.1941-20.03.1943); comandant al Infanteriei Diviziei 14 Infanterie (20.03.1943); comandant al Diviziei 14 Infanterie (din 01.01.1944). Arestat de autoritățile comuniste la 29.04.1953, a fost învinuit inițial de "crime contra umanității" și condamnat în același an la 6 ani muncă silnică pentru faptul că "a fost contra Partidului și a RPR". A trecut prin închisorile Constanța și Jilava, fiind eliberat la 20.10.1953. Locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
Suceava (1940, 1944). Arestat de autoritățile comuniste la 12.03.1952, sub învinuirea de "manifestări cu ocazia reformei bănești și reformele economice făcute", fiind eliberat la 19.12.1953. Rearestat la 15.09.1955, a fost învinuit de "crime contra umanității-a împușcat 30 de partizani sovietici". A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 13.10.1955. Căpitan (din 01.10.1919); maior (din 01.04.1932); locotenent-colonel (din 08.06.1940). 249 Nu a putut fi identificat. 250 Gheorghe
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
-a din Marele Stat Major (30.10.1941-01.03.1942); atașat militar la Stockholm (01.03.1942-10.03.1945); trecut în rezervă la 26.03.1945. Arestat de autoritățile comuniste la 16.01.1950, a fost învinuit de crime contra umanității și condamnat la 08.08.1951 la 15 ani muncă silnică, fiind grațiat la 12.11.1955. În mod paradoxal la 24.01.1957 a fost condamnat din nou la 5 ani detenție riguroasă și confiscarea averii sub învinuirea de
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
savantului cu același nume. Comisar ajutor în cadrul Inspectoratului de Poliție Iași, implicat în pogrom. Arestat de autoritățile comuniste în 25.12.1950, a fost eliberat la 03.07.1951. Rearestat la 29.09.1951, a fost acuzat de "crime contra umanității" și condamnat în 1954 la 6 ani temniță grea. 374 Nu a fost identificată printre documentele cercetate. 375 Ioan Lissievici (1898-1974), militar de carieră român. Absolvent al Școlii de ofițeri de artilerie, geniu și marină (1914-1916) și al Școlii Superioare
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
08.1941-31.01.1944). Arestat la 31.08.1944, a fost predat autorităților sovietice în septembrie 1944 și transportat în URSS. Judecat și condamnat la moarte în 1946 de Tribunalul Poporului sub învinuirea de crime de război și crime împotriva umanității in lotul mareșalului Ion Antonescu. Executat la 01.06.1946. 425 Documentul a fost înregistrat de Armata a 3-a cu Nr. 4240 din 26.09.1941. 426 Mihail Boulescu (1894-?), militar de carieră român, licențiat în Drept. Intră în
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de sublocotenent (1912), participă la primul război mondial. Transferat definitiv la Jandarmerie la 01.09.1920. Inspector la Inspectoratul Jandarmeriei Transnistria (19.08.1941-20.04.1942). Arestat de autoritățile comuniste la 10.12.1949, a fost învinuit de "crime contra umanității" și condamnat în 1950 la temniță grea pe viață. A trecut prin închisorile Aiud, Făgăraș, Oradea, fiind eliberat la 23.01.1956. Maior (din 01.04.1920); locotenent-colonel (din 01.10.1930); colonel (din 10.05.1936). 461 Nu a
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
pretor al Armatei a 1-a (1944). Acuzat de crime de război, a fost judecat și achitat de Tribunalul Poporului la 09.05.1946. A fost arestat la 04.04.1952 și condamnat în 1954 sub învinuirea de "crime contra umanității" la 5 ani temniță grea. A trecut prin închisorile Jilava și Oradea, fiind eliberat la 07.10.1955. Maior (din 01.04.1926); locotenent-colonel (din 10.05.1934); colonel (din 27.02.1939). 678 Marin Florescu (1898-?), funcționar român. Inspector
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
de Miniștri pentru Românizare, Colonizare și Inventar (06.11.1943-23.08.1944). Arestat la 28.09.1944 sub acuzația de crimă de război. Condamnat în 1946 la muncă silnică pe viață de către Comisia de Apel Secția Criminal-Juridică pentru "crime contra umanității", sentință comutată în 1950 la 8 ani închisoare. A trecut prin penitenciarele Jilava și Aiud, fiind eliberat la 11.08.1956. 908 Documentul a fost înregistrat de Marele Stat Major, Secția I-a, cu Nr. 82.089 din 22.04
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
funcționat în cadrul SSI la Secția II Internați București. Secretar general în Ministerul de Interne (1944). A fost arestat de autoritățile comuniste în 1949 și condamnat în 1950 sub învinuirea că "prin activitatea sa a provocat tratamente neomenoase", respectiv "crime contra umanității". A trecut prin penitenciarele Făgăraș, Galați, Jilava, fiind eliberat la 07.08.1956. 1093 Ion Dumitrescu (1907-?), avocat român. Licențiat în Drept, membru al Partidului Național Liberal-Tătărăscu. Avocat în cadrul Centrului Național de Românizare (1941-1944). Arestat de autoritățile comuniste la 18
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
al Diviziei 6 Infanterie (01.04.1943-27.10.1944); comandant al Corpului 6 Armată (28.10.1944-30.03.1945); trecut în rezervă la 30.03.1945. Arestat preventiv de autoritățile comuniste la 27.10.1953 sub învinuirea de "crime contra umanității", întrucât în "calitate de comandant al Diviziei 6 Infanterie în 1944 pe front a ordonat executarea la mai mulți români" (sic !). A trecut prin închisoarea Jilava, fiind eliberat la 08.10.1955. Colonel (din 16.10.1935); general de brigadă
"Chestiunea evreiască" în documente militare române. 1941-1944 by Ottmar Traşcă [Corola-publishinghouse/Science/913_a_2421]
-
practic nesemnificative. În primul deceniu interbelic ne reține atenția momentul încheierii pactului Briand-Kellogg. "Pactul de renunțare la război", semnat inițial la Paris, la 27 august 1927, de 15 state, marca, după opinia șefului Quai d'Orsay-ului, "o dată nouă în istoria umanității"32. Diplomația României s-a arătat interesată unul dintre autori era secretarul de stat Kellogg de acest pact, dar a atras atenția asupra modului în care se tratau de către cei mari cele mai importante probleme internaționale, deoarece cu formula "război
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
reversibil. Și dumneavoastră aveți șansa de a vă recăpăta tinerețea, practicând stimularea reflexogenă a circulației energiei vindecătoare la nivel celular. Reflexologia poate fi folosită de toată lumeatc "Reflexologia poate fi folosit\ de toat\ lumea" Reflexologia este un dar pentru întreaga umanitate. Puteți folosi această metodă de vindecare recent redescoperită nu doar pentru eliminarea propriilor dureri și probleme de sănătate, ci și pentru a-i ajuta pe alții. Nu vă temeți să masați toate punctele dureroase pe care le descoperiți în palme
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
sunt elementele constitutive ale națiunii. Poziția subiectivistă a lui Renan își găsește ecouri în concepția dezvoltată de J.S. Mill. Principiul spiritual despre care vorbește Renan este identificat de Mill în "simpatii comune" existente între indivizi care compun o "porțiune a umanității", pe baza cărora este revendicată guvernarea politică de către reprezentanții acestora. Menționând că sentimentul apartenenței la o naționalitate nu are o sursă unică, Mill enumeră ca principali factori "rasa" și descendența etnică, religia, limba, sau teritoriul comun. Totuși, aceste elemente nu
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fenomene socio-culturale. În contrast flagrant cu sociologia de fotoliu, axată pe emiterea de speculații de o abstractitate fără o minimă tangențialitate empirică, de tipul reflecțiilor macro-istorice ale lui A. Comte (1999) [1842] asupra legilor inexorabile "cu privire la întreaga evoluție intelectuală a Umanității" (p. 11), sociologia de arhivă este ferm conectată la domeniul empiric, tratând semnificațiile depozitate pe diferite suporturi materiale ca artefacte pretabile la investigația empirică. Pe de altă parte, centrarea atât de strânsă pe empiric nu incapacitează teoretic studiile fundamentate pe
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
o categorie totală, având o realitate transistorică și care i se impune individului născut în cadrul ei prin puterea legăturilor ereditare și culturale. Fundamentând teoretic perspectiva primordialistă în conceptualizarea naționalismului, Herder a considerat națiunea ca fiind unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
unitatea elementară, categoria fundamentală, a umanității (White, 2005, p. 167). Întrucât fiecare popor, națiune sau grup etnic (Volk) încorporează propriul său spirit (Geist) configurat istoricește și recognoscibil sub forma culturii și limbii, rezultă că fiecare cultură, ca expresie unică a umanității, are dreptul la afirmare politică distinctă. Particularitatea ireductibilă, determinată istoric, cultural și etnic a fiecărui Volk reclamă autodeterminarea politică, fiecare etnie dispunând de un mandat legitimat istoric, cultural și etnic de autoorganizare a propriilor cadre politice. Spre deosebire de modelul francez, renanian
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
de revoluționarii francezi cade și ea sub ghilotina satirică a academicianului. Solidaritatea umană se oprește la limita etnico-lingvistică a comunității de sânge a națiunii. "Națiunea, așadar, e granița cea din urmă a frăției efective (și trupește, și sufletește)" (p. 43). Umanitatea în sine este o noțiunea găunoasă, ea nu are sens decât ca sumă a națiunilor. "Omenirea [...] e o simplă abstracție, iar fraternité, ca atribut al omenirii, e o abstracție a abstracției adevărată chimaera vacuo bombinans", o himeră care zornăie în
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
etnicitatea este principiul ordonator al universului uman, nomos-ul construit deasupra abisului ca scut împotriva terorii (Berger, 1967). Nesocotirea fatalității etnice, strădania în contra naturii de a ieși de sub determinația etnicității, presupune un flirt periculos cu anomia existențială, o plonjare în abis. Umanitatea însăși, calitatea de a fi om, este condiționată de trăirea întru și pentru neam: "Ca să fii om, trebuie [...] să faci parte dintr-un neam și să perfecționezi în tine tocmai caracterele națiunii în care ai răsărit" (Mehedinți, 2002, p. 147
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
prezentului României Mari, pedagogii istoriei naționale detectează un "Destinul istoric al Neamului" (Constantinescu, 1928, p. 10). Calitățile native ale românilor, moștenirea lor genetică, spiritualitatea creștină asimilată precoce în fibra naționalității lor, totul conspiră pentru jucarea unui rol major în istoria umanității: "Înzestrat cu așa de mari însușiri, poporul român trebuia să fie de multă vreme pe aceiași treaptă de cultură cu popoarele apusene: Francezii, Italienii, Englezii. Dacă a rămas multe vreme înapoiat în cultură, aceasta se datorește situației geografice" (Constantinescu, 1928
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
în ea" (Stăniloae, 1939, p. 66). Pentru a dezamorsa contradicția în care se închid universalismul creștin și particularismul național, Stăniloae recurge la o neașteptată manevră argumentativă, îndumnezeind națiunea. Respingând apodictic doctrina catolică a naționalității ca o însușire suprapusă (deci superficială) umanității, Stăniloae consideră calitatea națională a fi esențială și intrinsecă omului: "calitatea națională a eului omenesc nu este ceva accidental, de suprafață, aposterioric, ci face parte din destinul esențial al lui. [...] Calitatea națională nu este un accident adaus umanului pur. Calitatea
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
adaus umanului pur. Calitatea națională este însăși umanul într-o anumită formă a lui. [...] Un uman pur, nedeterminat de-o anumită formă [națională], nu se poate închipui", decât ca o abstracțiune fantomatică (Stăniloae, 1939, p. 11). Convingerea naționalității apriorice a umanității al cărui exponent este teologul ortodox stătea la baza crezului național din care se împărtășea și S. Mehedinți. Acesta din urmă face clar că "personalitatea fără naționalitate este un adevărat nonsens" (Mehedinți, 2002, p. 104). Împingându-și argumentul până la ultimele
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
politică a comunismului a deturnat "revoluția națională română" începută în postpașoptism și desăvârșită prin făurirea României Mari. Totodată, "consensul naționalist" constituit pe durata unui secol întreg a fost brusc suprimat. Marile decupaje pe verticală operate de către imaginarul naționalist, prin care umanitatea era astfel secționată, pe criterii lingvistico-etnice, în națiuni omogene intern și eterogene între ele, sunt înlocuite cu liniile de fractură orizontale care nu țin cont de frontierele naționale și produc clivaje socio-economice în interiorul aceleiași societăți. Comunismul aduce o serie de
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
mort" (după expresia lui K. Verdery, 1999). Tot Stalin, capitalizând simbolic reputația lui Lenin, și-a asigurat legitimitatea politică necesară pentru a-i permite ulterior să își construiască unul dintre cele mai elaborate culturi ale personalității din istoria recentă a umanității, întrecut probabil doar de cultul lui Mao și cel al lui Kim Ir-sen. Doar că puțin după moartea sa, survenită în 1953, noul lider sovietic, în persoana lui Nikita Hrușciov, a denunțat furibund cultul personalității în celebrul său discurs "secret
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
extern. Ca urmare a reprimării brutale a protestatarilor de către minerii chemați de autorități, imaginea internațională a României s-a schimbat dramatic, periclitându-se aproape complet după ce întreaga lume a urmărit, cu sufletul la gură, derularea primei revoluții televizate din istoria umanității. Noua ordine postcomunistă a fost consolidată legislativ prin adoptarea Constituției din 1991, care "întruchipa ethosul centralizator care stătuse la temelia formării statului în Europa de Est timp de peste un secol" (Gallagher, 2004, p. 120). Constituția definea România ca stat unitar, iar limba
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]