11,047 matches
-
care joacă un rol important în manifestarea comportamentului agresiv. Amenințarea stimei de sine crește atenția față de propria persoană, activând rușinea care, dacă precede furia, o amplifică. Astfel indivizii cu o stimă de sine ridicată manifestă o puternică tendință agresivă și violentă (Baumeister et al., 1996), mai ales atunci când retrăiesc în același timp un sentiment de rușine și unul de furie. Unele studii arată că furia și ostilitatea pot fi în corelație pozitivă cu sentimentul de rușine și în corelație negativă cu
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
procese intervin pe parcursul devenirii sale pentru a forma structuri comportamentale stabile (Cairns, 1986, p. 81). Wilson și Daly (1985 citat de Daly et al., 1989) efectuează aceeași analiză. În opinia lor, gelozia sexuală este cauza cea mai frecventă a omorurilor violente comise de către bărbații tineri. În evoluția specii umane, gelozia s-a născut din întărirea prin selecție naturală a tendinței psihologice a masculului de a căuta și a-și asigura paternitatea pentru progenitura femelei cu care a întreținut raporturi sexuale. Este
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și de altele (Leventhal, 1982), Berkowitz (1989 citat de Berkowitz, 1993) afirmă că expunerea la semnale asociate cu agresivitatea sau violența trezește în mintea individului gânduri semantic asociate acestora care influențează evaluarea situației imediate. Numeroase studii au demonstrat efectul scenelor violente (Berkowitz și Rogers, 1986 citat de Eron, 2001) asupra comportamentului spectatorilor. Cercetările subliniază că aceste tipuri de scene influențează evaluarea și interpretarea evenimentelor ce se produc în mediul imediat al individului, dar și felul în care acesta percepe propriile capacități
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
să înceapă înainte de nașterea copilului, pentru că ulterior individul va urmări comportamente agresive în timpul procesului său de dezvoltare până la vârsta maturității (Renfrew, 1997). Din această perspectivă inegalitatea puterii și a statutului cât și factorii biologici și fiziologici sunt responsabili de acțiunile violente. De unde și ideea de a propune tratamente biologice pe lângă intervențiile educative pentru remedierea problemelor legate de agresivitatea și delicvența juvenilă. * Teoria cognitiv-neoasociaționistă Bazat pe principiile asociaționiste (Bower, 1981), modelul cognitiv-neoasociaționist integrează mai multe abordări pentru a înțelege mai bine complexitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
detestabil la interviu. Ce legătură există între știrile enunțate mai sus și experimentul lui Zimbardo? Putem oare crede că studiul agresivității în condiții artificiale ne-ar putea oferi destule informații utile pentru a înțelege de ce o bandă de tineri este violentă? În opinia cercetătorilor, această posibilitate există cu condiția ca în ambele cazuri comportamentul agresiv să fie definit la fel și declanșat de aceeași factori ce implică procese psihologice similare având consecințe echivalente. Am definit agresivitatea drept un comportament intenționat săvârșit
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
diverselor servicii publice cu privire la evenimentele agresive. Arhivele poliției sau cele ale Ministerului Justiției ce conțin statistici, dosare despre accidente rutiere, crime, divorțuri pot fi folosite ca surse de informare despre diferitele comportamente sociale. Cercetările cu privire la efectele căldurii, revoltelor și crimelor violente au fost de cele mai multe ori realizate cu ajutorul analizării acestui tip de informație. În toate cazurile este vorba despre o tehnică care pare să nu prezinte defecte cauzate de ipotezele cercetării. Totuși identificarea informațiilor de arhivă pertinente întrebărilor cercetătorului este destul de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
că și în acest context agresivitatea poate fi învățată. Toate performanțele, fie că este vorba despre box, pilotarea unui avion sau cântatul la pian se învață și se perfecționează datorită unor simulări ulterioare. Pe de altă parte, participarea la jocuri violente poate crește probabilitatea agresiunii comise de către copii în afara contextului ludic. Studii ulterioare au arătat că observarea unei interacțiuni agresive între doi copii îi poate determina pe spectatori să reproducă comportamentul într-un context asemănător. Parker și Rogers (1981) invită doi
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
sarcină. Evaluările se fac prin administrarea de șocuri (1 foarte bine, 10 foarte rău). La început complicele evaluează performanța subiectului. Jumătate dintre subiecți sunt evaluați pozitiv, iar o altă jumătate negativ. După sunt expuși unei manipulări experimentale (vizionarea unui film violent sau non violent), subiecții sunt rugați să evalueze soluțiile complicelui. Măsurarea agresivității se face prin contabilizarea numărului de șocuri administrate complicelui. Această procedură experimentală a fost totuși criticată din cauza efectului pe care-l poate avea percepția așteptărilor experimentatorului asupra subiectului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Aceste rezultate provoacă o altă întrebare: măsurarea agresivității în laborator permite oare evaluarea agresivității reale, observată într-un mediu natural? * Asemănări între agresivitatea din lumea reală și agresivitatea din laborator În viața reală, cele mai cumplite acte agresive sunt crimele violente (uciderea, atacul agravat, violul, furtul). Din perspectiva lui Buss (1961) furtul este un exemplu de agresiune fizică indirectă, iar celelalte acte sunt exemple de agresiune fizică directă. Evaluarea agresivității în laborator are caracteristici comune, dar superficiale, cu evaluarea agresivității din
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
teren cu o mică diferență atunci când este vorba despre agresiunea verbală. În ceea ce privește trăsăturile de personalitate, comparația a fost făcută în funcție de autoevaluările pe scala ostilității (BDHI; Buss și Durkee, 1957). În majoritatea studiilor de pe teren, subiecții dețin o anumită istorie personală violentă. Subiecții care participă la studiile din laborator sunt în general studenți. Variabilitatea observată pe teren este mai importantă, în schimb studiile realizate în laborator par a fi mult mai omogene. Meta-analiza demonstrează că trăsăturile agresivității corelează pozitiv cu agresivitatea evaluată
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
de Bettencourt și Miller (1996) și cea întreprinsă de Bushman și Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
Anderson (1998) subliniază faptul că provocarea are un efect major în declanșarea agresivității, atât în laborator, cât și în mediul natural. În ceea ce privește corelația dintre abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
abuzul de alcool și crimele violente, studiile statistice arată că cel puțin 50 % dintre responsabilii crimelor violente erau sub influența alcoolului în momentul producerii crimei, fără a se putea totuși stabili o legătură cauzală între consumul de alcool și crima violentă (Lipsey, Wilson, Cohen și Derzon, 1997 citat de Bushman și Anderson, 1998). Studiile efectuate în laborator arată că subiecții aflați sub influența alcoolului sunt semnificativ mai agresivi față de subiecții care nu au consumat băuturi alcoolice (Lipsey et al., 1997). Modalitatea
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
dezangajării morale este nevoia individului de a-și păstra o imagine de sine pozitivă. Chiar dacă procesele de dezangajare pot reflecta, în opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
opinia lui Bandura, caracteristici individuale, particularitățile factorilor sociali influențează manifestarea acestora, reducând sentimentul de vinovăție resimțit în urma unui comportament violent. În ciuda consensului relativ al psihologilor sociali cu privire la rolul factorilor situaționali, unii autori susțin și importanța factorilor individuali în adoptarea strategiilor violente. Baumeister și Campbell (1999) avansează ideea conform căreia unor indivizi le produce plăcere să facă rău altora. Aceeași autori subliniază importanța sentimentului de vinovăție care devine responsabil de diferențele individuale în ceea ce privește resimțirea plăcerii atunci când se comit acte de violență. Se
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ce cunoaște implicații directe în viața individuală. Având legătură directă cu organizațiile sociale implicate în săvârșirea unor acte de violență, indivizii pot percepe în timp aceste acte ca fiind legitime. Integrându-se treptat acestor organizații, individul ajunge să perceapă comportamentele violente ca pe ceva banal din punct de vedere moral, ca pe niște acte deliberate și personal alese, chiar dacă la început ele aveau origini externe (ordinea ierarhică). În opinia lui Hinde (2001), războiul nu este cauzat de tendințele agresive ale omului
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
războiul. Unii mai cred că războiul le oferă șansa de a-și confirma virilitatea. Factorii socioculturali susțin de asemenea războiul. Nici creștinii și nici fundamentaliștii musulmani nu sunt cunoscuți pentru proslăvirea păcii. În Vechiul Testament există foarte multe descrieri ale războaielor violente întreprinse de ebraici. Creștinii au cucerit în timpul cruciadelor lumi îndepărtate în numele religiei. Iar noțiunea de martir este o noțiune familiară tuturor fundamentaliști lot religioși, oricare n-ar fi aceștia. Violența devine astfel legitimă atunci când este reprezentată și înțeleasă ca aspect
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
ca reper aceste speculații, dar și propriile date din studiul comparativ, Archer și colegii săi (1984) propun șapte explicații teoretice posibile pentru efectul războiului: (1) artefacte demografice, (2) solidaritatea socială, (3) dezorganizarea socială, (4) factorii economici, (5) catharsisul, (6) veteranii violenți, (7) legitimarea violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
violenței. Pentru Archer și Gartner explicația care susține legitimarea violenței este cea mai plauzibilă. Rezultatele studiului realizat de Archer și Gartner (1984) sugerează că națiunile pot fi caracterizate de nivelul lor de agresivitate măsurat prin intermediul gradului de participare la agresiuni violente în timpul războiului. Participarea la război, mai ales în calitate de actor principal, poate deveni cauza legitimării violenței, fapt ce duce în consecință la creșterea violențelor în perioada de după război. Archer și Gartner au constatat o creștere considerabilă a ratei omuciderilor în țările
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
În concluzie, chiar dacă explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este foarte adevărat că contextul sportiv este unul dintre puținele contexte în care unele
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
explicația agresivității își află originea în frustrarea nevoilor fundamentale, procesele de dezangajare morală, de categorizare socială deviantă, de identificare a autorității, de afirmare a sinelui pot accelera evoluția unei societăți pe calea violenței și genocidului. Activități sportive violente sau sportivi violenți? A spune că simpla vizionare a unui concurs sportiv sau participarea la acesta crește (direct sau indirect) probabilitatea agresivității pare destul de pretențios. Totuși este foarte adevărat că contextul sportiv este unul dintre puținele contexte în care unele forme de agresiune
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
acestor strategii o poziție dominantă și imediat accesibilă. Crizele de furie sau de violență apar foarte des la sportivi, mai ales la cei mai antrenați. Spectatori agresivi? Agresivitatea spectatorilor depinde în general de ceea ce se întâmplă pe teren. Competițiile sportive violente sunt excitante și agreabile pentru spectatorii care preferă acest gen de competiție. Evenimentul sportiv în sine poate deveni astfel cauza manifestării agresivității la spectatori. Un match de fotbal poate fi perceput ca un spectacol de abilități sportive, dar și ca
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
și agreabile pentru spectatorii care preferă acest gen de competiție. Evenimentul sportiv în sine poate deveni astfel cauza manifestării agresivității la spectatori. Un match de fotbal poate fi perceput ca un spectacol de abilități sportive, dar și ca un spectacol violent în timpul căruia se înfruntă forțe antagonice. De cele mai multe ori violențele colective în care sunt implicați spectatorii sunt precedate de confruntările violente de pe teren între jucători (Arms, Russel și Sandilands, 1979). Asistând la un act de violență acceptat din punct de
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
spectatori. Un match de fotbal poate fi perceput ca un spectacol de abilități sportive, dar și ca un spectacol violent în timpul căruia se înfruntă forțe antagonice. De cele mai multe ori violențele colective în care sunt implicați spectatorii sunt precedate de confruntările violente de pe teren între jucători (Arms, Russel și Sandilands, 1979). Asistând la un act de violență acceptat din punct de vedere social, chiar dorit, spectatorul adoptă aceeași strategie comportamentală cu a jucătorilor. Există mai multe modele de referință care să permită
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]
-
teoretic. De exemplu, procesele de învățare prezentate în cadrul teoriei învățării sociale (Bandura, 1983 citat de Bandura, 1986). Punctul de vedere propus de Bandura se bazează pe rezultatele studiilor ce indică o creștere imediată a agresivității la spectatorii care urmăresc sporturi violente (Arms et al., 1979; Turner, 1970). Din punct de vedere neo-asociaționist, activarea reacțiilor agresive poate fi explicată prin prisma procesului de amorsare (Berkowitz, 1993). Evenimentul sportiv conferă categoriilor comportamentului agresiv mai multă disponibilitate și accesibilitate. Procesul de deindividualizare, de dezinhibare
Comportamentul agresiv by Farzaneh Pahlavan [Corola-publishinghouse/Science/919_a_2427]