108,566 matches
-
mult, Sayf al Dawla. În drumul său spre prințul hamdanid, Mutanabbi este atacat și ucis împreună cu fiul său de către un lider beduin presupus a fi unchiul regentului Abu’l Misk Kafur (cel în fața căruia poetul a preferat satira în loc de elogii). Poezia arabă din timpul secolului al 10-lea a fost influențată decisiv de către perceptele Arabiei preislamice, principalele opere fiind scrise sub formă de qasida (odă). Studiile asupra compoziților din poezia arabă clasică sunt destul de rare. În acest context, opera unui celebru
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Misk Kafur (cel în fața căruia poetul a preferat satira în loc de elogii). Poezia arabă din timpul secolului al 10-lea a fost influențată decisiv de către perceptele Arabiei preislamice, principalele opere fiind scrise sub formă de qasida (odă). Studiile asupra compoziților din poezia arabă clasică sunt destul de rare. În acest context, opera unui celebru poet precum al-Mutanabbi și un gen important precum madih sunt puțin cunoscute și înțelese ca modele de compoziție și fascicule tematice. Apogeul carierei lui Mutanabbi a fost atins pe timpul
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
cele mai importante victorii militare. Un celebru exemplu din această perioadă este oda referitoare la recucerirea orașului Hadath, ocupat de Bizantini. Poemul are o calitate epică deosebită, influență care se explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia, emoții și simțiri
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
exemplu din această perioadă este oda referitoare la recucerirea orașului Hadath, ocupat de Bizantini. Poemul are o calitate epică deosebită, influență care se explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia, emoții și simțiri personale. Poezia lui Motunabbi a inspirat pe
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
Bizantini. Poemul are o calitate epică deosebită, influență care se explică prin originile yemenite al autorului și fascinația acestuia pentru poezia “Amorium” scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia, emoții și simțiri personale. Poezia lui Motunabbi a inspirat pe succesorii săi iar operele sale au devenit lucrări de referință pentru cultura populară
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
scrisă de Abu Tammam (805-845): Poezia lui Motunabbi din această perioadă ilustreză abilitatea acestuia de a întinde limitele poeziei convenționale, transformând începuturile clasice ale operelor în veritabile versificări filosofice sau lirice despre viață și paradoxurile acesteia, emoții și simțiri personale. Poezia lui Motunabbi a inspirat pe succesorii săi iar operele sale au devenit lucrări de referință pentru cultura populară arabă. Deși panegericele erau principala sa preocupare, în special datorită trendului contemporan, Motunabbi a depășit limitele vremii sale compunând și poeme cu
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
propria personalitate complexă. Emoțiile poetului și mândria sa excesivă explică foarte bine atât stilul său artistic cât și viața tumultuoasă. Acest fapt, coroborat cariera sa destul de controversată face ca Mutanabbi să fie, alături de Imru’ al-Qais, una din figurile marcante ale poeziei arabe. O parte din critici au afirmat că opera sa fascinantă este de fapt rezultatul eșecurilor în încercarea de a fi profet: “amărăciunea sufletului său [...] indică eșecuri și deziluzii... după ce nu a fost capabil să cucerească lumea reală ca un
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
opera sa fascinantă este de fapt rezultatul eșecurilor în încercarea de a fi profet: “amărăciunea sufletului său [...] indică eșecuri și deziluzii... după ce nu a fost capabil să cucerească lumea reală ca un lider profetic, «subjugarea», mult mai reușită, a lumii poeziei a fost o simplă alternativă”.
Al-Mutanabbi () [Corola-website/Science/330940_a_332269]
-
in portretele pe care le picta. Mai mult decât atât, este recunoscut pentru realizarea frescelor de pe peretii incintei haremului din cadrul Palatului Topkapı cat si pentru mirificele ilustrări ale peisajelor din Istanbul. Imaginea Istanbulului realizată de Konstantin Kapığlı apare si în poeziile scrise de Selim al III-lea sub pseudonimul `Ilhami`, precum și în opera „Divan- Ilhami`den Muntehab” care cuprinde poezii scrise de către alți poeți în cinstea lui Selim al III-lea. În opera care cuprinde 21 de file se regăsesc imagini
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
din cadrul Palatului Topkapı cat si pentru mirificele ilustrări ale peisajelor din Istanbul. Imaginea Istanbulului realizată de Konstantin Kapığlı apare si în poeziile scrise de Selim al III-lea sub pseudonimul `Ilhami`, precum și în opera „Divan- Ilhami`den Muntehab” care cuprinde poezii scrise de către alți poeți în cinstea lui Selim al III-lea. În opera care cuprinde 21 de file se regăsesc imagini ale Istanbulului alături de imagini realiste reprezentând fructe și flori. Aceste picturi îi sunt atribuite lui Kapıdağlı Kostantin datorită liniilor
Konstantin Kapıdağlı () [Corola-website/Science/330935_a_332264]
-
o descriere a lui Sinan ca fiind „frumos la înfățișare, potrivit la înălțime, cu ochi mari negri, măsliniu la față, elocvent în exprimare, puternic în argumentație, cu o viziune clară asupra lucrurilor, rapid în improvizație și neîntrecut în filosofie, alegorii, poezie și astronomie”.
Rașid al-Din Sinan () [Corola-website/Science/330944_a_332273]
-
că opera sa de peste 900 de pagini conține mai mult de 9000 de fraze, 1000 de versuri și 400 de versete coranice. Obiectul de studiu este "kalăm", "vorbirea", noțiune care se referă la orice act de vorbire, inclusiv Coranul și poezia. Lucrarea începe prin a împărți cuvintele limbii arabe în trei categorii formale: "ism" (nume), "fi‘l" (verb) și "ḥarf" (particulă). Particulele sunt invariabile, dar "ism" și "ḥarf" au terminații variabile. Cuvintele sunt analizate în funcție de locul lor în vorbire ("mawḍi‘ fi-l-kalăm
Sibawayh () [Corola-website/Science/330948_a_332277]
-
altfel, prin strânsa legătură pe care o avea cu mediul imperial, Nedim va fi demonstrat faptul că știa ce soluții putea adopta statul în asemenea probleme care se tot înmulțeau: Opera lui Nedim se constituie dintr-un singur divan de poezie, tipărit de trei ori cu litere arabe și o dată cu alfabet latin. El cuprinde poeme în genurile kaside, "türkü", gazel, "rübaʼi", "kıtʼa", "șarkı". De asemenea, a tradus din arabă două volume de istorie, "Sahâ’ifü’l - ahbâr" și "Ikdü’l- Cumân
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
persană, pe care i-a trimis-o lui Șehid Ali Pașa și prin care îî cerea acestuia să fie acceptat ca profesor la o "medrese", cât și o scrisoare redactată în maniera unui scrib, care conținea și anumite porțiuni de poezie. Prin epoca în care a trăit, prin instruirea de care a avut parte și prin cultura literară pe care și-a însușit-o, Nedim este considerat a fi un poet "divâni". Însă, în unele privințe, la nivel stilistic și lingvistic
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
interioară, ci prin implicarea directă în această viață exterioară, a făcut ca "Epoca Lalelei" să intre și să rămână în istorie drept o perioadă a pasiunilor și a distracțiilor. La scurt timp după ce a pășit pentru prima dată în lumea poeziei, în care excelau poeți precum Nâbî sau Nef’î, prin scrierile sale, poetul a dus la apariția așa-numitului "stil nemidian", la baza căruia stăteau măiestria exprimării unice și spiritul său autohton. Nedim face parte din rândul poeților cu un
Nedim () [Corola-website/Science/330949_a_332278]
-
Florica Mitroi a debutat în anul 1966 în revista literară "„Luceafărul”" și editorial în 1969 cu volumul "“Rugăciune către Efemera”" ( Editura pentru literatură universală ), volum pentru care i s-a decernat "Premiul Uniunii Scriitorilor". A mai publicat două volume de poezie, "“Diapazon”" (1973) și "“Între Cer și Pământ”" (Cartea românească, 1976 , Premiul Uniunii Scriitorilor). Mitroi a atras atenția criticii literare încă de la primele versuri. Dacă în cazul altor confrați opiniile erau controversate, în ceea ce o privește se poate vorbi despre o
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
în ceea ce o privește se poate vorbi despre o unitate a punctelor de vedere. Toți comentatorii au remarcat tensiunea emoțională și forța liricii sale, dar au subliniat totodată imperioasa necesitate a autocontrolului, a impunerii unei rigori stilistice. Fiindcă, în cadrul aceleiași poezii, pot fi întâlnite imagini de o remarcabilă puritate: "„Și tu ești un altar de borangic ușor / sub care se cunună soarele cu luna, / tu ești în fruntea mea de foișor / un uriaș copil, râzând întruna\” (Rugăciune către Efemera)", alături de incredibile
Florica Mitroi () [Corola-website/Science/330960_a_332289]
-
scris o povestire intitulată „Minunea” pe care a publicat-o în „Adevărul literar și artistic” (anul IX, nr. 377, 26 februarie 1928), iar apoi în volumul "Firimituri" (Editura Cartea Românească, București, 1929). Pornind de la aceeași întâmplare, Ion Pillat a scris poezia „Vrăjitorul de șerpi” pe care a publicat-o pentru prima dată în volumul "Caetul verde" (Editura Cartea Românească, București, 1932), cuprinzând versuri scrise în perioada 1928-1932. Această întâmplare l-ar fi inspirat pe Mircea Eliade în scrierea nuvelei „Șarpele” (1937
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
sentiment de comuniune cu natura. Criticii literari au afirmat în mai multe rânduri că Sadoveanu ar fi cel mai strălucit poet al naturii din literatura română. Frumusețea naturii este zugrăvită de prozator în toate scrierile sale; fundamentul psihologic al apariției poeziei naturii este descris de autor în acest volum: "„cât stau în baltă, lângă tovarășii mei, sunt fericit ca salcia ori ca papura, și pare că nu mă gândesc la nimic, dar știu că intră în mine, nesimțit, tot ce sună
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
de la Nada Florilor din acest volum, un recital de un lirism solemn de infinite mișcări abia-simțite și de zgomote abia-auzite. Prioritatea în "Țara de dincolo de negură" sau în "Împărăția apelor" nu o constituie descrierea în sine, afirma Constantin Ciopraga, ci „poezia, fascinația clipei, fiorul existențial cu reverberații unice”. Originalitatea creației sadoveniene se datorează combinației incomparabile de lirism și reflecție, fiecare secundă părând a se înscrie pe o curbă a eternității. Oamenii care populează acest spațiu mitic (vânători și pescari) par a
Împărăția apelor () [Corola-website/Science/334879_a_336208]
-
Adrian Voicu / Eminemscu (n. 7 aprilie 1984), cunoscut sub numele de scenă „'", este un artist român care produce și interpretează muzică rap. ' a luat contact cu poezia încă de mic. La 10 ani îi recita mamei sale primele lui versuri. Doi ani mai tarziu, avea piese întregi scrise și activă într-o trupa rap alături de câțiva prieteni din școala generală. În anul 1999, formează, alături de 1OARECARE, trupa
Nimeni Altu () [Corola-website/Science/334944_a_336273]
-
singur premiu care a fost acordat unei alte persoane. S-a pensionat la 1 octombrie 2008 având funcția de conferențiar. În acest domeniu, este cunoscut, mai ales ca poet, editând de-a lungul timpului, în perioada: 1994-2008, cinci plachete de poezii și o antologie poetică, editată în doua ediții. A colaborat, de asemenea, cu publicistică la mai multe reviste literare, iar unele dintre poemele cuprinse în cărțile pe care le-a publicat au fost transpuse pe muzică de compozitorul Vasile Tănase
Lorin Fortuna () [Corola-website/Science/335018_a_336347]
-
să petreacă în continuare în mediul boem al actorilor de limbă idiș. A inceput sa scrie in idis din anul 1918 și în 1921 Manger și-a făcut debutul literar într-o revistă a lui Eliezer Steinbarg. A publicat apoi poezii și balade și în alte jurnale literare fondate după Primul Război Mondial. Mai apoi s-a stabilit la București, unde a scris în idiș pentru ziarele locale și a ținut conferințe despre folclorul spaniol, românesc și rom. În 1927 Manger
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
la Clubul scriitorilor, fiind intervievat de principalele ziare idiș din oraș, iar prestigioasa revistă "Literarishe Bleter" i-a publicat articolele. Din 1929 Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]
-
Manger și-a editat și propria sa revistă literară, intitulată "Cuvinte alese", pe care a umplut-o de poezii, povestiri și manifeste artistice. În același timp, Manger a continuat să-și publice creațiile literare la diferite edituri: o serie de poezii moderniste inspirate de Talmud ("Midrașul lui Itzik," 1935), o rescriere teatrală a poveștii sărbătorii Purim ("Cartea Cântecelor Meghilei", 1936), o adaptare a piesei lui Abraham Goldfaden - "Vrăjitoarea din Botoșani" - Hotzmakh Spiel, 1937), o serie de viniete literare despre istoria literaturii
Itzik Manger () [Corola-website/Science/335028_a_336357]