19,920 matches
-
puternicii seniori ai cetăților, pe lângă regii țărilor mai mici sau mai mari, în preajma papilor"195. Rapsozii "nevinovați" se transformă, sub imperiul nevoii de a juca un dublu rol: acela de povestitor care amuză (și se amuză) și de autor care acuză. Mulți parodiști umaniști sunt tratați pe picior de egalitate cu bufonii, preluându-le funcția și atribuțiile. Istoriile literare 196 rețin date care atestă de pildă faptul că Lodovico Ariosto s-a numărat printre bufonii și muzicanții cardinalului Ippolit d'Este
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
de creator. În plus, avem de-a face cu autori italieni care trec în registru comic poemele eroice ale Franței medievale, caracterul național neputând să fie neglijat. Parodiștii renascentiști sunt mai ales creatori, și nu imitatori, cum deseori au fost acuzați. O dată cu opera lui Cervantes, obsesii ale literaturii curtenești franceze intră, parodic, în literatura Spaniei, alături de ridiculizarea subiectului expus de Ariosto în poemul său eoi-comic. Prin urmare, nimic mai pe placul negației decât demonetizatul cavalerism, rămas, pentru cea mai mare parte
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Ionescu un "profet al revoltei literare universale", Urmuz își merită titulatura, dar cu o precizare: revolta sa, așa cum reiese ea din texte, nu din mărturiile diverșilor apropiați, nu e una organic distructivă, în ciuda înclinației spre maladiv de care a fost acuzat, ci una esențialmente constructivă. Căci atît Pîlnia și Stamate, Ismaïl și Turnavitu, Cotadi și Dragomir, Plecarea în străinătate, Algazi și Grummer, postuma Fuchsiadă, cît și "fabula" Cronicari se supun unei "legi" care a devenit principiu de construcție la toate nivelurile
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
ironic, evreii acestei povești nu vor supraviețui vechiului climat antisemitic și rigorilor Războiului Rece, așa cum se arată în "VERDICT"-ul oficial, "citat" de romancier, nu însă altfel decât tot în cheie parodică, fiindcă multiplică motivația culpei până acolo încât îi acuză pe oficiali de a fi inventat-o: "Isaacsonii sunt condamnați pentru a fi conspirat să dezvăluie secretaul bombei atomice Uniunii Sovietice. Ba nu secretul bombei cu hidrogen. Sau este vorba de bomba cu cobalt? Bomba cu neutroni? Cu napalm? Ceva
Parodia literară. Șapte rescrieri românesti by Livia Iacob () [Corola-publishinghouse/Science/1021_a_2529]
-
Salvatore Carai, primarul localității Montalto din Castro, membru al P.D, el însuși un fost emigrant sard în Lazio, într-o declarație făcută în octombrie 2009, realizată cu scopul de ai apăra pe doi tineri concetățeni ai săi ce erau acuzați că ar fi violat o fată de 15 ani, afirma cu tărie: "Pe aici pe la noi singurele bestii sunt emigranții români. Ei da, au violul în sânge"45. În fine, un text "cult", care provine dintr-o "peniță rafinată" a
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
au aderat 30 de asociații. După încheierea acestei faze constitutive a urmat imediat o perioadă de dezbinări și de lupte înverșunate pentru a folosi un eufemism. La nivelul conducerii s-a declanșat o luptă internă, între Dumitru și ceilalți lideri. Acuzat de Consiliul Director de faptul că ar fi acționat singur, într-un mod "dictatorial", fără să aibă girul celorlalți membri din conducerea asociației a fost destituit. Dumitru a reacționat în mod veleitar, prin faptul că a înregistrat singur noua organizație
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se știe, este un fel de mâncare care se consumă rece) Dumitru a trimis în România înainte, în timpul și după mult discutatele alegeri prezidențiale, mai multe comunicate prin care denunța fraude și nereguli în procesul electoral, ajungând practic să-l acuze pe deputatul român pentru diasporă William Brânză, pe senatorul Viorel Badea și pe ambasadorul României la Roma că ar fi participat la aceste nereguli. Acuzații boomerang având în vedere că printre prietenii și susținătorii lui Badea și Brânză se afla
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
de rezidenți din 30 000 de locuitori, suntem tratați ca niște oi care sunt bune doar de tuns, muls și poate doar de ucis". Într-un interviu acordat săptămânalului de limbă română Gazeta Românească, părintele Bogdan a dezvoltat acest subiect acuzând doi membri ai parlamentului de la București aparținând P.D.L. care ar fi avut un rol important în desfășuarea alegerilor 98. Este dificil să tragem o concluzie finală după prezentarea acestor cazuri deoarece ne relevă o situație complexă și mai ales cu
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
sunt la curent cu evenimentele care apar în paginile ziarelor, la radio, televiziuni și consideră că aceste fapte nu sunt prezentate întotdeauna în mod corect. Mai exact, 92 % dintre românii din Italia au urmărit prin intermediul mass-media cazurile în care sunt acuzați concetățeni de-ai lor că au încălcat legea, 63 % consideră că aceste mijloace de informare în masă prezintă în mod părtinitor evenimentele, iar 72 % consideră că imaginea lor s-a înrăutățit ca urmare a mediatizării excesive a acestor presupuse fapte
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
îl bat crunt pe unul dintre români și devastează casa. Victimele, poate de frică, nu depun nicio reclamație. Carabinierii sunt totuși avizați de denunțurile făcute de către vecini. Episodul s-a aflat ulterior are ca mobil aversiunea față de români, care sunt acuzați că fură locurile de muncă populației locale. Cineva și-a amintit un alt caz unde, în zilele anterioare, împotriva casei unui român s-au tras mai multe focuri. În cazul agresiunii de la Alà au fost arestați 11 puștani sarzi. Însă
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
naționalitate sau etnie, care ar fi sancțiunile? "Din păcate nici măcăr în România nu respectăm așa spusele reguli. Desigur, la noi este mult mai natural să ceri și să obții un drept la replică și cu siguranță cine se simte acuzat răspunde imediat, poate cu o scrisoare deschisă, sau cu o reclamație. Și nu de puține ori se întâmplă ca redactorul șef al acelei publicații sau al acelui post de televiziune să sancționeze jurnalistul care a adus prejudicii de imagine unui
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
povestește despre sine, cu mult umor, că și-a propus să scrie o carte până la împlinirea vârstei de 30 de ani. În interviul său nu iartă pe nimeni. Daniela este foarte critică față de erorile din presa italiană, pe care o acuză că a deformat imaginea românilor în Italia. "Presa ne spune este oglinda țării pe care o descrie. Mă întreb tot timpul dacă tot poporul român este cu adevărat atât de nenorocit precum presa italiană îl descrie. Am văzut prea puține
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
s-au creat la Roma. Să fiu sincer, nu m-am așteptat ca primarul Romei să susțină poziții neadecvate profilului său politic". Insist: dumneavoastră ați spus anterior că primarii nu au avut "toleranță zero" de-a lungul timpului, acum îl acuzați pe Veltroni de faptul că cere expulzarea criminalilor. Și dumneavoastră știți foarte bine că nici primarii, nici Guvernul italian nu organizează expulzări în masă. "Vă explic: eu fac o diferență clară între necesitatea de a lua măsuri chiar și dure
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
mai mult decât alții, iar acest aspect trebuie să fie foarte clar. Adaug un alt aspect: dumneavoastră nu știți, dar în Spania sunt tot atâția români cât sunt în Italia. De ce nu avem aceleași probleme și acolo? Nu doresc să acuz instituțiile italiene, dar este un stil diferit în care autoritățile tratează aceste situații. Chiar și în Italia modurile în care este tratată acestă problemă diferă de la oraș la oraș. Toate aceste situații trebuie să le rezolvăm împreună, așa cum am început
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
Grupul s-a dizolvat deoarece condiția este că trebuie să fie compus minimum din 20 de parlamentari. După asasinatul Giovannei Reggiani la Roma, Mussolini (eurodeputată din partea organizației politice Azione sociale) s-a retras din grupul I.T.S, nu înainte de ai acuza pe români de "a fi făcut din delincvență un mod de a trăi" și de a-l invita pe ambasadorul român din Italia să "se întoarcă la București". În acele zile agitate și dense în polemici europarlamentarii au votat două
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
M. Barbagli, Immigrazione e sicurezza în Italia, Il Mulino, Bologna, 2008. 53 Ibidem, tab. A, p. 142. 54 Ibidem, p. 148. 55 Ibid., pp.14-150. Datele despre violențele sexuale ne spun că "este adevărat spune Barbagli că numărul de români acuzați pentru acest delict au crescut în anul 2007 dar..... este tot atât de adevărat că numărul acestora a crescut și în 2005" când liberalizarea circulației populației încă nu exista. 56 Ibidem., p. 152. 57 Ibidem., p. 156. 58 Conform datelor oferite de
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
în care trăiesc rromii, cu precădere la Roma". Europarlamentarii de dreapta au susținut cu această ocazie că aplicarea eficientă a legilor existente și o cooperare mai strânsă cu autoritățile române "ar fi putut să prevină aceste fapte violente", și au acuzat luările de poziție a Guvernului italian care, din punctul lor de vedere "au contribuit la marirea tensiunilor existente cu rromii". 123 O colecție asemănătoare poate fi regăsită în G. Naletto, op. cit., pp. 153 și următoarele. La multe din cazurile existente
Românii. Minoritatea comunitară decisivă pentru Italia de mâine by Alina Harja şi Guido Melis () [Corola-publishinghouse/Science/1045_a_2553]
-
se impune această percepție. Față de bătrânul Faddei, naratorul simte la început simpatie ("întreaga înfățișare a bătrânului îmi sugera înțelepciune și demnitate"), însă ulterior, după moartea Matrionei, el va deveni "nesătulul bătrân". Naratorul își exprimă nemulțumirea în felul acesta și îl acuză pe Faddei, indirect, pentru moartea Matrionei. Un alt comentariu evaluativ este deosebit de celelalte prin faptul că trădează identitatea de fost deținut a naratorului, marcată de sechele privind relația cu autoritățile care se manifestă prin apariții nocturne zgomotoase: "E foarte neplăcut
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
că ascensiunea politică a lui Stalin a fost marcată de asasinate. Scriitorul rus ține să demaște acest aspect, oprindu-se asupra unor momente importante din viața lui Stalin, cel care și-a îndepărtat camarazii (Leon Troțki, Grigori Zinoviev, Lev Kamenev), acuzându-i de trădare a principiilor leniniste. Semnele duplicității lui Stalin sunt puse într-un plan ficțional (monologul interior al personajului), dar ele sunt verificabile istoric. Modificările pe care le-a sugerat Aleksandr Tvardovski după ce a citit romanul au vizat suprimarea
Proza lui Alexandr Soljenițin. Un document artistic al Gulagului by Cecilia Maticiuc () [Corola-publishinghouse/Science/1022_a_2530]
-
social (pe tradițiile străbunilor se baza și puterea constituită), pentru a adopta tradițiile altor rase, fapt ce apărea ca o trădare ce amenința unitatea Imperiului. Acestea sunt acuzele politice pe care Celsus avea să le prezinte împăratului Marcus Aurelius (161-180), acuze ce păreau mult mai credibile în ochii acestuia, decât cele vehiculate de poporul simplu, ducând la apariția unor confuzii multiple despre cultul creștin: infanticid, incest și cinări thiestice (divine). De aici se poate înțelege și atitudinea persecutoare exprimată de cele
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
cu multă prudență), iar alții, din epoca postconstantiniană, și-au perceput concepțiile ca o replică la cele ilustrate de autorii creștini; analiza detaliată a istoriografiei păgâne reprezentative despre creștinism contribuie la evaluarea pertinentă a problematicii. 4.1. Creștinii și evreii acuzați de «agitație» la Suetonius Este prima informație a unui istoric roman cu privire la răspândirea creștinismului și la tulburările iscate la Roma între creștinii iudaici și iudeii mozaici. Vorbind despre domnia împăratului Claudiu (41-45 p.Chr.) în Viețile celor doisprezece Cezari, Suetonius
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
mai apoi creștinii, care, după aproape o sută de ani de la momentul morții și învierii lui Isus, puteau să se laude, prin glasurile lui Iustin, Herma și Irineu, de reușitele misionare întreprinse chiar și în ținuturile îndepărtate. Păgânii, i-au acuzat multă vreme pe creștini de ateism, de dispreț față de zei (critică adusă monoteismului exclusivist creștin și iudaic), de ospețe infam (hrănirea cu copii), de uniuni incestuoase (primii creștini se numeau frați și surori), de îmbrățișări la trupul nud între bărbați
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
pe oamenii de aceiași credință cu ei și de a-i urî pe toți ceilalți, de a avea drept călăuză a vieții lor demonul, de a practica învățarea unei religii respingătoare și absurde etc. Până la Tertulian, creștinii nu au fost acuzați niciodată ca trădători ai Imperiului ori potrivnici obligației serviciului militar, introdus de Augustus și impus cu precădere fiilor de veterani, obligați să urmeze cariera tatălui. Dacă Crescentius și ceilalți filozofi din secolul II p.Chr., atât de porniți să arunce
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
lovind în montaniști, prin edictele lui Septimius Severus (193-211 p.Chr), s-au îndreptat și împotriva creștinilor prin confuzie sau poate chiar prin intenție. Opinia lui Celsus a fost susținută și de alți scriitori păgâni, care au început să-i acuze pe creștini de inerție și indiferență, batjocorindu-i și considerându-i dușmanii ordinii stabilite. Neputând tolera această stare de lucruri, care era cu totul în dezavantajul ei, Biserica, exceptând perioadele neobișnuite de persecuție, se bucura de mulți ani de pace
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]
-
contrapunea viața creștină celei imorale a păgânilor în măsura în care adevărul creștin este opus erorii păgânilor. Ca o dovadă că supunerea față de stat nu comporta neapărat și aprobarea moralității timpului, respingând acuzația de canibalism, filozoful se întreabă: Cine ar putea să-i acuze de omucidere sau de canibalism pe cei despre care se știe că nici măcar nu suportă să vadă cum este ucis un om, chiar dacă este condamnat pe drept? Cine dintre voi nu dorește să vadă întrecerile gladiatorilor, luptele cu fiarele sălbatice
Creştinismul în armata romană în secolele I-IV by Sebastian Diacu () [Corola-publishinghouse/Science/100972_a_102264]