24,313 matches
-
celălalt de care depinde de acum înainte satisfacția). Această confuzie identitară, această slabă diferențiere sine-celălalt, această relație de dependență mereu nesatisfăcută explică teama majoră de pasivitate („a asculta de...” devine echivalentul lui „a se supune cuiva...”, ceea ce apare ca o amenințare de confuzie identitară majoră), pasivitate înscrisă imediat într-un registru de homosexualitate primară alienantă. Sinele și obiectul nefiind în mod clar diferențiate, obiectul devine periculos, deoarece poate să pătrundă în sine, să se instaleze acolo, să-l cucerească și să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
capacității de a controla excitația internă prin atribuirea unui aspect figurativ prealabil unui travaliu de dezimplicare, deplasare și apoi reinvestire ce caracterizează schema reprezentărilor mentale. Această activitate psihică de simbolizare/reprezentare, deci de relație, constituie pentru subiect o protecție împotriva amenințării supraîncărcării traumatice datorate excitației pulsionale (vezi mai departe). Într-adevăr, pulsiunea genitală obligă individul să caute obiectul complementar de satisfacție, deoarece de acum înainte el nu se mai poate satisface total printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
printr-un auto-erotism de organ. Pulsiunea genitală constrânge deci la inițierea unui travaliu de renunțare, deplasare, reinvestire reprezentațională care caracterizează o funcționare psihică suplă și implicată libidinal. Atunci când funcționarea psihică este deteriorată sau nu este investită, excitația pulsională devine o amenințare. Eșecul școlar este adesea semnul reperabil fie a acestui deficit intelectual, fie a acestei non-implicări: așa după cum am putut vedea, eșecul școlar face parte dintre factorii de risc reperați în studiile epidemiologice. Datorită faptului că excitația provine din chiar interiorul
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
în special cele ale părinților (în ceea ce privește alimentația, un aspect fizic, un comportament, un gest, o manieră de a se îmbrăca etc.) lăsând tânărul să audă că el nu mai este același ca și copilul de odinioară: pubertatea reprezintă astfel o amenințare relativă asupra sentimentului continuității existenței. În momentul în care adolescentul încearcă să se obișnuiască cu corpul său având credința utopică că-l stăpânește în totalitate, realitatea nevoilor fiziologice pe de o parte, nevoia încă persistentă, mai ales la începutul adolescenței
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
părinți exprimă sentimente de ostilitate față de tânăr, sentimente care, mai ales în ceea ce-i privește pe părinți, par să persiste și chiar să se amplifice cu timpul. Acest studiu confirmă ceea ce clinicianul constată: efectuarea unei tentative de suicid reprezintă o amenințare pentru echilibrul interacțiunilor familiale, care se trezesc confruntate cu o eventuală amenințare de schimbare. Această ruptură tranzitorie a echilibrului familial anterior în cele câteva zile care urmează după tentativa de suicid impun fie schimbări-reamenajări, fie o rigidificare a mecanismelor interactive
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ceea ce-i privește pe părinți, par să persiste și chiar să se amplifice cu timpul. Acest studiu confirmă ceea ce clinicianul constată: efectuarea unei tentative de suicid reprezintă o amenințare pentru echilibrul interacțiunilor familiale, care se trezesc confruntate cu o eventuală amenințare de schimbare. Această ruptură tranzitorie a echilibrului familial anterior în cele câteva zile care urmează după tentativa de suicid impun fie schimbări-reamenajări, fie o rigidificare a mecanismelor interactive familiale obișnuite. Din experiența noastră clinică, doi factori par a fi importanți
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
de descalificare. În plan clinic, aceste tentative de suicid sunt urmate adesea de recidive, realizate în general în aceeași manieră, mai ales că adolescentul înțelege repede că are puterea de a-și controla și de a-și manipula părinții prin amenințarea repetată cu sinuciderea. Într-un anumit mod, adolescentul obține astfel o putere de control asupra părinților asemănătoare controlului pe care aceștia din urmă îl exercită asupra lui; - foarte diferite sunt tentativele de suicid al căror obiectiv este acela de a
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
corpul sexuat și de a face să înceteze excitația pubertară invadatoare și nelimitată. În cazul acestor tentative de suicid dificultatea, pentru adolescent, constă în acceptarea transformării pubere a corpului său, în tolerarea excitației psihice deoarece aceasta îi reamintește de o amenințare incestuoasă și în reducerea acesteia la tăcere, printr-un travaliu psihic de dezinvestiri, deplasări, sublimări, tolerând în același timp perioada necesară de așteptare în același timp în care excitarea invadatoare îi reamintește în mod dureros de dezorganizările anterioare precoce. Aceste
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
va fi cu atât mai eficientă cu cât indicarea ei va putea fi negociată cu tânărul și cu părinții săi și ea se va înscrie într-un proiect de îngrijire mai amplu. Chiar și într-un cadru de relativă urgență (amenințare suicidară de exemplu), este de preferat să amânăm cu câteva zile momentul internării, acest timp rezevat pregătirii permițând acceptarea cu mult mai multă ușurință a cadrului și constrângerilor ulterioare legate de șederea în spital. O spitalizare de urgență are intr-
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
poate să aducă beneficii secundare notabile (de exemplu atenuarea temporară a conflictelor familiale sau obținerea unor lucruri pe care părinții refuzau să i le ofere înaintea tentativei), atunci se poate pune problema apariției unei apetențe traumatofile ceea ce conduce spre o amenințare crescută a recidivelor. Dar a calma nu înseamnă în nici un caz a banaliza! A calma înseamnă ca medicul care acordă prima consultație să nu reacționeze prin contra-atitudini în care propria sa subiectivitate să prevaleze asupra evaluării obiective a situației, să
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
sau a mai multora dintre aceste simptoame trebuie în mod imperativ să impună o acțiune de îngrijire energică, de preferință o spitalizare imediată mai degrabă decât o dispensarizare ambulatorie inițială: este vorba de a proteja cu prioritate acest tânăr de amenințarea unei recidive precoce și apoi de a trata această suferință depresivă... FACTORII DE RANGUL DOI: DIMENSIUNEA IMPULSIVĂ ȘI TULBURĂRILE DE PERSONALITATE Evaluarea constă în identificarea: - conduitelor impulsive: vagabondaj, certuri, conduite violente față de obiecte sau de persoane, treceri la act diverse
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
vom aborda pe rând, cunoscând faptul că supravegherea medicală este cu atât mai dificilă cu cât aceste dimensiuni se întrepătrund mai mult și sunt prezente în același timp. DIMENSIUNEA DEPRESIVĂ Această dimensiune condiționează în mare parte prognosticul pe termen scurt (amenințare cu recidivă precoce în special) dar prezența manifestărilor depresive evidente sau expuse cu ușurință în cadrul convorbirilor preliminare oferă medicului un punct de plecare care facilitează, într-o oarecare măsură, inițierea imediată a unei supravegheri medicale. Dacă această dimensiune depresivă și
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
ei de altfel, „asta îi zăpăcește”. În aceste condiții, convorbirile care își propun, după ce s-a trecut de faza inițială a strângerii de informații, să dezvolte un efort de reflexie în legătură cu sine însuși și privind sensul comportamentelor sale reprezintă o amenințare potențială și nu pot decât să provoace o eschivare și o devalorizare a unei situații resimțită ca fiind cu atât mai periculoasă cu cât ea este însoțită de un sentiment rușinos de pasivitate și de supunere. În acest stadiu, supravegherea
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
o abordare educativă a părinților adolescenților cu risc suicidar. Ei sugerează ca tuturor părinților adolescenților care s-au prezentat la serviciile de urgență și au beneficiat de o consultație psihiatrică (adolescenți identificați datorită comportamentelor cu risc, un gest suicidar sau amenințări hetero-agresive) să li se ofere în mod sistematic o formare privind măsurile care pot permite reducerea riscului de trecere la un nou act (să se debaraseze sau să pună sub cheie mijloacele potențiale pentru realizarea unei tentative de suicid disponibile
Depresie și tentative de suicid la adolescență by Daniel Marcelli, Elise Berthaut () [Corola-publishinghouse/Science/1929_a_3254]
-
unei contabilități manageriale riguroase însă, s-ar putea crea o suită de indicatori nonfinanciari greu manipulabili, din care să reiasă dacă rezultatele publicate de manageri nu sunt reale. D. Pătroi (2006) consideră că tehnicile de contabilitate creativă „pot fi o amenințare directă și periculoasă la stabilitatea normelor contabile”<footnote Pătroi D., „Tehnicile de contabilitate creativă ca suport material al unor infracțiuni economice”, Finanțe publice și contabilitate, Vol. 17, Nr. 5, 2006, p. 9. footnote>. Autorul consideră că unele practici creative ignoră
Contabilitate creativă – de la idee la bani. Cu exemple practice by Adriana-Sofia Dumitrescu () [Corola-publishinghouse/Science/223_a_173]
-
postraumatic (SSPTĂ. Criteriile diagnostice specifice A (DSM-IVĂ sunt: Persoana a trăit, a fost martoră sau a fost confruntată cu un eveniment sau evenimente care au implicat moartea sau rănirea sau a fost amenințată cu moartea sau rănirea, sau cu o amenințare la integritatea sa fizică sau a altora, iar răspunsul persoanei a implicat teama intensă, neajutorarea sau oroarea. Foa, Davidson și Frances (1999Ă enumeră simptomele cheie din SSPT după cum urmează: Re-trăirea evenimentului traumatic, indicată de: Reamintirea intruzivă și stresantă a evenimentului
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
ecranului ceva ce persoana a făcut pentru a se proteja (de ex. faptul că s-a luptat cu violatorulă. Aceasta permite pacientului să restructureze punctul său de vedere asupra atacului, schimbând teama și vina în curaj și control în timpul unei amenințări copleșitoare. Spiegel subliniază principiile de bază după cum urmează: Cel mai stresant lucru în legătură cu un eveniment traumatic este sentimentul neajutorării absolute pe care îl implică. Această neajutorare este retrăită în sindromul de stres postraumatic prin pierderea controlului asupra stării mentale, cu
Hipnoza și stresul. Ghid pentru clinicieni by Peter J. Hawkins () [Corola-publishinghouse/Science/2003_a_3328]
-
în continuă schimbare, învățământul superior românesc are nevoie mai mult ca oricând de manageri cu abilități de conducere, de lideri care produc schimbările necesare cu o „forță prietenoasă sau binevenită” (Antonesei et al., 2000), adevărați realizatori ai viitorului care transformă amenințările viitoare în oportunități. Premisa de la care pornește schimbarea în mediul universitar este aceea că potențialul uman poate fi dezvoltat numai într-un mediu organizațional definit de încredere și integritate, demnitate, participare, împuternicire și angajament. Încrederea de a canaliza schimbarea spre
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
dilemă fundamentală legată de răspunsul la semnalele de violență iminentă pe care trebuie să le decodificăm cu mai multă acuratețe. Deși Carta ONU se bazează pe experiența conflictelor interstatale din al Doilea Război Mondial, documentul nu face nici o diferență între amenințarea la adresa păcii și securitate. Prin urmare, această Cartă a dovedit o aplicabilitate surprinzător de largă la conflicte interne. Dag Hammarskjold spunea chiar că ONU reprezintă „o organizație vie, capabilă să-și adapteze normele constituționale în funcție de diverse nevoi”. Dacă inspirata piramidă
Revista de psihologie organizațională () [Corola-publishinghouse/Science/2159_a_3484]
-
transport, geografie, populație și suprafață, comunicații, asistență socială, protecția mediului, agricultură) referitoare la comună și elaborată fișa de evaluare. [...] Ulterior, aceste date au fost analizate de echipa DFID, rezultând o interpretare a punctelor tari, a punctelor slabe, a oportunităților și amenințărilor pentru comună. Verificarea punctelor tari identificate, a nevoilor și oportunităților s-a făcut în cadrul unei întâlniri la care au fost invitați factorii de decizie locali, fie reprezentanți ai unor instituții (lideri formali - primar, viceprimar, membri ai Consiliului Local, director coordonator
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
de complicitate; - evocarea modului comun de a vedea lucrurile; - evocarea valorilor comune; - evocarea unei situații comune diferite de alte situații; - evocarea unor legături speciale cu persoane cunoscute de ambele părți; - evocarea unor legături comune valabile în prezent; - evocarea încrederii reciproce; - amenințarea cu ruperea relației privilegiate; - crearea unei situații de supraveghere amicală. Avansăm ipoteza că schimbarea stilului de comunicare a supervizorului față de supervizați poate să ducă la o altă atitudine a acestora față de îndeplinirea unor proceduri pe care le pot considera ca
Practica dezvoltării comunitare by Dumitru Sandu (coord.) [Corola-publishinghouse/Science/2132_a_3457]
-
psihologice, să reacționeze inadecvat, prin reacții de apărare a eului, care vor frâna dezvoltarea sa ulterioară). Un rol esențial în instalarea tensiunii emoționale în frustrație îl joacă anticiparea pericolului implicat în situația, frustrantă. Este important ea atât evaluarea propriu-zisă a amenințării, cât și anticiparea pericolului să se efectueze în termeni realiști, obiectivi. Sistemul personalității, prin componenta sa motivațională, prin sistemul său de idei și de convingeri, la care se adaugă și experiența subiectului în situații frustrante, condiționează un anumit nivel anticipativ
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
puțin impresionabili la „tarele” războiului, au putut continua lupta, primind frecvent misiuni; în sfârșit, alții au reacționat prin puternice simptome ale „nevrozei războiului” încât înainte de a fi expuși unor efective condiți de luptă (adică în faza în care era doar amenințarea cu participarea la unele misiuni de luptă). Pintre cercetătorii care au remarcat insuficiența, definirii „stresului” numai prin termeni de „stimulus” menționăm pe psihiatrii Wolf, Friedman, Huofer, Mason, care,orientându-se spre analiza reacțiilor la, stres, au studiat într-un stabiliment
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
sau a trăirii lor prea intense. Un punct de vedere interesant întâlnim la Vasile Pavelcu, care vede în fenomenul stresului doar unul din cei trei factori ai ecuaței psihologice, implicată în stabilirea pragului maxim de rezistență organismului la perceperea unei amenințări: „Dacă prima treaptă, sau primul prag, numit «instigație», exprimă conflictul între tendințe sau individ și ambianță, al doilea prag, cel al trăirii mai intense, de «frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat de integritatea
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]
-
psihologice, implicată în stabilirea pragului maxim de rezistență organismului la perceperea unei amenințări: „Dacă prima treaptă, sau primul prag, numit «instigație», exprimă conflictul între tendințe sau individ și ambianță, al doilea prag, cel al trăirii mai intense, de «frustrație» sau «amenințare», se traduce printr-un sentiment de alarmă, de teamă, legat de integritatea eului. Al treilea prag, propriu-zis al «stresului», atinge intensitatea anxietății sau panicii în fața pericolului iminent. În fine, ultimul prag, cel al «epuizării», ne oferă tabloul deznădejdii, al prăbușirii
Psihologia frustrației by Tiberiu Rudică () [Corola-publishinghouse/Science/2141_a_3466]