15,743 matches
-
verbale, Paris, Gallimard, 1984 (1952). - Émile BENVENISTE: Problèmes de linguistique générale, Paris, Gallimard, 1974. - William LABOV, Joshua WALETZKY: "Narrative analysis", în June Helm (ed.), Essays on the verbal and visual arts: proceedings of the 1966 animal Spring Meeting of the American Elhnological Society, Seattle-London, University of Washington Press, 1967. - Paul LARIVAILLE: "L'analyse (morpho)logique du récit", Poétique 19, Paris, Seuil, 1974:368-388. - Tzvetan TODOROV: Qu'est-ce que le structuralisme, 2. Poétique, Paris, Seuil, coll. Points, nr. 45, 1968: 77-85. 4
Lingvistica textuală: introducere în analiza textuală a discursurilor by JEAN-MICHEL ADAM () [Corola-publishinghouse/Science/981_a_2489]
-
Chiar dacă diferențele sunt mici, ele pot fi exagerate pentru a crea distincții care să separe oamenii. Echitatea se referă la corectitudine, justețe/dreptate, exploatare, opresiune, probleme legate de putere, discriminare. Ea sugerează relații de tip colonial, cum ar fi cazul americanilor nativi care și-au pierdut proprietățile sau cel al japonezilor în timpul celui de-al Doilea Război Mondial. Un alt exemplu de problemă de echitate îl reprezintă cel al unei minorități asuprite, în comparație cu o minoritate obișnuită 20". O minoritate poate fi
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
pe când în cea filipineză dependența. 2. Filipinezii au convingerea că există o cantitate de bunuri materiale constantă în societate, ce pot fi împărțite și reîmpărțite iar dacă cineva acumulează mai multă avere, o face în detrimentul celorlalți, ceea ce este "imoral". Convingerea americanilor că "există destul pentru fiecare", face ca inițiativa individuală, competiția să fie valoari esențiale ale culturii lor, de care depinde reușita economică și socială a indivizilor. 3. În SUA, confruntările dintre persoane au tendința de a fi directe, "față în
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
fie valoari esențiale ale culturii lor, de care depinde reușita economică și socială a indivizilor. 3. În SUA, confruntările dintre persoane au tendința de a fi directe, "față în față" iar în Filipine ele se fac prin intermediari. 4. Pentru americani este important viitorul și planificarea lui iar pentru filipinezi este important trecutul, ceea ce face ca respectul pentru strămoși să fie o valoare esențială a culturii acestora, precum și prezentul, ceea ce îi determină să-și trăiască viața de la o zi la alta
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
unei dezvoltări durabile dintr-un triplu punct de vedere: economic, social și ecologic. Deoarece spațiul fizic european este relativ limitat, cererea ecologică este mai puternică probabil în Europa decât în Statele Unite. Raportul europenilor față de alimentație fiind diferit de cel al americanilor, sensibilitatea lor față de transformările genetice este mai ascuțită. În egală măsură, europenii fiind moștenitorii unei tradiții sociale relativ puternice, atașamentul lor față de standarde sociale ridicate este de asemenea mai ridicat decât în alte țări. Altă preferință colectivă esențială este cea
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
înseamnă un angajat performant sau un manager de succes (de exemplu, tinerii bărbați albi sunt văzuți ca fiind angajați și cetățeni model, iar bărbații de culoare nu, asiaticii stabiliți în SUA sunt văzuți ca fiind o minoritate model, dar nu americani acceptați pe deplin, femeile sunt percepute ca fiind mult prea blânde și preocupate de legăturile dintre oameni pentru putea deveni manageri fermi și puternici etc.). Astfel de stereotipuri, care pot sta la baza multor decizii de la locul de muncă, pot
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Doubleday, 1976; Hall, Edward, La danse de la vie. Temps culturel, temps vecu, Paris, Editions du Seuil, Edward Hall, 1982; Hall, Edward T., The Silent Language, New York, Double Day, 1959; Hammer, M., Lecture în Cross-cultural Communication în International Communication Program, The American University,1995; Hart II, William B., A brief History of Intercultural Communication: a Paradigmatic Approach, Department of Communication and Journalism, Albuquerque, San Diego, 1996; Hasson,Gill, Cum să-ți dezvolți abilitățile de comunicare, Editura Polirom, Iași, 2012 Hinner, Michael, B.
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Journalism, Albuquerque, San Diego, 1997, p. 2. 7 Judith Martin, Thomas Nakayama, Intercultural communication în context, Mayfield Publishing Company, 1996, cap. 1, p. 3. 8 Ibidem, p. 8. 9 M. Hammer, Lecture în Cross-cultural Communication în International Communication Program, The American University, 1995, p. 15. 10 Em Giffin, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill, 1997, p. 29. 11 Ibidem. 12 William B. Hart II, op. cit., p. 5. 13 M. Hammer, op. cit., The American University, 1995. 14 Larry A Samovar
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
Communication în International Communication Program, The American University, 1995, p. 15. 10 Em Giffin, A first look at communication theory, New York, McGraw-Hill, 1997, p. 29. 11 Ibidem. 12 William B. Hart II, op. cit., p. 5. 13 M. Hammer, op. cit., The American University, 1995. 14 Larry A Samovar, Richard Porter, Intercultural Communication: A Reader, Wadsworth Company, Belmont, 1988, p. 6. 15 Ibidem, p. 15. 16 Ibidem, p. 227. 17 Ibidem, p. 227. 18 John Condon, Faith Yousef, An Introduction to Intercultural Communication
Comunicarea interculturală. Paradigmă pentru managementul diversităţii by Silvia Popescu () [Corola-publishinghouse/Science/923_a_2431]
-
arme. După ce la 4 februarie 1915 împăratul Wilhelm al II-lea a semnat actul de declanșare oficială a războiului submarin, în ziua de 7 mai submarinul german U-20 scufunda pachebotul "Lusitania"478. Acțiunea și bilanțul 1200 morți, dintre care 128 americani au declanșat vii proteste în Statele Unite 479. La 2 aprilie 1917, după alte atacuri germane, Woodrow Wilson se adresa Congresului american cu mesajul în care afirma schimbarea politicii față de Germania: "Property can be paid for"480. Patru zile mai târziu
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
supraveghere a lui Clemenceau. Profund marcată de război, Franța proclama dreptul de a-și asigura securitatea slăbind la maximum vechiul rival și vecin, Germania 511, întrucât suferise pierderi mari în război: Faptul războiului nu poate fi uitat se adresa Clemenceau americanilor, la 28 martie 1919 -, America n-a văzut acest război de aproape în primii trei ani; în acest timp, noi am pierdut 1,5 milioane de oameni"512. Ideea fundamentală promovată la Conferința de pace de la Paris pare a fi
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
de pe urma "naufragiului" monedei, pe când nivelul de viață al muncitorilor a fost puternic afectat. Inflația a fost stopată prin reforma economică din 1924, iar până în 1929 în Germania s-a înregistrat o creștere economică globală. Sprijinul bancherilor și oamenilor de stat americani și britanici, preluarea puterii de către Stresemann și "populiști" au creat condiții favorabile salvării mărcii. Reforma economică inițiată de Hans Luther, ministrul finanțelor, prin crearea unei noi monede Rentenmark a câștigat rapid încrederea populației, și o severă politică deflaționistă a permis
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
hotărârile luate la Ialta. Stalin venise la Potsdam cu o lungă listă de revendicări: baze militare în Dardanele, tutelă asupra Libiei, autoritate cvadripartită în bazinul Ruhr etc. Pe englezi îi preocupa la fel de mult controlul asupra Ruhr-ului, dar nici ei, nici americanii nu doreau să diminueze puterea Germaniei. Această țară trebuia să rămână unul din punctele de echilibru ale Europei. Americanii au abandonat "Planul Morgenthau", care prevedea transformarea Germaniei într-o forță agricolă. Ei propuneau menținerea controlului militar și o reducere a
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
asupra Libiei, autoritate cvadripartită în bazinul Ruhr etc. Pe englezi îi preocupa la fel de mult controlul asupra Ruhr-ului, dar nici ei, nici americanii nu doreau să diminueze puterea Germaniei. Această țară trebuia să rămână unul din punctele de echilibru ale Europei. Americanii au abandonat "Planul Morgenthau", care prevedea transformarea Germaniei într-o forță agricolă. Ei propuneau menținerea controlului militar și o reducere a nivelului de trai în Germania la nivelul mediu al țărilor Europei, prin aplicarea regulei "celor 3D": denazificare, dizolvarea cartelurilor
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
capitularea necondiționată a Germaniei, au eșuat. Sub loviturile concertate ale Aliaților, Wermacht-ul suferea înfrângere după înfrângere. Nu mai exista nicio posibilitate de negociere, mai ales după capitularea trupelor germane din Italia. Joncțiunea armatelor aliate s-a făcut la Berlin. În fața americanilor la Reims, la 7 mai 1945, Friedeburg și Jodl au semnat capitularea necondiționată; Eisenhower nu a cedat nimic, capitularea intrând în vigoare pe toate fronturile la 8 mai, la miezul nopții 770. Germanii semnau capitularea necondiționată și în fața sovieticilor, la
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
4 miliarde dolari 807. Cele trei puteri din zonele de ocupație occidentală SUA, Marea Britanie și Franța au impus o importantă deflație și reforma monetară din anul 1948, care au situat țara în rândul celor dezvoltate. În 1947, după ce britanicii și americanii și-au unificat zona economică, acolo a fost introdusă o nouă monedă: Deutsche Mark. Este un exemplu de economie de piață impusă prin politică. Reforma liberală a economiei germane o "economie de piață socială" va declanșa însă "prima criză berlineză
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Încă de la început, foștii aliați au adoptat politici diferite în zonele lor de ocupație. Uniunea Sovietică intenționa să transforme Germania într-o țară exclusiv agricolă, care să nu-și mai poate reface niciodată potențialul industrial. În mod cu totul opus, americanii și britanicii pun capăt politicii de distrugere a industriei, având și teama unei radicalizări a mișcării procomuniste. Efectele se vor vedea destul de repede. Activitatea economică a Germaniei de Vest a luat avânt. Între 1950 și 1978, creșterea produsului intern brut
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
reține din teoria sa decât ceea ce îi va conveni, în consens cu planurile sale. Haushofer a devenit victima lui Hitler, întrucât s-a opus ca teoria lui să fie deformată și pusă în slujba expansiunii germane. Va fi închis de americani, învinuit de a fi fost "ideologul politicii spațiului vital"; va muri în închisoare. 660 I. N. Sava, op. cit., p. 40. 661 Apud Memorial de război, București, 1976, p. 35. 662 K. J. Holsti, op. cit., p. 223. 663 Apud G. Hermet
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
Ed. Corint, București, 1998, pp. 106-107. 781 Era nucleară a fost deschisă de atacul american cu prima bombă nucleară lansată asupra Hiroshimei, la 6 august 1945. Problema armei nucleare, care să determine decisiv învingătorul în război, a fost rezolvată de americani prin "Planul Manhattan", lansat de Roosevelt în anul 1941. P. Calvocoressi, Politica mondială după 1945, ed. a VII-a, CEU, 2000, pp. 32-33. 782 Fl. Constantiniu, De la războiul fierbinte la războiul rece, București, 1998, pp. 107-109; Z. Zamfir, op. cit., pp.
Germania. O istorie de la antici la moderni by GHEORGHE BICHICEAN[Corola-publishinghouse/Science/948_a_2456]
-
tot ca “semne” ale trecerii lor și pentru translarea spre arhetip a mentalului colectiv. De la Piramidele faraonilor egipteni la Capitoliul Romei este un drum lung. Pentru a induce sentimentul forței și ordinei logistice la care a ajuns doar Imperiul Roman, americanii au copiat Capitoliul de la Roma și l-au dus peste Oceanul Atlantic pentru a găzdui Congresul. Stalin a impus copii după forma sa arhitectonică predilectă la Varșovia, la București și la Sofia. Exploatând foamea și frigul îndurate de propriul popor, Nicolae
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
de toată lumea. Un economist sau un jurist plicticos nu vor avea nicio șansă dacă vor folosi limbajul lor de specialitate în fața mulțimii dornice de senzații tari. “This man wants to kill my father!”, a spus Bush-junior, impresionându-i profund pe americanii care-și iubesc tații. Și iar ajungem la imaginea tatălui. Altfel, “Who is not whith us is against us!” Parcă am mai auzit asta undeva... unde-am auzit asta?... La ei însă este ordine, este rigoare. Noi încă mai așteptăm
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
Așa am devenit cu adevărat liber. <<Nicule, te duci și mai aduci două pistoale automate!>> Mă duceam. - V-ați bătut cu securiștii? - Nu. Grupul s-a format în ’48. Eram vreo 16. Fiecare mai avea ceva pentru care trebuia arestat. Americanii cu roaba Ne-am instalat într-o casă din marginea orașului Câmpulung. Vine comandiru într-o seară. “Băieți, mergem să luăm un vițel!” M-am uitat la el. “Comandirule, să spui drept: e dat sau e luat?” S-a gândit
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
au găzduit. Din bruma de indiferenți și dintre cei care mai cred în noi, ne facem dușmani când vor vedea că dispare vițelul vecinului. Pe ce ne bazăm dacă vine ceasul cel mare al mobilizării?” Toamna, era minciuna că “vin americanii la primăvară!”. Primăvara, se schimba vorba: “A fost iarna grea, n-au putut, dar vin la toamnă sigur”. Dacă plecau cu roaba și tot ajungeau! Datul între coarne și mâna dreaptă Plecăm după vițel. Comandiru avea cheie de la grajd, a
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
imitat tot ce a făcut Germania. La fel ca nemții, rușii au vrut să-și ia revanșa pentru înfrângerile din primul război mondial. Toată nomenclatura sovietică învăța germana. Acum, elitele din Federația Rusă învață engleza și vor să fie ca americanii, pe plan economic, politic și militar. Ei cred că vor reuși să contrabalanseze America. Numai că acest rol mai este vânat de China, India, Brazilia, Iran și Europa unită. Rușilor le-ar conveni o lume bipolară: „americanii și noi”. Realitatea
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]
-
să fie ca americanii, pe plan economic, politic și militar. Ei cred că vor reuși să contrabalanseze America. Numai că acest rol mai este vânat de China, India, Brazilia, Iran și Europa unită. Rușilor le-ar conveni o lume bipolară: „americanii și noi”. Realitatea îi contrazice fiindcă Europa este un concurent serios. Lumea arabă, dacă se unește, devine o forță uriașă. Iranul tinde să devină o mare putere economică și politică. Și acest statut are drept suport democrația teocratică musulmană. Gazprom
Dracul zidit by Viorel Patrichi () [Corola-publishinghouse/Journalistic/100968_a_102260]