13,008 matches
-
p. 120-121 (cu D.Boghian și V.Cotiuga). 16.Târgu Frumos în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 1999, București, 2000, p. 106-107 (în colaborare cu D.Boghian și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
și V.Cotiuga). 17.Isaiia, comunicări Raducaneni, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 110-112 și pl. 28 (în colaborare cu Vicu Merlan și Felix Tencariu). 18.Târgu Frumos, jud. Iași, în Cronică cercetărilor arheologice din România. Campania 2000, București, 2001, p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
p. 252-254 și pl. 68 (în colaborare cu Dumitru Boghian, Vasile Cotiuga și Lăcrămioara Istina). F.Cronici ale vietii științifice 1.Simpozionul internațional “Necropola de la Varna și problemele chalcolithicului”, în Revistă Muzeelor și Monumentelor, 1977, 8, p. 89. 2.Săpături arheologice în județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în primul semestru al anului 1983, în Buletin științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
județul Suceava (1972-1976), în Suceava, IV, 1977, p. 317-324 ( în colaborare cu M. Ignat). 3.Activitatea Laboratorului de cercetări istorice în primul semestru al anului 1983, în Buletin științific. Istorie, Institutul de Învățământ Superior Suceava, 1983, p. 175-176. 4.Călătorie arheologică în Franța, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p. 203-206. 5.Profesorul Marin Dinu la a 65-a aniversare, în Analele Științifice ale Universității “Al.I.Cuza” Iași, seria Istorie, XXXVI, 1990, p.
Nicolae Ursulescu () [Corola-website/Science/308821_a_310150]
-
cu unghiul de incidență. Acest lucru are loc când o rază de lumină cade pe o oglindă pe verticală, formează un unghi de 30° și se reflectă de la punctul de incidență la 30 ° în direcția opusă pe verticală. După atestările arheologice, oglinda e un străvechi atribut al civilizației umane. Se presupune că vestita statuie ""Venus din Milo"" avea în mâini atributele frumuseții: un pieptene(sau un voal) și o oglindă. Se presupune de asemenea că Arhimede s-a folosit de niște
Oglindă () [Corola-website/Science/308900_a_310229]
-
inițial din zidărie însă după ce a avut loc repictarea bisericii, aceasta a fost înlocuită cu o catapeteasmă sculptată, din lemn. Starea actuală a bisericii este foarte bună, dovedind astfel purtarea de grijă a preoților și a credincioșilor de aici. Situl arheologic de la Comăna de Jos, "Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX BV-I-s-B-11268(Cod RAN: 40866.01) Așezare,"Gruiul Văcarului" pe o movilă aluvionară, în lunca inundabilă a Oltului, sec. VIII - IX, Epoca medievală
Comăna de Jos, Brașov () [Corola-website/Science/308909_a_310238]
-
coloni grecești cum ar fi Histria, Tomis, Callatis. Prin prezența acestor colonii se determină realizarea unui schimb comercial între autohtoni și greci ce are o dezvoltare rapidă, dar și a unui important schimb de cultură și artă elenă. Prin descoperirile arheologice făcute la Histria, au fost scoase la iveală vechi cetăți cu ziduri de incintă și de temple de cult, fragmente de coloane, frize și basoreliefuri decorative. Prin aceste descoperiri se demonstrează existența unei vieți economice, sociale și religioase, active pe
Artă antică () [Corola-website/Science/309714_a_311043]
-
cu C14 a osemintelor) au dovedit că moartea personajului a survenit cel mai târziu în 1370, prin urmare el nu este nici Vladislav Vlaicu, nici Radu I. De asemenea, se presupune că mormântul a aparținut primei biserici, Argeș I, atestată arheologic sub pavimentul actualei biserici. La deschiderea mormântului, personajul domnesc a fost găsit acoperit cu un giulgiu de mătase mult deteriorat Personajul poartă o tunică purpurie lungă până la jumătatea femurului și strânsă pe trup. Tunica este cusută cu fir și decorată
Mormântul princiar din Biserica Domnească, Curtea de Argeș () [Corola-website/Science/309849_a_311178]
-
(în ) este oraș regional în regiunea , Ucraina. Deși subordonat direct regiunii, orașul este și reședința raionului Cerkasî. Constatări arheologice arată că teritoriul orașului Cerkasî de astăzi a fost locuit de către sciți cu peste 4 000 de ani în urmă. Orașul a fost fondat în Cherkasy Kievriket i timp. Orașul este menționat prima dată 1286. Vechiul Cherkasy menționate în vechile
Cerkasî () [Corola-website/Science/309322_a_310651]
-
S-au găsit vase din ceramică și oseminte . Pictura de pe icoane ne trimite în sec XIX ,înainte de 1870. Surse biografice atestă un loc de iernat pentru vase, pe Dunăre, în dreptul satului, pe la 1812, existând aici probabil și o așezare. Materialele arheologice din zonă ,unele găsite chiar în curtea bisericii, atesta o locuire intensă în sec IX - XIX. În sat s-au găsit urme de locuire din perioada romană. Monedele găsite frecvent în zonă sunt romane, bizantine, turcești și mai puține românești
Biserica de lemn din Izvoarele () [Corola-website/Science/309318_a_310647]
-
incintei, și o anexă gospodărească aflată în colțul sud-vestic. Potrivit mărturiilor documentare, Mănăstirea Probota a fost prădată în anul 1622 de tâlhari, care au incendiat unele clădiri din incintă și au profanat unele morminte. Distrugerile au fost confirmate de cercetările arheologice. În anul 1646, s-a început o serie de lucrări de refaceri și restructurări ale ansamblului. Lucrările s-au desfășurat în etape succesive și au durat până spre 1680. Acele ample reparații începute de Vasile Lupu în anul 1646 erau
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Teodoru. S-a decapat tencuiala exterioară care acoperise ferestrele din pridvor și pronaos, s-au reconstruit muluerile gotice ale ferestrelor din pridvor, s-a refăcut acoperișul bisericii și soclul etc. În anul 1952 au fost efectuate o serie de săpături arheologice. În 1986, s-au desfășurat lucrări de consolidare a bisericii, fiind înlocuit acoperișul de șiță cu unul nou care respecta însă formele învelitorilor tradiționale, compartimentate ale bisericilor din Moldova, după cum apăreau în tablourile votive. În 1992 au fost realizate intervenții
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Știință și Cultură (UNESCO) pe lista patrimoniului cultural mondial, în grupul "Bisericile pictate din nordul Moldovei". Acest fapt a dus la creșterea interesului față de acest monument istoric. În anii 1994 și 1995, Ministerul Culturii a finanțat o campanie de cercetări arheologice care a vizat în cea mai mare parte numai investigarea interiorului bisericii mănăstirii. Cercetările arheologice au fost coordonate de arheologul Voica Maria Pușcașu. Complexul monahal de la Probota a fost supus între anii 1996-2001 unui amplu proces de cercetare, restaurare și
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Moldovei". Acest fapt a dus la creșterea interesului față de acest monument istoric. În anii 1994 și 1995, Ministerul Culturii a finanțat o campanie de cercetări arheologice care a vizat în cea mai mare parte numai investigarea interiorului bisericii mănăstirii. Cercetările arheologice au fost coordonate de arheologul Voica Maria Pușcașu. Complexul monahal de la Probota a fost supus între anii 1996-2001 unui amplu proces de cercetare, restaurare și valorificare. Programul „International Support for the Restoration and the Preservation of Probota Monastery” a fost
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
for World Heritage, fondurile fiind administrate de UNESCO. Programul UNESCO avea ca obiective principale restaurarea complexului mănăstiresc (lucrări de curățare, consolidare și integrare a învelișului pictural din interiorul și exteriorul bisericii, precum și restaurarea arhitecturii ansamblului) și finalizarea lucrărilor de cercetare arheologică în aria incintei mânăstirești. Lucrările de restaurare au fost coordonate de directorul de proiect Ignazio Valente și au presupus o conlucrare a mai multor colective de cercetători din centrele universitare București și Iași (din care au făcut parte experții UNESCO
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Maria Pușcașu, Ion Sandu și Cătălin Hirban), la care s-au adăugat unii specialiști de marcă din instituții europene (Agnes Brokerhof - Olanda, Heinz Leitner - Austria, Christine Blauer Bohme - Elveția, Francesco Ciulla - Italia, Fabrizio Bandini - Italia și Roger Capps - Anglia). Săpăturile arheologice din exteriorul bisericii au fost efectuate sub conducerea arheologului Voica Maria Pușcașu și a directorului de proiect, Ignazio Valente. S-au efectuat cercetări arheologice în zona sudică a incintei monahale, vestigiile de arhitectură medievală descoperite fiind conservate. Alte săpături au
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Austria, Christine Blauer Bohme - Elveția, Francesco Ciulla - Italia, Fabrizio Bandini - Italia și Roger Capps - Anglia). Săpăturile arheologice din exteriorul bisericii au fost efectuate sub conducerea arheologului Voica Maria Pușcașu și a directorului de proiect, Ignazio Valente. S-au efectuat cercetări arheologice în zona sudică a incintei monahale, vestigiile de arhitectură medievală descoperite fiind conservate. Alte săpături au fost realizate în zona nordică și cea vestică a incintei (inclusiv în cea din preajma turnului clopotniță și a clisiarniței). De asemenea, s-au efectuat
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Rareș. După cuvintele cronicarului, ""și în domniia lui, sâmbătă după Paști, au tăiat capul lui Vartic hatmanul în târgu în Huși și l-au dus de l-au îngropatu în mănăstire, în Pobrata, în anii 7056 (1548) aprilie 7"". Cercetările arheologice au dus la recuperarea din mormintele nejefuite a unor piese vestimentare (o bonetă bărbăteasca, o rochie, un ilic brodat și pantofi de femeie, toate din materiale scumpe, decorate cu fir de argint aurit împletit sau brodat), bijuterii de aur cu
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
un mic muzeu care adăpostește obiecte din secolele XV-XVIII: icoane, fragmente de mobilier, veșminte bisericești, vase liturgice, candele de argint, cruci în filigran, cărți de cult vechi, precum și artefacte (monede, bijuterii, vase de ceramică, cahle decorate etc.) descoperite în urma cercetărilor arheologice. În partea de sud a incintei au fost construite Casa Domnească și edificiile mănăstirești: trapeza, chiliile, cuhnea. Modul de organizare a incintei a fost astfel gândit încât funcțiunile strict sacre (ale bisericii, clopotniței și clisiarniței) să fie separate de viața
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
Modul de organizare a incintei a fost astfel gândit încât funcțiunile strict sacre (ale bisericii, clopotniței și clisiarniței) să fie separate de viața curentă dintr-o mănăstire domnească din Moldova: locuință temporară pentru Domn, clădirile necesare obștii călugărești. În urma cercetărilor arheologice efectuate în perioada 1996-2001 au fost identificate nouă construcții ruinate aflate în diverse stadii de conservare și datând din etape diferite. Clădirile ruinate au avut următoarele funcțiuni: La începutul secolului al XX-lea, chiliile mănăstirești din incintă au fost mistuite
Mănăstirea Probota () [Corola-website/Science/309291_a_310620]
-
localitate pe Rin" Ținutul este o regiune locuită din timpuri străvechi de om, la est de Vorgebirge pe terasa de loess de pe malul stâng al Rinului, între Bornheim și Sechtem este o zonă care atesteză acest lucru prin numeroasele urme arheologice. Aceste urme constau din morminte, unelte de piatră, ca și obiecte din epoca bronzului sau fierului. De asemenea în apropire se află două cetăți Fliehburg, aceste sunt fortificații simple din timpul celților și germanilor. Prezența romanilor este documentată de apeducte
Bornheim (Rheinland) () [Corola-website/Science/309360_a_310689]
-
este o mănăstire din România situată în București, clasată că monument istoric, cu codul . Pe locul unde se ridică astăzi s-au descoperit importante vestigii arheologice datate din perioada paleoliticului. În vremea geto-dacilor, așezarea de pe colina din apropierea Pieței Unirii de astăzi dispunea de puternice fortificații, constituindu-se într-un punct strategic de prim rang. Prima biserică de pe colina Radu Vodă este atribuită domnitorului Mihnea cel Rău
Mănăstirea Radu Vodă () [Corola-website/Science/309334_a_310663]
-
superioară și rezidenți cu studii superioare, de obicei, au grade diferite de competență, precum în limba engleză. Conform ipotezei emise de Dr Stephanie Dalley, de la Universitatea Oxford, Grădinile suspendate ale Semiramidei nu s-ar fi aflat în Babilon, unde săpăturile arheologice nu au găsit nicio urmă, ci că ar fi fost ridicate de regele Senaherib în localitatea Ninive din Asiria, a cărei locație era în apropiere de Mosul.
Mosul () [Corola-website/Science/309415_a_310744]
-
de lumină. În 2013 peșteră a fost închisă cu poartă metalică și vizitarea a fost interzisă. O excursie în trecutul îndepărtat al zonei, scoate în lumina amețitoarea succesiune a mileniilor, în negura cărora se pierde viața oamenilor. Apusenii, după “citirea” arheologică, sunt locuiți din Paleolitic. Dimensiunile gigantice ale acestei peșteri, intrarea înaltă de 40m, galeria de 100 metri înălțime, Sala Minunilor de 56/92 metri și temperatura ridicată +12 până la +20 grade C au făcut cu siguranta din această o atracție
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]
-
de lilieci este dat, în special de 4 specii: Miniopterus schreibersi, Pipistrelus pipistrelus, Myotis myotis, Rhinolophus ferrumequinum. În peștera au mai fost semnalate gasteropode, paianjeni, pseudoscorpioni, coleoptere carabide și diverse rozătoare. Peșteră este foarte puțin cercetată din punct de vedere arheologic. Au fost identificate urme ale omului preistoric, resturi de unelte de piatră neșlefuite care ar putea aparține omului de Neanderthal (probabil 50 000 ani în urmă). Sunt necesare săpături de specialitate în Sala Minunilor. Cu ocazia unor lucrări de amenajare
Peștera Huda lui Papară () [Corola-website/Science/309416_a_310745]