12,392 matches
-
se întoarcă a doua zi. În dimineața următoare, pe când se întorcea spre conac, boierul este lovit cu muchea securii de cei doi găzari. Manlache aude țipete și aleargă după câinele Firicel ce pornise în urmărirea ucigașilor. El îl găsește pe boier care îi spune cu ultimele puteri că a fost vândut și apoi își dă ultima suflare. Între timp, câinele dispăruse în ceața groasă, urmărindu-i pe criminali. Dorind să se răzbune, jandarmul Ion îi spune procurorului Marian (superiorul lui Manlache
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
munți și să se adăpostească la stâna lui Bădin (Cornel Gîrbea). Procurorul află că doi găzari dintr-un sat vecin au cheltuit o sumă de bani nejustificată și bănuiește că aceștia ar fi fost plătiți de cineva (probabil de soția boierului) pentru a săvârși crima. Judecătorul Elefterescu (Alexandru Dobrescu) vrea să închidă însă cât mai repede dosarul și să-l condamne pe Manlache. Pentru a da de urma fugarului, procurorul dispune arestarea lui moș Petrache. Acesta din urmă este eliberat de
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
a mocnit și s-a plămădit durerea în sufletul acestui neam românesc”. Filmul a pus accentul pe latura epică, trecând în planul secund povestea de dragoste între Manlache și Ruxandra. Celelalte personaje devin și ele simboluri: jandarmul brutal (Gheorghe Dinică), boierul insidios (Emmerich Schäffer) sau „omul legii” (Sergiu Nicolaescu). Iarna are o funcție dramatică în conflict, criticul afirmând că ea dobândește „valențe antologice”. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După zece ani
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Criticul Tudor Caranfil a dat filmului trei stele din cinci și a făcut următorul comentariu: "„După zece ani de ocnă și doi de război, fostul răsculat de la 1907 Manlache revine la ai săi. Învinuit din nou pe nedrept de asasinarea boierului, el fuge în munți trăind, alături de Ruxandra, dragostea vieții sale. Romanul lui Victor Ion Popa «Velerim și Veler Doamne» inspiră unul dintre cele mai frumoase poeme de iubire din cinematograful românesc. Secv. rapel: îmbrățișarea de pe culmea înzăpezită într-o iarnă
Osînda (film) () [Corola-website/Science/312639_a_313968]
-
Hossu) din Gorj și sergentul Constantin Țurcanu (George Mihăiță) din Vaslui, iar printre voluntari au fost Coriolanus Brad (Cristian Șofron), venit din Transilvania în acest scop, Niță Ion (Ovidiu Moldovan), înscris ca voluntar pentru a scăpa de o datorie față de boierul Gogu Rahovany (Valentin Plătăreanu), Ioana Ciucă (Ileana Popovici), sora sergentului Ciucă, care a refuzat să rămână singură acasă și s-a dat drept băiat (Grigore Ciucă) pentru a fi alături de fratele ei, sau Eleonora Maria Cerchez (Adina Popescu), fiica colonelului
Pentru patrie (film) () [Corola-website/Science/312636_a_313965]
-
anul 1806. Biserica se află pe noua listă a monumentelor istorice sub codul LMI: . Din discuțiile cu bătrânii satului, se poate afla că biserica a fost construită în anul 1806, de către preotul Cozma împreună cu părintele Vasile, pe pământul donat de boierul Slăvescu din Baia, cu lemnul tăiat din cuprinsul așezării. Biserica avea inițial un acoperiș mult mai jos, cu pridvorul foarte mic, unde erau și clopotele, cu intrarea prin partea de apus, până în anul 1896-1904, când părintele Onișoru din Boroaia, ajutat
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
din anul 1944 a ținut o cuvântare cutremurătoare despre ororirile și prigoana comunismului împotriva bisericilor din Bucovina de Nord și din Basarabia precum și de pe teritoriul întregii Rusii. Ținem să reamintim că în manuscrisul adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 pe care l-am menționat mai sus se arăta că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
să reamintim că în manuscrisul adus de Toader C. Olaru de la curtea boierului Cazanir din Baia în anul 1935 pe care l-am menționat mai sus se arăta că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Cordus împreună cu inimosul epitrop
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
pe care l-am menționat mai sus se arăta că biserica de la Fagii Groși a fost împroprietărită în anul 1812 de către boierul Slăvescu din comuna Baia cu suprafața de 8 fălci de pământ satul fiind până în anul 1880 pe moșia boierului din Baia. Deci secția bisericii este dată în anul 1812 înainte de marea împroprietărire. În anul 1976-1978 preotul Cordus împreună cu inimosul epitrop Ilisei V. Gavril cu foarte mari sacrificii, izgoniți și persecutați fiind, amenințați chiar si cu pușcăria de către șeful securității
Biserica de lemn din Groși, Neamț () [Corola-website/Science/312724_a_314053]
-
interpretat de Dan Bittman) călărește de-a lungul căii ferate care traversa moșia sa din Moruzeni, apoi coboară de pe cal și se așază în fața trenului Orient Express ce trecea de la Istanbul la Paris. Prințul provenea dintr-o familie veche de boieri, de la care moștenise o avere mare. Între anii 1911-1916, Andrei Morudzi a trăit la Monte Carlo și Paris, unde a dus o viață mondenă, jucând la cursele de cai și la cazinou și participând la seratele organizate de lumea bună
Orient Express (film din 2004) () [Corola-website/Science/312751_a_314080]
-
Besoiu, Ion Rițiu, George Alexandru, Ioana Pavelescu, Manuela Hărăbor și Colea Răutu. Filmul prezintă câteva momente semnificative de la sfârșitul domniei lui Mircea cel Bătrân (1386-1418), domnitorul Țării Românești: pregătirea luptei cu oastea otomană condusă de sultanul Mehmed I, supravegherea intrigilor boierilor care doreau să închine țara puterilor străine și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. De asemenea, sunt prezentate sub formă de flash-back mai multe evenimente din perioada domniei voievodului muntean. La începutul secolului al XIV-lea, o oaste ungară condusă de
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
cu dușmani interni. Solii germani și polonezi încearcă să-l convingă pe fiul său, prințul coregent Mihail I (Șerban Ionescu), să-și înlăture tatăl de la domnie. Ei îi au ca aliați pe Elisabeta (Ioana Pavelescu), soția prințului, și pe doi boieri din sfatul țării: paharnicul Ene Udoba (Silviu Stănculescu) și slugerul Ion Iercău (Corneliu Gîrbea). Solul german, preotul catolic Gerolamo (Ion Besoiu), îi spune Elisabetei să-l convingă pe Mihail să accepte să devină vasalul împăratului Sigismund dacă vrea să domnească
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
amestece în treburile imperiului și să-și trimită unul dintre fii ca oaspete la curtea sultanului. Nepotul voievodului, Vlăduț (Vlad Nemeș), fiul lui Vlad Dracul (Adrian Pintea) și al soției sale, Irina (Manuela Hărăbor), surprinde o serie de discuții ale boierilor intriganți și încearcă să i le aducă la cunoștință domnitorului, dar acesta îi spune că nu-i plac oamenii pârâcioși. În aceste condiții, Vlăduț fuge din cetate și călărește până la oastea aflată pe malurile Dunării, dorind să-l informeze pe
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
ucidă pe Mircea, dar îl confundă cu Mezea (Papil Panduru), slujitorul credincios al voievodului. Domnitorul se deplasează la Bran, iar Dan suferă un atac de cord și moare atunci când îl vede. Mircea îl pune pe Vlăduț să-i judece pe boierii Udoba și Iercău pentru că au uneltit cu un vânzător de țară. Vlăduț îi condamnă pe ce doi să fie trași în țeapă, iar domnitorul îi pune să urmărească execuția pentru a deveni astfel responsabil pentru propriile hotărâri. Stapleton îl nimerește
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Bătrân cu o săgeată, fiind apoi tăiat cu sabia de domnitor. Revenit în țară, Mircea este întâmpinat de Vlad care-i spune că prințul Mihail uneltește cu dușmanii țării. Voievodul îl alungă din țară pe preotul Gerolamo și le dezvăluie boierilor că Mihail s-a prefăcut a unelti. El o atenționează pe Elisabeta că prefăcătoria ei a fost prea veridică. Mircea se duce la oastea de pe malul Dunării, împreună cu cei doi fii ai săi, Mihail și Vlad, și cu nepotul Vlăduț
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
târziu pe tron. Relația între voievodul Mircea și copilul Vlăduț apare astfel ca o relație între trecut și viitor. Tânărul Vlăduț îl prefigurează prin comportament pe viitorul domnitor Vlad Țepeș, el luând prima sa decizie de tragere în țeapă a boierilor intriganți și trădători după ce i-a judecat la propunerea lui Mircea cel Bătrân. Copilul își dovedește aici caracterul crud care se va manifesta în mod semnificativ în perioada domniei sale. Filmul conține mai multe motive de basm cum ar fi calul
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
-i să se supună și străinilor!”, „Și acum, între noi, boieri dumneavoastră. După ce 30 de ani ne-am împotrivit oricărei închinări, acum ce facem, ne închinăm păgânilor ori creștinilor? Sau și la unii și la alții?” sau, adresându-se unui boier aflat în genunchi și cu capul plecat, „Vezi tu, măi Udobă, din poziția asta nu vei mai privi înainte niciodată și nu vei mai sta drept decât în întuneric. În jos am privit destul, iar eu am durat să dau
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
Nemeș, Șerban Ionescu, Adrian Pintea și Colea Răutu. Criticul Tudor Caranfil a dat filmului o stea din cinci și a făcut următorul comentariu: "„Momente semnificative ale sfârșitului de domnie pentru Mircea cel Bătrân: luptele cu Mehmet, urmașul lui Baiazid, supravegherea boierilor intriganți și îndrumarea educației nepotului preferat, Vlad. Adaptare puerilă a unor evenimente înălțătoare, care compromite atât personajele cât și protagoniștii genericului.”"
Mircea (film) () [Corola-website/Science/312747_a_314076]
-
este un hrisov din 12 aprilie 1583 al domnitorului Petru Șchiopul. Acolo stau scrise următoarele: În mănăstire a funcționat timp de peste două veacuri o școală unde erau educate atât tinerele care îmbrăcau haina monahală, cât și femei laice din lumea boierilor și negustorilor moldoveni. Acest lucru este dovedit de o mărturie din 12 aprilie 1671, prin care Mănăstirea Socola vinde o poiană domnitorului Constantin Duca, în care sunt menționate numele a 10 călugărițe, dintre care cinci erau dascăle (învățătoare): ""dascala Maria
Biserica Schimbarea la Față - Socola din Iași () [Corola-website/Science/311981_a_313310]
-
(23 ianuarie 1821, Tismana) reprezintă un document programatic al mișcării conduse de Tudor Vladimirescu, adresat către tot „norodul omenesc” din Țara Românească, și care cuprinde o serie de revendicări, printre care erau împărțirea pământurilor boierilor și mănăstirilor către țărănime, desființarea privilegiilor boierești, dreptate și slobozenie. „"Fraților locuitori ai Țării Românești, veri de ce neam veți fi! Nici o pravilă nu oprește pe om a întâmpina răul cu rău! Șarpele când îți iasă înainte, dai cu ciomagul să
Proclamația de la Padeș () [Corola-website/Science/312048_a_313377]
-
foarte talentat a putut să abordeze diverse modalități de tratare, moderne, realiste, romantice, și chiar preimpresioniste. Ca desenator, Theodor Aman este apreciat datorită manierei asemănătoare neoclasicilor ce finisau fiecare formă în parte și subordonau culoarea desenului, exemplu fiind compoziția neterminată „Boierii surprinși la ospăț de trimișii lui Vlad Țepeș”. Pictorul fascinat de stilul de viață al bucureștenilor, pictează petrecerile date în atelierul său, realizând o adevărată cronică mondenă pictată. Exemple de astfel de picturi sunt:„Petrecere cu lăutari”, „Bal mascat în
Arta românească în secolele XIX și XX () [Corola-website/Science/312040_a_313369]
-
pe care îl numim iarăși ca altădată „Sf. Spiridon” realizăm o dată mai mult că natura umană este facută să lupte cu boala, cu suferința, cu moartea. Scriu cărțile despre eforturile, despre jertfele, despre dăruirile celor care, începând cu un mic boier generos și plin de initiativă, Ștefan Bosie, ctitorul de la 1752 al Bisericii „Sf. Spiridon”, au înțeles să se lase pătrunși de spiritul benefic de întrajutorare al aproapelui. Cei ce au urmat în ani au scris în cartea recunoștinței aflată în
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
Cei ce au urmat în ani au scris în cartea recunoștinței aflată în sufletul nostru, al acelora care lucrăm acum aici, gesturile lor de o frumusețe fără seamăn: banii domnești, donații, reconstrucții și ornamentări, dotări de interioare. Epitropii, aleși dintre boierii de rang și domnitori, negustori de vază și oameni înstăriți, aveau în grija lor soarta veniturilor și cheltuielilor spitalului, făcând celebru din zi în zi așezământul „Sf. Spiridon”. Am ales pentru informarea Dvs. un exemplu: în 1828 Epitropia avea în
Spitalul Universitar „Sfântul Spiridon” din Iași () [Corola-website/Science/312118_a_313447]
-
de un mare succes de public, fiind premiat în 1906 de către Academia Română În 1995 se caută un nume pentru Biblioteca Municipală din Onești. Din galeria personalităților care au avut legătură cu spiritualitatea oneșteană, a fost ales numele lui Radu Rosetti, „boier moldovean, tihnit, cu acea tihnă pe care un străin n-o poate înțelege decât trăind într-un târg din Moldova, având obiceiuri zilnice, pe care le îndeplinea cu religiozitate, ca pe un ritual, neatent la lucrurile din jur, cu gândul
Radu Rosetti () [Corola-website/Science/312183_a_313512]
-
remușcărilor. Dinu, tutorele familiei după moartea fierarului, pierde bruma de avere pe care o agonisise într-un proces cu Vlaicu, arendașul moșiei lui Văleanu, și se retrage în satul lui. Romanul "Cel din urmă armaș" prezintă povestea unui fiu de boieri, cu studii în străinătate, care-și toacă toată averea și se sinucide, iar romanul " Din păcat în păcat" prezintă povestea unui bucovinean venit la Iași care nu se poate adapta societății ieșene și ajuns la marginea prăpastiei este salvat de
Ioan Slavici () [Corola-website/Science/312204_a_313533]