13,240 matches
-
devenit personaje stingheritoare pentru noua politică papală. Ca exemplu semnificativ pentru această evoluție, menționăm cazul Schubert, care, la sfârșitul anilor '60, primește un pașaport de plecare definitivă din România. PS Joseph Schubert, după o lungă detențiune, este răscumpărat de Biserica Catolică din Germania și părăsește țara. Înainte de plecare, episcopul Márton Áron de Alba Iulia l-a sfătuit să plece cât mai curând la Roma, pentru a-l informa pe Papă despre situația catolicilor din România. Episcopul Schubert primește sfatul ca pe
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
l-a rugat, ca recompensă și încurajare, să-i promoveze pe episcopul Iuliu Hossu din Biserica Greco-Catolică și pe Márton Áron din Biserica Romano-Catolică, drept cardinali. Papa i-a exprimat episcopului Schubert recunoștință, mulțumiri și omagii pentru fidelitatea în credința catolică și multă mângâiere pentru a putea suporta boala și oboseala. Plecând din audiență, socotea că și-a îndeplinit datoria și misiunea încredințată și poate spune cu dreptul Simion: „"Acum slobozește-l, Doamne, pe slujitorul Tău..."” . Întors în Germania și decepționat
Joseph Schubert () [Corola-website/Science/304608_a_305937]
-
lucrarea ""Puterea mare a rugăciunii"" a Sf. Alfons M. de Liguori, care a fost tradusă de Societatea de Lectură "Sf. Bonaventura" din Luizi Călugăra sub denumirea " Puterea cea mare a rugăciunii". Această lucrare a fost aprobată pentru tipărire de către Episcopia Catolică de Iași cu nr. 537/1940 prin Imprimatur dat de către PS Mihai Robu - episcop de Iași. Din cauza izbucnirii războiului, a refugiului și apoi a persecuțiilor comuniste ce au fost dezlănțuite asupra Bisericii, Ordinelor și Congregațiilor religioase, nu s-a putut
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
Duma și păstrată de diferite persoane de încredere, fiind tipărită abia în anul 2003 . În perioada de după preluarea puterii de către regimul comunist (1948), problema clerului a devenit foarte stringentă atât pentru Dieceza de Iași, ca de altfel pentru întreaga Biserică Catolică din România. De aceea, unii episcopi au propus ca unii din tinerii vrednici de taina Preoției să fie consacrați în clandestinitate ca episcopi, beneficiind de favoruri speciale din partea papei Pius al XII-lea și prin mijlocirea nunțiului apostolic. Monseniorul Ioan
Ioan Duma () [Corola-website/Science/304610_a_305939]
-
senatorul Varujan Vosganian și deputatul Varujan Pambuccian), precum și reprezentanți ai altor culte din România: PS Varlaam Ploieșteanul, Episcop Vicar patriarhal, ca delegat al patriarhului Bisericii Ortodoxe Române și IPS Ioan Robu, Arhiepiscop-Mitropolit romano-catolic de București și Președinte al Conferinței Episcopilor Catolici din România. A fost înmormântat cu onoruri militare în capela cimitirului armenesc din București lângă mormântul arhiepiscopului Husik Zohrabian, cel care a condus Biserica Armeană din România între anii 1920-1942. Arhiepiscopul Dirayr Mardichian este autorul unor articole despre comunitatea armeană
Dirayr Mardichian () [Corola-website/Science/304612_a_305941]
-
lui Carol al VI-lea, Împărat Roman, din ținuturile din Austria aflate sub dominația Casei de Habsburg au fost deportați în Transilvania protestanții, foști catolici ce trecuseră la confesiunea evanghelică luterană. Motivul deportării a fost unul politic, monarhii impunând religia catolică ca religie de stat. Orice schimbare de religie, era văzută ca o amenințarea la adresa stabilității imperiului. A fost inițiată o masivă recatolicizare ("Rekatholizisierung"), au fost interzise slujbele reformate după Luther, preoții luterani au fost expulzați, iar scrierile "periculoase" ale acestora
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
unor grupuri întregi de populație. Se știe că, după încheierea Păcii Westfalice, din 1648 în Imperiul German s-a instituit o "lege a emigrației libere" ("freies Auswanderungsgesetz") cunoscută sub denumirea latină de "flebile beneficium emigrationis", care regla relațiile între țările catolice și cele evanghelice ale imperiului. Această lege le garanta țăranilor o emigrare demnă, oferindu-le un interval de trei ani în care să să-și lichideze bunurile imobiliare, dreptul de a lua cu ei întreaga avere mobilă și întreaga familie
Landler () [Corola-website/Science/304636_a_305965]
-
Galiția, Polonia, Moldova, Moravia, unde nu apăruseră formațiuni stabile, acești nouveniți alcătuind acolo, astfel, grupuri etnice distincte. Mai apoi, odată cu întemeierea noilor state dornice să-și impună suveranitatea, a început fenomenul de asimilare, îndeosebi atunci când comunitatea armeană a adoptat religia catolică oficială. Cea mai veche mărturie atestată a prezenței armenilor în zona țărilor române o constituie un epigraf din anul 967, pe o piatră de mormânt din Cetatea Albă. Conform consemnării făcute de Grigore Goilav, textul inscripției menționează: "Această cruce este
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
focare de cultură porneau din inițiative particulare: așa erau colecția de arheologie a familiei baronului Capri din Iacobești și bogata bibliotecă a familiei Popovici din Vatra Dornei. Tot ca o acțiune de binefacere, în 1879 în Cernăuți se înființase Școala catolică episcopală “Isahachian” pen-tru orfanii din Bucovina, Basarabia și Galiția. Cînd, în 1895-1896, sultanul Abdul Hamid a declanșat masacrarea armenilor din Imperiul Otoman, cavalerul Varteres von Pruncu, conducătorul coloniei din Cernăuți, locțiitor de primar și membru în Consiliul orășenesc, s-a
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
jumătate din populație. Iar în 1775, cînd Bucovina a trecut sub stăpînire austriacă, comunitatea armeană a sporit cu imigranți din Moldova și din Bulgaria. Biseria armenească din Cernăuți, construită în 1870-1875 cu hramul lui Grigor Lusavorici ca lăcaș de rit catolic, a fost clădită după proiectul lui Jozef Hlavka, arhitect și om de știință ceh, întemeietor și președinte al Institutului tehnic din Brno, președintele Academiei cehe de științe filologice și de artă. Cu o arhitectură tipic armenească, din cărămidă în locul materialului
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
urmare a scăderii numărului armenilor. Două sigilii găsite la Tălmaci, lîngă Sibiu, unul cu o inscripție din 1343, "Martini Episcopi Armenorum de Tolmachy" (despre care Hasdeu presupune că ar fi acel "Episcopus Argensis" menționat în 1332 la Argeș ca episcop catolic al armenilor așezați acolo și apoi plecați în Transilvania) și celălalt cu inscripția "Sigillum parochiae Armenorum", dovedesc existența încă din sec. XIV a unei parohii armenești conduse de un episcop. În 1399, Papa Bonifaciu IX a întreprinse convertirea la catolicism
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
armeni. Drepturile și privilegiile armenilor au fost, însă, treptat, limitate de austrieci, iar pămînturile cumpărate de ei au fost declarate „proprietăți regale“. Armenii așezați de-a lungul vremii în Transilvania au fost catolicizați, acțiune inițiată în 1684 de clericul armean catolic Oxendius Vărzărescu, originar din Botoșani și numit vicar episcopal în principat. Extinderea dominației austriece asupra Transilvaniei se făcea și prin propaganda catolică, pentru ca monarhia să se consolideze cu ajutorul bisericii împotriva elementelor reformate și a populației române greco-ortodoxe. Convertirea la catolicism
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
Armenii așezați de-a lungul vremii în Transilvania au fost catolicizați, acțiune inițiată în 1684 de clericul armean catolic Oxendius Vărzărescu, originar din Botoșani și numit vicar episcopal în principat. Extinderea dominației austriece asupra Transilvaniei se făcea și prin propaganda catolică, pentru ca monarhia să se consolideze cu ajutorul bisericii împotriva elementelor reformate și a populației române greco-ortodoxe. Convertirea la catolicism a armenilor transilvăneni nu era agreată de principele Apafi, care era protestant și astfel își pierdea influența. Încercarea lui de a-i
Armenii din România () [Corola-website/Science/304593_a_305922]
-
de peripeții, din care învață ce înseamnă să fii bun și ascultător. Drept recompensă, „Zână cea Bună” îl va transforma într-un băiețel adevărat. Până la vârsta de 17 ani, Carlo a fost elevul mai multor școli conduse de ordine călugărești catolice, unde a adunat variate cunoștințe literare și muzicale, cultura lui perfecționându-se și prin frecventarea cercurilor literare și prin călătorii numeroase. În vremea copilăriei sale, Marele Ducat al Toscanei era încă sub stăpânirea Imperiului austriac, dar el a avut privilegiul
Carlo Collodi () [Corola-website/Science/304683_a_306012]
-
și 1999, în noua Iugoslavie (formată din Șerbia și Muntenegru), localitatea a fost redenumită Torak (Torac), la începutul anului 2001. Prima atestare documentara a satului datează din anul 1332, Toracul apărând în listele de zeciuieli papale păstrate de Arhivă diecezei catolice din Cenad. Toracul și Războiul Ruso-Turc din 1877-1878 (Războiul pentru Independență României) Românii din Austro-Ungaria au urmărit cu mare interes și mândrie participarea armatei române în Războiul Ruso-Turc din 1877-1878, care a fost și Războiul pentru Independență României. Guvernul dela
Torac, Banatul Central () [Corola-website/Science/304692_a_306021]
-
la Seminarul Teologic din Oradea. A fost hirotonit ca diacon la 5 februarie 1934. Apoi a fost hirotonit preot romano-catolic în Catedrala din Oradea, la 29 iunie 1934, de către episcopul István Fiedler. În perioada 1935-1939 a fost profesor la Gimnaziul Catolic din Oradea și duhovnic la Mănăstirea Ursulinelor din același oraș. Bogdánffy a fost citat în anul 1939 de către serviciile secrete românești ca unul dintre membrii cu sarcini importante în organizarea și activitatea "Organizației de Autoapărare din Valea lui Mihai", organizație
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
filosofie și dogmatică la Universitatea Pázmány Péter din Budapesta, obținând titlul de doctor în teologie la 26 iunie 1943. Teza sa de doctorat a avut titlul „Apocaliptica sinoptică”. Reîntors în România, în anul 1944, a fost numit profesor la Gimnaziul Catolic „Szent József” din Oradea. În aprilie 1947 a fost ridicat la rangul de canonic al Catedralei Episcopale din Oradea și numit vicar episcopal. A fost consacrat în clandestinitate ca episcop-auxiliar de Satu Mare și Oradea la 14 februarie 1949, la vârsta
Szilárd Bogdánffy () [Corola-website/Science/304703_a_306032]
-
care includ BAFTA, Globul de Aur, premiile MTV etc. De asemenea, este un star ce face parte din Walk Of Fame-ul Canadei. Carrey s-a născut în Newmarket, Ontario. Acesta are trei frați mai mari John, Patricia și Rita. Este catolic și are strămoși franco canadieni. Când familia sa s-a mutat Scarborough, Ontario, Carrey avea 14 ani, frecventa o școală catolică din New York unde stătuse timp de 2 ani. Se înrolează la Institutul Agincourt pentru încă un an, după care
Jim Carrey () [Corola-website/Science/304721_a_306050]
-
Canadei. Carrey s-a născut în Newmarket, Ontario. Acesta are trei frați mai mari John, Patricia și Rita. Este catolic și are strămoși franco canadieni. Când familia sa s-a mutat Scarborough, Ontario, Carrey avea 14 ani, frecventa o școală catolică din New York unde stătuse timp de 2 ani. Se înrolează la Institutul Agincourt pentru încă un an, după care frecventează Northview, o școală secundară. Carrey a locuit în Burlington, Ontario, timp de 8 ani și frecventa liceul Aldershot. Carrey a
Jim Carrey () [Corola-website/Science/304721_a_306050]
-
cu umilință te rugăm și-ți cerem, prin Domnul nostru Isus Cristos, Fiul tău, să binevoiești a primi și a binecuvînta + aceste daruri, aceste prinosuri, aceste sfinte jertfe nepătate, pe care ți le oferim mai întîi pentru Biserica ta sfîntă catolică. Binevoiește a-i dărui pacea, a o păzi, a o uni și cîrmui pe întregul pămînt împreună cu slujitorii tăi Papa nostru N. și Episcopul nostru N. și cu toți aceia care veghează asupra dreptei credințe catolice și apostolice. Adu-ți
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
pentru Biserica ta sfîntă catolică. Binevoiește a-i dărui pacea, a o păzi, a o uni și cîrmui pe întregul pămînt împreună cu slujitorii tăi Papa nostru N. și Episcopul nostru N. și cu toți aceia care veghează asupra dreptei credințe catolice și apostolice. Adu-ți aminte, Doamne, de slujitorii și slujitoarele tale N. și N. și de toți cei de față, a căror credință și evlavie îți sînt cunoscute, pentru care îți oferim, sau care îți oferă această jertfă de laudă
Canonul Roman () [Corola-website/Science/303479_a_304808]
-
în anul 1608, Uniunea Protestantă, în sprijinul căreia au intervenit militar, pe parcursul războiului, Franța, Olanda, Danemarca, Suedia - cu regele Gustav Adolf și Transilvania. De partea cealaltă, principele elector Maximilian I de Bavaria a organizat, în anul 1609, coaliția intitulată Liga Catolică, proimperială. Războiul a fost declanșat prin incidentul din Praga, când doi reprezentanți ai împăratului și notarul acestora au fost aruncați pe fereastră ("defenestrați") de stările cehe nemulțumite. Aceasta a fost scânteia începerii războiului care a urmat. Frederic al V-lea
Războiul de Treizeci de Ani () [Corola-website/Science/303487_a_304816]
-
Paris și s-a proclamat a Treia Republică. Garibaldi a urmărit îndeaproape evenimentele. La proclamarea Republicii, a trimis un mesaj , la care nu a primit niciun răspuns: „ce mai rămâne din partea mea este la dispoziția dumneavoastră, dispuneți.” Facțiunea conservatoare și catolică nu vedea în el decât un revoluționar și adversarul din 1849 și 1867. În cele din urmă, sigur de susținerea Comitetelor Populare și personalităților din guvern, Garibaldi, deși slăbit de artrită, s-a îmbarcat către Marsilia, unde a fost primit
Giuseppe Garibaldi () [Corola-website/Science/303473_a_304802]
-
este sfântul patron al unei biserici. Prin extensie, hramul, numit și „Praznicul Bisericii”, este serbarea din ziua patronului Bisericii, de obicei un Sfânt din calendarul ortodox sau catolic, de diferite rituri. Într-o oarecare măsură, acest tip de venerație este împărtășit și de anglicani. Cea mai mare parte a cultelor protestante resping această practică. La sârbii ortodocși, există și un sfânt patron al familiei, sărbătorit potrivit calendarului iulian
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]
-
parte a cultelor protestante resping această practică. La sârbii ortodocși, există și un sfânt patron al familiei, sărbătorit potrivit calendarului iulian. Această tradiție este denumită "slava". Cuvântul „"hram"” provine din limba slavonă și înseamnă „"casă"”. După tradiția Bisericilor Ortodoxă și Catolică, fiecare biserică în momentul în care se târnosește de către episcop primește un nume, care devine hramul său. Târnosirea este deci actul de botez al noului lăcaș de închinăciune, care primește de la arhiereu hramul său, numele său. Acest nume este un
Hram () [Corola-website/Science/303558_a_304887]