13,637 matches
-
Luigi la Vista 292. „Nu mi se pare nimic mai interesant, mai atrăgător ca o colecție de foi tipărite, aranjate în grup, sub forma unui volum și care cuprinde toată viața de inimă și de minte a unui om de elită. Este considerarea parfumului dintr-o floare.” Vasile Alecsandri 293. „Omul n-ar trebui să citească pentru a înghiți de toate, ci mai curând să vadă de ceea ce are nevoie.” Henrik Ibsen 294. „Cărțile sunt comori adunate din epocile trecute.” Sir
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
considerare chiar și ideea în sine a unui limbaj politic care ar putea pune bazele unei gândiri constituționale. Așa cum a observat Daniel Barbu 1, acest refuz se regăsea chiar la domnitori profund marcați de legăturile pe care le aveau cu elitele culturale și politice occidentale. Până la prima Constituție, cea din 1866, se pare că cvasiunanimitatea evoluțiilor juridico-politice care au vizat instaurarea unei ordini constituționale au fost propuse și uneori impuse din afara granițelor țărilor române (așa cum s-a întâmplat în cazul Regulamentelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
amendament din 1974, ultima modificare constituțională importantă făcută de către regimul comunist. Trecerea în revistă a constituționalismului românesc de dinainte de 1989 demonstrează precaritatea culturii politice și constituționale. Prima Constituție, cea din 1866, reprezintă baza formării unui comportament politic modern doar pentru elite, având în vedere sistemul de vot cenzitar. Importanța acestei culturi nu este neglijabilă, însă limitele influenței sale pentru marile mase populare sunt evidente. De fapt, singura constituție democratică care permite formarea unei culturi politico-constituționale embrionare de masă a fost cea
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
treilea președinte al SUA, fondator al Universității Virginia. După redactarea Declarației, s-a dedicat 5 organizării noii republici americane pe modelul polis-ului grecesc, al comunităților democratice, în care ființa umană să se dezvolte liber și independent, competiția liberă selectând elitele comunităților, respectiv "aristocrația naturală" care trebuie investită în conducerea comunităților, a "districtelor" (wards). A fost adept al libertății religiilor, unitarian conservator, care a spijinit exprimarea liberă a tuturor credințelor, fiind promotor al statului național, al eticii industriale, al drepturilor statelor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
economice în anii '90. De aici și sentimentul (din păcate, justificat) că ceea ce s-a urmărit, în realitate, a fost doar crearea unei aparențe de constituționalism care să ascundă imensul potențial de voluntarism și arbitrariu politic aflat la dispoziția noilor elite politice ajunse la putere imediat după 1989. Regimul politic care a luat naștere în România a fost astfel unul semiprezidențial, în care puterea executivă a fost împărțită într-o manieră neclară "și uneori chiar conflictuală" între președinte (ales direct de catre
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
îndepărtată de noi: nu mai devreme de 23 de ani în regimul totalitar comunist arhitectura constituțională se împletea organic cu statutul partidului unic în așa fel încât orice aspect al vieții societății a ajuns să fie controlat sistematic de o elită restrânsă, ce se autoconsidera avangarda atotștiutoare a legilor de dezvoltare a societății. Cu alte cuvinte, ne vom referi acum la pericolele care apar din cauza absenței separării puterilor în stat combinată cu o politizare totală a societății în ansamblu. Conform istoricului
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
alte inițiative, cu prilejul căreia întrevedem vechile metehne: politizare excesivă, predominarea intereselor personale asupra celor ale comunității locale etc.). Lipsa unui proiect național coerent de organizare administrativ-teritorială a României (bazat pe principii pragmatice, care să solidarizeze întreaga clasă politică și elita intelectuală) este o altă trăsătură a acestui sistem. Maniheismul politic, personalizarea actului reformator, interesele personale ale politicienilor și slaba capacitate de reacție a cetățenilor au sabotat neîntrerupt orice posibilitate de conturare a unui proiect solid de reformare administrativ-teritorială a României
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
este crearea unor mecanisme legislative care să permită implicarea celor care doresc acest lucru. Până în prezent așteptările erau formulate în funcție de logica democrației reprezentative. Astfel, evaluarea critică a politicilor și exprimarea deschisă a nemulțumirilor cetățenilor trebuia să primească un răspuns din partea elitelor politice. De exemplu, când privatizarea unei instituții de stat a rezultat în concedieri, reacția imediată a celor rămași fără loc de muncă a fost un protest de stradă care a necesitat acțiuni din partea guvernanților. Acestea din urmă, dincolo de necesitatea lor
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
civile. Dar, anii de comunism, precedați de o democrație cu un grad redus de participare a cetățenilor la treburile publice, și-au spus cuvântul. Majoritatea românilor așteaptă ca cineva să decidă pentru ei. Și oamenii politici asta și fac. Sunt elita investită cu acest rol atât în mod formal, prin alegeri, cât și în mod informal, prin pasivitatea cotidiană a majorității cetățenilor. În vremea comunismului, circula o butadă: "poporul muncitor stă la masă prin reprezentanții săi". Există și astăzi convingerea generală
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
180, 183, 186-188, 192, 194, 197-201, 203-204, 210-214, 219-220, 223-225, 227, 230, 234--236, 238-239, 243-245, 249, 252-253, 255-256, 273, 276, 278-279, 281-282, 292-295 dreptate / 10, 13, 92, 107, 112, 167 E egalitate / 53, 170, 244, 263 eliberare / 218, 221, 227 elită / 124, 130, 285 elitism / 185 esență / 80, 117, 137, 225, 242, 253 etnic / 181, 277 etnie / 19, 24, 160, 262 excepție / 33, 99, 105, 240, 269 executiv / 18, 20, 43, 46, 52, 90, 96, 101, 128, 145, 223, 227, 229
Constituţia României. Opinii esenţiale pentru legea fundamentală by Sorin Bocancea [Corola-publishinghouse/Science/930_a_2438]
-
din Bugaz, cu o excepție doar, sunt veniți din Vechiul Regat. Țarii au favorizat implantarea de colonii rusești în Basarabia, ucraineni, bulgari, nemți și alții, care au fost totdeauna privilegiați față de populația autohtonă. Rezultatul: populația românească, majoritară, e lipsită de elite, funcționari, învățători. În 1918, când provincia s-a întors la România, nu existau școli în limba română și majoritatea populației era analfabetă. Noi am fost cei care am organizat cursuri de alfabetizare pentru adulți, am deschis biblioteci populare, am înființat
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
nu visez la o fericire mai desăvârșită decât să trăiesc la Bugaz, cu, drept societate, acest mic cerc de prieteni. Ai veni să-mi faci câte o vizită, ai coborî în popor, ca una dintre acele fermecătoare tinere fete, din elitele luminate, cu care ai împărtășit totdeauna, dacă nu iluziile, măcar noblețea sentimentelor?" A doua zi, de Sfântul Nicolae, poșta era închisă. N-a putut să-și expedieze scrisoarea decât peste două zile. Dar cum Crăciunul se apropia cu pași mari
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
pereche, un petic de hârtie cu numele lor și urări de viață, sănătate și întoarcere grabnică în țară. Nu era interzis să speri că o pereche de ciorapi îi va reveni locotenentului Filip Aldan, din regimentul 5 roșiori, regiment de elită, patronat odinioară de Maria, regina mamă... Ce faci pe o parte se desface pe alta. Partea de apartament care fusese zugrăvită din nou era pe cale să arate la fel cu cea nezugrăvită și care nici nu va mai fi, probabil
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
oprește, trebuie să ia autobuzul. "Mai întâi, hai să mergem undeva să facem rost de mărunțiș, Maria-Tereza." "Ei, nu..." "Ba da, categoric!" Trec pe dinaintea faimosului restaurant, care, pentru că-și păstrase tradițiile culinare și marele stil de altădată, e frecventat de elita bucureșteană. Dincolo de draperiile trase cu grijă, obișnuiții casei sunt cu siguranță pe cale de a dejuna în clinchetul paharelor de cristal. Play-boyul, specializat în vastele fresce istorice; chipeșul sexagenar, care se pregătește să interpreteze pe ecran rolul lui Burebista, regele mitic
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
două săptămâni. Am plecat în luna martie din Cernăuți când era zăpadă și am ajuns în aprilie când iarba era mare. Tata a rămas pe frontul Iași Chișinău. La oprirea trenurilor în gările mari, doamnele de la Crucea Roșie, voluntare din elita orașelor, erau în gară și dădeau familiilor refugiate ceai cald, lapte, salam, pâine și apă. Ca prin minune am scăpat de bombardamentele din Ploiești, București și Craiova. Alte trenuri cu refugiați au fost bombardate. În Oltenia am fost cazați în
AMINTIRI DIN REFUGIU. In: MEMORIILE REFUGIULUI (1940 - 1944) by Viorel Macarie () [Corola-publishinghouse/Memoirs/799_a_1694]
-
originalele grecești. Nemulțumit și de aceasta, starețul începe să-și pună problema, dacă nu cumva soluția de limpezire a sensurilor din aceste texte ar fi o traducere cu totul nouă. În jurul lui se strâng călugări cultivați, copiști,eliniști, slavoniști de elită, o adevărată echipă de lingviști care avea să constituie nucleul Școlii de Traducători de mai târziu de la Neamț. Paisie însuși muncește enorm. Ziua și-o dedică ucenicilor, noaptea cărților. Urmează același program de asceză fantastică deprins la Athos. Ucenicii, și
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
starețului. În jurul său se formează o școală de traducători care dăruiește atât Bisericii Române cât și celei Ruse versiuni în limbile proprii, română și slavonă, ale tuturor textelor patristice importante din tradiția greaca bizantină. Școala are eliniști și slavoniști de elită, pregătiți chiar în mănăstire sau trimiși pe cheltuiala obștii la studii în București. Din Neamț pornesc spre toate centrele mari ortodoxe răsăritene copii ale acestor traduceri. Copiștii mănăstirii nu lasă o clipă pana din mână. Paisie însuși lucrează noapte după
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
români care i s-au alăturat lui Paisie la Athos, cel puțin trei aveau să rămână nume de referință în istoria culturii monastice românești. Ieromonahul Isaac, educat inițial la Școala Domnească din București, devine în obștea paisiană un traducător de elită, atât din greacă cât și din slavonă. L-a urmat pe starețul Paisie pe tot itinerariul acestuia de la Athos și până la Neamț, unde a lucrat și ca profesor de greacă și secretar al starețului. Traduce din Simeon Noul Teolog, Efrem
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
retorică și ca pe un filolog rafinat. Rămâne la Neamț până la moartea sa, survenită în 25 ianuarie 1817. Tot la Athos, i se alăturaseră lui Paisie, românii Macarie și Gheorghe, amândoi originari din Transilvania. Primul dintre ei, Macarie, elinist de elită, provenit dintre elevii Academiei Domnești din București, devine la Athos chiar dascălul de limbă greacă al lui Paisie. I-a stat alături starețului și la Dragomirna și, sub influența activității cărturărești a acestuia, concepe aici, în 1772, celebra „Gramatica Rumânească
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
Tolstoi o familie numeroasă, dar și scandaluri fără sfârșit. Între timp prind viață romanele care îl fac celebru și bogat: „ Război și Pace”, „Anna Karenina”. Îi cunoaște pe Ceaikovski, Rimski-Korsakov, Turgheniev, Repin. Tolstoi nu va deveni însă un creator pentru elite. Talentul și energia sa, le dedică mai cu seamă celor mulți și sărmani. În 1871 termină „Război și Pace” și imediat după aceea, în 1872, redactează „Abecedarul”, care va cunoaște ediții de milioane de exemplare. Inițiază colecte publice pentru ajutorarea
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
perenă. O astfel de scriere o reprezintă corespondența Sfântului Paisie de la Neamț (Paisie Velicikovski, 1722-1794), apărută în colecția „Călăuze Duhovnicești”, la editura Doxologia a Mitropoliei Moldovei și Bucovinei, în 2010, sub titlul „Cuvinte și Scrisori Duhovnicești”. Autodidact și cărturar de elită, monah desăvârșit pe drumul sfințeniei, format în patria sa natală, Ucraina și mai apoi în Muntenia și Athos, stareț al mănăstirilor moldovene Dragomirna, Secu și Neamț în a doua parte a vieții, Paisie Velicikovski a rămas în Istoria Bisericii Ortodoxe
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
în patria sa natală, Ucraina și mai apoi în Muntenia și Athos, stareț al mănăstirilor moldovene Dragomirna, Secu și Neamț în a doua parte a vieții, Paisie Velicikovski a rămas în Istoria Bisericii Ortodoxe nu numai ca un traducător de elită al Filocaliei, dar și ca un mare duhovnic și povățuitor, atât al monahilor cât și al laicilor, viețuitori în propria sa obște, apropiați ei sau trăitori de departe. Întocmai ca un nou Apostol Pavel, el și-a povățuit ucenicii din
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
NE SUNT SPECIALIȘTII? Specialiștii noștri sunt în țară. E drept cei mai tineri dintre ei au plecat. Informaticieni cu diplome meritoase culeg afine în Anglia, absolvenții de drept îngrijesc bătrâni imobilizați, în Italia. Dar cei mai mulți dintre adevărații noștri profesioniști de elită sunt în țară. Vorbitori fluenți a trei sau patru limbi străine dorm în adăposturi de noapte pentru săraci, doctori în științe, cu teze foarte bune, fac tehnoredactare în birouri de traduceri, finanțiști cu studii aprofundate vând ciocolate prin magazinul vreunui
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
se afla și un cunoscut far pentru orientarea nocturnă a corăbiilor pe mare (de unde și numele cartierului, dat fiind că în greacă, „fanari” înseamnă și astăzi „far, felinar, lampă”), fanarioții, grupați în jurul Patriarhiei Ortodoxe de Constantinopol, reprezintă un segment de elită al populațiilor balcanice încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]
-
încă din secolul al XVI-lea. Familii de greci erudiți, umblați prin școli, călătoriți prin lume, cunoscători și foarte buni vorbitori ai multor limbi străine, în special orientale, adevărați Moștenitori și supraviețuitori ai Bizanțului, fanarioții par de la început a fi elite destinate unui traseu de elită. Pentru erudiția lor istorică, diplomatică, dar mai cu seamă lingvistică, se fac imediat utili Sultanului, devenind tălmaci oficiali (dragomani) ai Înaltei Porți, negociatori și practic, miniștri de externe. Dată fiind învățătura Coranului care îi împiedica
AUTOBIOGRAFIA LUI PAISIE VELICIKOVSKI, O POETICĂ A DEVENIRII by NICOLETA-GINEVRA BACIU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/346_a_610]