11,414 matches
-
centrul și vestul Slovaciei, Burgenland, o mare parte din regiunea Ung din Transcarpatia, evreii, majoritatea lor originari din Moravia și Austria, erau tot ortodocși, dar mai instruiți și moderați. Este de precizat ca zonele Oberland și Unterland, din istoriografia tradițională evreiască, nu sunt de loc identice cu noțiunile cunoscute ca Oberland, Oberungarn (Felvidék) și Unterland, Unterungarn, din geografia istorică maghiară. Ele se referă la zonele de așezare evreiască. În 1860 împăratul Franz Josef I le-a restituit maghiarilor o parte din
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
și moderați. Este de precizat ca zonele Oberland și Unterland, din istoriografia tradițională evreiască, nu sunt de loc identice cu noțiunile cunoscute ca Oberland, Oberungarn (Felvidék) și Unterland, Unterungarn, din geografia istorică maghiară. Ele se referă la zonele de așezare evreiască. În 1860 împăratul Franz Josef I le-a restituit maghiarilor o parte din drepturi. Școlile evreilor au început și ele să treacă la limba de predare maghiară, potrivit cu politica de aculturație și asimilare (de data aceasta - maghiarizare) adoptată acum și
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
contra reformiștilor. De fapt, o parte din paragrafe erau o referință aluzivă la schimbările aplicate deja în comunitatea ortodoxă din Pressburg. Rabinii curentului central au respins atât inițiativa întemeierii seminarului rabinic, cât și sentințele de la Michalovce. Ideea convocării unei adunări evreiești pe țară care să reprezinte pe evreii din Ungaria în fața autorităților cezaro-crăiești a fost evocată în cadrul comunității din Pesta încă din 1860, dar mai multe apeluri lansate cu acest scop au rămas fără ecou. Odată cu recunoașterea în 1867 de către Austria
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Raphael Hirsch, care lupta în acele vremuri pentru asigurarea independenței comunității sale neo-ortodoxe din Frankfurt am Main, în raport cu majoritatea reformistă a evreilor din oraș. Krausz susținea ideologia lui Hirsch, care apăra pe de o parte o modernizare limitată a comunităților evreiești, dar pe de altă parte promova despărțirea fără drept de apel de comunitățile reformiștilor mai radicali. Evreii din obștea „Shomrey Dat” au apelat la ajutorul său. În iunie 1868 Hirsch l-a înlocuit pe Albert Farkas la conducerea redacției buletinului
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
împotrivi învățământului laic. In cele din urmă, adunarea a decis să instituie o „educație simultană”, prin trimiterea copiilor și la școlile maghiare, iar în ore mai târzii la „Hadarim” particulare, mai degrabă decât să sprijine înființarea de școli moderne publice evreiești. Unii, mai conservatori, se pronunțaseră chiar și pentru școli moderne evreiești, preferând ca profesorii să fie mai degrabă creștini decât neologi sau luminați, care ar putea să-i îndepărteze pe elevi de la tradiția ortodoxă. În cursul adunării au sosit și
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
instituie o „educație simultană”, prin trimiterea copiilor și la școlile maghiare, iar în ore mai târzii la „Hadarim” particulare, mai degrabă decât să sprijine înființarea de școli moderne publice evreiești. Unii, mai conservatori, se pronunțaseră chiar și pentru școli moderne evreiești, preferând ca profesorii să fie mai degrabă creștini decât neologi sau luminați, care ar putea să-i îndepărteze pe elevi de la tradiția ortodoxă. În cursul adunării au sosit și rezultatele alegerilor pentru Congres. Din cei 220 delegați, doar 94 din
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
98 delegați, l-a ales în fruntea ei pe Jeremias Löw . Obiectivele imediate ale Congresului erau stabilirea structurii unei organizații naționale a evreilor din Ungaria, luarea de decizii asupra modului de aplicare a noii legi a învățământului obligatoriu în comunitățile evreiești și asupra altor subiecte admninistrative. Tabăra conservatoare a adoptat pentru început o linie mai moderată, temându-se ca Eötvös va aplica regulamentele. Dar ea a abandonat curând această atitudine și a căutat, în repetate rânduri, să ducă dezbaterile la impas
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
și, respectiv, insuccesul partizanilor Congresului de a le prezenta ca o chestiune pur administrativă - le-a câștigat celor dintâi simpatia liberalilor maghiari. La începutul anului 1870 evreii ortodocși au depus o petiție în parlament, semnată de conducerile a 150 comunități evreiești și însoțită de sentințe rabinice de pe tot cuprinsul Europei, care declarau hotărârile Congresului ca opuse tradiției religioase. Petiționarii erau sprijiniți, între alții, de către rabinul Hirsch și familia Rothschild din Frankfurt și de către șef rabinul evreilor din Marea Britanie, Nathan Marcus Adler
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Litigiul a fost adus în fața unui comisii, care a conchis ca fiind vorba de o chestiune religioasă, statul nu-l poate rezolva prin metode coercitive. Parlamentul a acceptat decizia comisiei la 18 martie 1870, când cădea în acel an sărbătoarea evreiască Shushan Purim, ceea ce ortodocșii au interpretat ca dovada unei intervenții miraculoase. La 2 aprilie Eötvös și-a instruit subalternii să continue eforturile pentru întemeierea organizației reprezentative, dar să se abțină de la constrângerea cuiva în a participa la acest demers. Adepții
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
declarat pe deplin angajați Codului iudaic Shulhan Arukh. Între alte măsuri, ei au decretat că un rabin poate fi numit într-o comunitate numai cu condiția de avea recomandările a trei rabini recunoscuți. Au hotărât să nu închidă scolile publice evreiești deja existente, și să opteze pentru un învățământ simultan acolo unde nu există asemenea școli. Organizarea ortodoxă propusă avea o structură cu mult mai laxă decât cea congresistă, congregațiile locale menținându-și o mai mare independență față de forul administrativ central
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
Az Izraeliták Országos Irodája), el fiind recunoscut imediat de către guvern. La 15 noiembrie 1871 Pauler a recunoscut și Comitetul Executiv Autonom al Israeliților ortodocși. Schisma în iudaismul din Ungaria a devenit o realitate legală. , Pe tot cuprinsul Regatului Ungar, comunitățile evreiești s-au despărțit în tabere. Practic toate congregațiile dominate de neologi s-au afiliat la Biroul Național. Membrii lor erau cunoscuți drept „congresiști” (Kongresszusi), deși termenul „neologi” - fusese aplicat în limbajul ortodox reformiștilor nu cu multă vreme înainte de Congres, a
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
responsă rabinică, arată Jacob Katz, a devenit o piatră de hotar, afirmând legitimizarea halahică a Comitetului. Ortodocșii tradiționaliști i-au excomunicat pe toți slujbașii religioși - rabini, dayanim (judecători), shohtim, (măcelari rituali), mohalim (circumcizatori) etc. care au rămas în serviciul comunităților evreiești congresiste, declarând ca aceștia nu vor putea niciodată fi acceptați sau angajați în comunitățile ortodoxe. Potrivit cu sentința lui Schick, această excomunicare s-a extins și la cei care au optat pentru Status Quo.
Sciziunea iudaismului maghiar () [Corola-website/Science/330659_a_331988]
-
era controlului politic al Reich-ului german, teritoriul său având să fie creat după război și avea să cuprindă doar o mică parte din vechea Comunitatea, de aproximativ 30.000 de kilometri pătrați din zonele vestice anexate Germaniei. Populația poloneză și evreiască din zonele acelea aveau să fie expulzata și înlocuită cu coloniștii germani. A fost înființat un Consiliu de Regenta care forma un guvern și permitea să se emită propria modenă (marca poloneză). O mare parte din luptele grele pe Frontul
Polonia în Primul Război Mondial () [Corola-website/Science/330746_a_332075]
-
Cu toate acestea, țăranii care au încercat să se mute în orașe, au găsit toate pozițiile bune deja ocupate de evrei sau germani. Acest lucru a contribuit la tensiunile naționale între polonezi, germani și evrei. În acest moment când populația evreiască din Polonia prusacă a avut tendința de a se identifica și dorea să aparțină Germaniei, în măsura în care, la fel ca și evreii, aveau o perspectivă mai urbanizată și mai cosmopolită. Aceste trasformări au schimbat fața politică, dând naștere unor noi partide
Istoria Poloniei (1795-1918) () [Corola-website/Science/330745_a_332074]
-
Grapow și construită între anii 1855 și 1857 (înlocuind-o pe cea construită între 1841 și 1842). Pe atunci, gară se află la marginea de sud a orașului, nefiind înconjurată de nici o cladire. În vecinătatea gării era un mic cimitir evreiesc (care ocupă triunghiul format astăzi de străzile Gwarna și Piłsudskiego) și strada Ottawa (în germană Teich Gasse), numele acesteia provenind de la iazurile folosite pentru piscicultura spre care ducea. Aceste iazuri acopereau câteva sute de hectare, fiind circumscrise de străzile de
Wroclaw Główny () [Corola-website/Science/330840_a_332169]
-
(n. 17 februarie 1910, București - d. 9 mai 1966, București) a fost un compozitor și pedagog român de origine evreiască. Tatăl său, Leon Mendelsohn, a fost prim-violist al Orchestrei Filarmonicii din București, colaborator al maestrului George Enescu în numeroase concerte camerale, precum și compozitor al unor lucrări simfonice și camerale. Mama sa era pianistă, cu o bogată activitate concertistică. a
Alfred Mendelsohn () [Corola-website/Science/330841_a_332170]
-
de prigonirea așa zișilor dușmani ai regimului. Sub directa sa conducere a fost înscenat Procesul Leningrad, judecarea conducerii locale din Leningrad, care a dus la executarea a doi membri ai Biroului Politic ai Partidului, precum și prigoana contra membrilor Comitetului Antifascist Evreiesc. Potrivit indicațiilor lui Abakumov, în 1948 a fost organizată asasinarea conducătorului acestui comitet, actorul de limba idiș Solomon Mihoels. Paralel cu activitatea sa ca ministru al securității statului în anii 1945-1951 Abakumov a fost membru în comisia secretă a Biroului
Viktor Abakumov () [Corola-website/Science/330828_a_332157]
-
că "“Eu nu le neg cerințele, dar nu pot să nu observ că acestea presupun întotdeauna deposedarea palestinienilor”" . Acesta și-a fundamentat argumentarea pe problematizarea acțiunilor Israelului, care îi oprimă pe palestinieni în baza unor justificări care invocă persecuția populației evreiești din Europa, precum și pe impactul covârșitor al ideilor sioniste impuse conștiinței europene. Într-una dintre prelegerile susținute la Media Education Foundation în 1998, intitulată “The Myth of 'The Clash of Civilizations", Said afirma că "“nu poți continua să victimizezi pe
Edward Said () [Corola-website/Science/330887_a_332216]
-
Łódź) a fost un rabin hasidic polonez, originar din Bucovina, teolog,pedagog și politician, conducător de ieșiva, numit la vremea să și „Lubliner Rebbe” sau „Lubliner Rov” (Rabinul din Lublin). Rabinul Shapira a fost unul din conducătorii mișcării politice tradiționaliste evreiești Agudat Israel, si a fost ales deputat în Parlamentul (Seimul) Poloniei în anii 1922-1927. A fost cunoscut pentru editarea programului de studiu „Daf Yomi”, al învățării zilnice a unei pagini din Talmudul babilonean (1923),idee pe care a lansat -o
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
în Parlamentul (Seimul) Poloniei în anii 1922-1927. A fost cunoscut pentru editarea programului de studiu „Daf Yomi”, al învățării zilnice a unei pagini din Talmudul babilonean (1923),idee pe care a lansat -o la primul congres mondial al organizației ultraortodoxe evreiești Agudat Israel la Viena la 23 august 1923. Primul ciclu al învățării paginii zilnice a început la Ros Hașana Anul nou evreiesc 5684 . Rabinul a fost cunoscut și ca întemeietor al ieșivei "Hahmey Lublin" în anul 1930. Yehuda Meir Shapira
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
pagini din Talmudul babilonean (1923),idee pe care a lansat -o la primul congres mondial al organizației ultraortodoxe evreiești Agudat Israel la Viena la 23 august 1923. Primul ciclu al învățării paginii zilnice a început la Ros Hașana Anul nou evreiesc 5684 . Rabinul a fost cunoscut și ca întemeietor al ieșivei "Hahmey Lublin" în anul 1930. Yehuda Meir Shapira s-a născut în 1887 la Suceava, Bucovina, în vremea aceea parte a Imperiului Austro-Ungar într-o familie de evrei foarte evlavioși
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
să o întemeieze la Lublin. În 1920 rabinul Shapira a respins o propunere de a deveni rabin la Varșovia, însă după un timp a consimțit să preia rabinatul orașului galițian Sanok, unde credea că poate contribui la prezervarea culturii tradiționale evreiești care părea în primejdie. Ca și în comunitatea din Hlyniany, rabinul a găsit numeroase lacune în problemele respectării prescripțiilor religioase, ca de pildă în alimentația rituala, tăierea rituala a animalelor (Shhitá}, funcționarea băilor rituale și a procedurilor de eiruv și
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
Sanok rabinul Shapira a trăit și lucrat vreme de trei ani, iar când a plecat a lăsat o comunitate organizată exemplar. În anul 1922 rabinul a fost ales în Seimul Republicii Polone de curand renăscuta, ca deputat din partea partidului ultrareligios evreiesc „Agudat Israel”, funcție pe care a îndeplinit+o pană în anul 1927.În acelaș timp a fost un timp președintele acestui partid în Polonia. Împreună cu rabinii Aharon Lewin și Zalman Sorockin, a fost membru în comisia Ministerului Cultelor al Poloniei
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
zilei din Talmudul babilonean a început în noaptea de Anul Nou 5684, dar mulți nu au îndrăznit să se alăture inițiativei până ce nu au primit apelul încurajator al rabinului din Gur. De atunci s-a raspandit obiceiul în întreaga lume evreiască practicanta până în zilele noastre. În 1924 rabinul Shapira a fost numit rabin al orașului Piotrkow. Acolo el a editat cartea să de response rabinice Or Hameir, care conține și schimburi de scrisori în domeniul legii religioase iudaice între el și
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]
-
din toate colțurile Poloniei. Odată cu aceasta, rabinul Shapira s-a mutat la Lublin devenind rabinul orașului. Rabinul Yehuda Meir Shapira a murit la 45 ani în 1933, de tifos, la Lodz, în vreme ce se află acolo pentru a negocia cu comunitatea evreiască ortodoxă din oraș asupra angajării sale acolo în schimbul acoperirii datoriilor ieșivei din Lublin. El și soția sa nu au avut copii. A fost înmormântat la Lublin. Cimitirul evreiesc a fost distrus în mare parte de către naziști la sfârșitul celui de
Yehuda Meir Shapira () [Corola-website/Science/330074_a_331403]