12,418 matches
-
începând cu 2000, La Ribot a decis - chestionând convențiile unor spații ierarhizate - să le mute în locații care-i permiteau mai multă libertate de mișcare estetică. Această dislocare a produs o schimbare radicală a impactului. La Ribot apare în spațiul galeriei complet dezbrăcată și se îmbracă în funcție de cerințele fiecărei piese, spectatorii fiind integrați în spațiul intim-corporal al coregrafei mult mai puternic decât într-un teatru. La Ribot sfidează legile verticalității și ale raportului de putere tacit stabilită - dansator în picioare, spectatori
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
înseamnă pentru La Ribot a cădea în lume, a se solidariza cu starea de sol</em>, cu principiile verticalizării supuse transformării. Tensiunea căderii este tensiunea dialecticii „în picioare-culcat”, expresie a stadiilor de existență reversibile, vizibile în sintaxa coregrafei. În spațiul Galeriei Modern Tate, în Panoramix</em>, podeaua este acoperită de o suprafață netedă de carton galben-maroniu, pe care sunt așezate, din loc în loc, scaune pliate, o bucată de cîrpă albă și alte lucruri greu de distins de la o anumită distanță. Pe
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
netedă de carton galben-maroniu, pe care sunt așezate, din loc în loc, scaune pliate, o bucată de cîrpă albă și alte lucruri greu de distins de la o anumită distanță. Pe pereți, zeci de obiecte sunt suspendate și lipite cu bandă adezivă. Galeria devine o sculptură în care mișcarea și nemișcarea spectatorilor produc instabilitate și vulnerabilitate spațială. Coregrafa accentuează fragilitatea sculpturii sale uman-obiectuale pentru a demonta tot ce ține de regimul de putere al corpului pe scenă, așa cum este el înțeles în mod
Vulnerabilitatea corpului de cursă lungă. La Ribot și Vera Mantero () [Corola-website/Science/296124_a_297453]
-
lui Horia Igiroșanu. Vizitează orașele Fălticeni și Balcic, și începe să picteze peisaje "cezanniene". Apoi, după propria-i mărturisire, trece prin toate fazele: "dadaiste, abstracționiste, expresioniste". În 1924, la 26 septembrie, are loc prima sa expoziție personală, la București, la "Galeriile Mozart". În această perioadă îl întâlnește pe poetul Ilarie Voronca, cu care va înființa revista 75 HP, în care Victor Brauner publică manifestul ""Pictopoezia"" și un articol ""Supra-raționalismul"". Pictează și expune ""Cristos la Cabaret"" (în maniera pictorului Georg Grosz) și
Victor Brauner () [Corola-website/Science/297585_a_298914]
-
și carne. În 1951, Stancu a publicat volumul "Călătorind prin URSS. Note și impresii de drum". El a scris despre edificii semnificative pentru „mișcarea comunistă internațională”. S-a plimbat pe sub zidurile Kremlinului, a vizitat Muzeul lui Lenin, Mausoleul lui Lenin, Galeriile Tretiakov, Biblioteca Lenin, Muzeul Marii Revoluții din Octombrie, strada Gorki, Piața Roșie. Cu „evlavie”, în numeroase rânduri, Stancu și-a afirmat dragostea „nețărmurită” față de „marea putere sovietică” și „genialul părinte al popoarelor Iosif Stalin”. Mâna îi tremură când așterne „câteva
Zaharia Stancu () [Corola-website/Science/297578_a_298907]
-
București și vicepreședinte al Uniunii Scriitorilor din România. A debutat în presa culturală, în 1958, la „Gazeta literară”, iar editorial, în 1965, cu românul "Moartea în pădure". Opera să, de valoare excepțională, cuprinde: Moartea în pădure (român); Duminică muților (nuvele); Galeria cu vită sălbatică (român), (reeditări în 1979, 1984, 1999, 2011; în franceză, L’exclu, publicat de Editură Nagel; în maghiară, Vadszölölugas, Editura Europa Könyvkiado, Budapesta, 1980; românul a mai fost tradus în limbile engleză, germană și polona); Însoțitorul (român), (reeditări
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
1995, Consiliul Local Urziceni i-a decernat titlul de "Cetățean de onoare al municipiului Urziceni". A fost distins cu premii literare importante, acordate de Uniunea Scriitorilor din România și de Academia Română. Faima cea mai mare i-a adus-o românul "Galeria cu vită sălbatică", român simbolic, apropiat de poetica realismului magic din românul latino-american. A murit pe data de 4 octombrie 2012 și a fost înmormântat în Cimitirul Bellu din București. Interviuri
Constantin Țoiu () [Corola-website/Science/297593_a_298922]
-
și ia parte la demonstrațiile dadaiste. În 1921 împreună cu Breton și cu alții se despart de dadaismul ortodox( majoritatea dadaiștilor ). Va participa la manifestările și va publica în ziarele suprarealiștilor. În 1949 a fost organizată o mare expoziție retrospectivă la "Galeria Drouin", din Paris. Catalogul expoziției a purtat numele de ""491"", de mărimea unei pagini de ziar. Conținea articole scrise de André Breton, Jean Cocteau, Robert Desnos, Michel Seuphor, Victor-Lucien Tapié și alții. Până la moartea sa, în anul 1953, nu va
Francis Picabia () [Corola-website/Science/297641_a_298970]
-
luni, ajungând la majorat (1842) va cere partea de moștenire după tată, o avere considerabilă (cca. 75.000 de franci) care-i va permite să ducă o viață de dandy parizian. Începe să iubească hainele și își petrece zilele în galeriile de artă și cafenelele din "Orașul luminilor". Începe să folosească drogurile, în special hașiș și opium. Se îndrăgostește de actrița Jeanne Duval, o tânără mulatră ("jeune mulâtresse"), a cărei frumusețe exotică va inspira poemele din secțiunea "Venus cea neagră" a
Charles Baudelaire () [Corola-website/Science/297643_a_298972]
-
pe pe așa-numitul Mal al muzeelor ("Museumsufer") al Maine-ului. La Frankfurt se află deasemeni și imensa grădină botanică numită "Palmengarten", care adăpostește printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt "Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie", sau pe scurt "Städel", și "Naturmuseum Senckenberg". De asemenea "Museum für moderne Kunst" (Muzeul de artă modernă) și "Schirn Kunsthalle" (Galeria de artă Schirn) sunt notabile. În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
Palmengarten", care adăpostește printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt "Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie", sau pe scurt "Städel", și "Naturmuseum Senckenberg". De asemenea "Museum für moderne Kunst" (Muzeul de artă modernă) și "Schirn Kunsthalle" (Galeria de artă Schirn) sunt notabile. În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul I, a căror existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez "Bonames" provine probabil din vremurile romane
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
pe pe așa-numitul Mal al muzeelor ("Museumsufer") al Maine-ului. La Frankfurt se află deasemeni și imensa grădină botanică numită "Palmengarten", care adăpostește printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt "Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie", sau pe scurt "Städel", și "Naturmuseum Senckenberg". De asemenea "Museum für moderne Kunst" (Muzeul de artă modernă) și "Schirn Kunsthalle" (Galeria de artă Schirn) sunt notabile. În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
Palmengarten", care adăpostește printre altele o impresionantă seră de palmieri. Cele mai cunoscute muzee sunt "Städelsches Kunstinstitut und Städtische Galerie", sau pe scurt "Städel", și "Naturmuseum Senckenberg". De asemenea "Museum für moderne Kunst" (Muzeul de artă modernă) și "Schirn Kunsthalle" (Galeria de artă Schirn) sunt notabile. În această zonă s-au stabilit la început câteva așezări romane, probabil în secolul I, a căror existență este confirmată de multe obiecte arheologice. De asemenea, numele cartierului frankfurtez "Bonames" provine probabil din vremurile romane
Frankfurt pe Main () [Corola-website/Science/297645_a_298974]
-
în cartierul Avram Iancu, la 28 octombrie 2007 s-a inaugurat Muzeul Țăranului Român, o casă țărănească din zona Buduresei care sugerează rădăcinile locuitorilor acelui cartier. Lângă turn se află Palatul "Arany" care adăpostește Biblioteca orășenească "Teodor Neș" și o galerie de artă. Călătorul aflat în Salonta se poate opri în casele ce au aparținut poeților Arany János, Sinka István și Zilahy Lajos, poate depune o floare la statuile acestora sau a revoluționarului pașoptist Kossuth Lajos. În parcul din centrul orașului
Salonta () [Corola-website/Science/296634_a_297963]
-
fost în anul 1991. Pe parcursul celor 3-4 săptămâni au loc diverse manifestări culturale, artistice, sportive și de divertisment, în mai multe locații: Cetatea Oradiei, Parcul Nicolae Bălcescu, Piața Unirii, Teatrul de Stat, Arena Antonio Alexe, Casa de Cultură a Sindicatelor, Galeria de Arte Vizuale, etc. Tradițional, festivalul începe cu "Alaiul Toamnei", o defilare tematică. Tot în prima zi a festivalului se țin teatre de stradă, expoziții fotografice și concerte în aer liber. Alte manifestări importante: Festivalul Berii, Festivalul Vinului, Târgul Pălincarilor
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
o expoziție a istoriei Varșoviei de la origini până în zilele noastre. Castelul Regal Ujazdów din secolul XVII locul Centrului de Artă Contemporană are expoziții temporare, concerte, spectacole și ateliere de creație. Centrul realizează, în prezent, aproape 500 de proiecte pe an. Galeria Națională de Artă Zachęta, cea mai veche expoziție din Varșovia, cu o tradiție ce datează din secolul XIX organizează expoziții de artă modernă ale artiștilor polonezi și internaționali, promovând arta în foarte multe feluri. Orașul mai deține și câteva curiozități
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
o mașină sau tren care să treacă prin Germania de Est. În 1989, odată cu sfârșitul Războiului Rece și presiunea din partea populației Germaniei de Est, Zidul Berlinului a căzut pe 9 noiembrie și a fost ulterior în mare parte demolat. Astăzi, Galeria Părții Estice păstrează o porțiune mare din Zid. Pe 3 octombrie 1990, cele două părți ale Germaniei s-au reunit, noua țară numindu-se oficial Republica Federală Germană, iar Berlinul a devenit din nou capitala oficială germană. În 1991, Parlamentul
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
în timpul . Ea combină tradițiile secolului 20 cu arhitectura modernă a Berlinului de azi. Potsdamer Platz este un cartier construit de la zero după 1995. La vest de Potsdamer Platz se află Kulturforum, unde se află Gemäldegalerie, ce este flancată de Noua Galerie Națională și Filarmonica berlineză. Memorialul Evreilor Uciși din Europa, un memorail al Holocaustului, este situat spre nord. Teritoriul din jurul Hackescher Markt este casa culturii mondene, cu nenumărate debușee, cluburi, baruri și galerii. Printre ele se numără și Hackesche Höfe, o
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
se află Gemäldegalerie, ce este flancată de Noua Galerie Națională și Filarmonica berlineză. Memorialul Evreilor Uciși din Europa, un memorail al Holocaustului, este situat spre nord. Teritoriul din jurul Hackescher Markt este casa culturii mondene, cu nenumărate debușee, cluburi, baruri și galerii. Printre ele se numără și Hackesche Höfe, o conglomerație de clădiri dimprejurul diferitor curți, reconstruită în jurul anului 1996. Noua Sinagogă, aflată în apropiere, este centrul culturii evreiești. Straße des 17. Juni, ce face conexiune între Poarta Brandenburg Gate și Ernst-Reuter-Platz
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
Universal Music Group, care a decis să-și mute sediile la malurile râului Spree. În 2005, Berlin a fost numit „Oraș al designului” de UNESCO. Din 2011, Berlinul este casa a 138 de muzee și a mai mult de 400 galerii de artă. Aparte de Muzeul Insulei, sunt multe muzee adiționale în oraș. Gemäldegalerie (Galeria Picturii) se centrează pe picturi ale „vechilor maeștri” din secolul 13 până în secolul 18, pe când Neue Nationalgalerie (Noua Galerie Națională, construită de Ludwig Mies van der
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
În 2005, Berlin a fost numit „Oraș al designului” de UNESCO. Din 2011, Berlinul este casa a 138 de muzee și a mai mult de 400 galerii de artă. Aparte de Muzeul Insulei, sunt multe muzee adiționale în oraș. Gemäldegalerie (Galeria Picturii) se centrează pe picturi ale „vechilor maeștri” din secolul 13 până în secolul 18, pe când Neue Nationalgalerie (Noua Galerie Națională, construită de Ludwig Mies van der Rohe) prezintă picturi europene din secolul 20. Hamburger Bahnhof, aflat în Moabit, prezintă o
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
muzee și a mai mult de 400 galerii de artă. Aparte de Muzeul Insulei, sunt multe muzee adiționale în oraș. Gemäldegalerie (Galeria Picturii) se centrează pe picturi ale „vechilor maeștri” din secolul 13 până în secolul 18, pe când Neue Nationalgalerie (Noua Galerie Națională, construită de Ludwig Mies van der Rohe) prezintă picturi europene din secolul 20. Hamburger Bahnhof, aflat în Moabit, prezintă o colecție mare de artă modernă și contemporană. În primăvara anului 2006, întinsul Muzeul Istoric German a fost redeschis în
Berlin () [Corola-website/Science/296630_a_297959]
-
o parte a zidului de apărare. La Șimleu se află și primul Muzeu al Holocaustului din România, înființat în 2005 în clădirea sinagogii din localitate, care a fost construită în 1876. Orașul deține și o fabrică de șampanie, ale cărei galerii subterane se întind pe o lungime de 3,5 km. Mănăstirea Bic, aflată la 3 km de oraș, este un punct turistic și un loc de pelerinaj. Lacul Cehei și împrejurimile sale constituie rezervație naturală. Ștrandul termal Broscărie, aflat la
Județul Sălaj () [Corola-website/Science/296667_a_297996]
-
în România), Ruinele cetății medievale , Podul Bizetz - primul pod în curbă din Europa, Portul Ramadan, Canalul Cama(Florilor sau Sf. Gheorghe), Gara Giurgiu Sud, Gara fluvială, Căpitania portului, Portul Giurgiu și faleza, Ruinele combinatului chimic, Teatrul Valah, Muzeul de Istorie, Galeria de Arte, Mănăstirea Sf. Nicolae, Mănăstirea Sf. Gheorghe, Catedrala Adormirea Maicii Domnului, Bisericile Sf. Gheorghe, Înălțarea Eroilor, Smârda, Romano-Catolica, parcurile din oraș Mihai Viteazul cu fântâna arteziană, Alei cu numeroasele statui ale eroilor din război și a lui Mihai Eminescu
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
de Crăciun este „White Christmas” de Bing Crosby ce a apărut în filmul "Holiday Inn", înregistrarea fiind comercializată în peste 30 de milioane de unități. Moș Crăciun în Laponia, Finlanda Cea mai noua atracție din “Satul lui Moș Crăciun” este “Galeria de gheață”. Aici pot fi admirate sculpturi în gheață ce înfățisează atât tradițiile populației sami, cât și fauna reprezentativă pentru regiunea arctică, din zona Finlandei. Iubitorii de teatru pot participa la scenete cu basme ce înfățișează creaturile fantastice din zona
Moș Crăciun () [Corola-website/Science/296840_a_298169]