11,358 matches
-
în anul 1937, din inițiativa societății A.S.T.R.A., prin contribuția locuitorilor satului Deleni, în memoria eroilor români căzuți în Primul Război Mondial, pe fronturile din Italia și Galiția. Crucea, împreună cu soclul, sunt realizate din piatră, iar împrejmuirea este cu un gard din lemn. În plan frontal sunt înscrise numele eroilor care s-au jertfit pentru țară, în Italia și Galiția. Tot la Deleni se mai află și bustul primului patriarh al României Miron Cristea. Localitatea Deleni este așezată la poalele munților
Deleni (Ideciu de Jos), Mureș () [Corola-website/Science/300577_a_301906]
-
Görgényüvegcsür“, adică șura de sticlă a Gurghiului. La puțin timp după această strămutare, făbricuța a ars, fiind reconstituită, în apropiere, pe locul unde acum se află părculețul din fața școlii. Clădirea mare din lemn de tip șură era împrejmuită cu un gard solid. În interiorul edificiului se aflau cinci cuptoare cât și o magazie pentru strângerea cenușei de lemn și una pentru depozitarea uneltelor. Se pare că primii nouă meșteri sticlari veniți aici împreună cu familiile lor în anul 1778 au fost Blosko Franci
Glăjărie, Mureș () [Corola-website/Science/300580_a_301909]
-
de la 242 loc. în 1930 la 220 loc. în 1966 și la 61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
61 loc. în 1992. Satul este împărțit în următoarele zone: "Deal", "Groapă", "Devale". Terenurile aparținând acestui sat poartă următoarele denumiri: "Calea Beului", "Coasta", "Pădurice", "Ochiuri", "Rupturi", "Codona", "După Garduri", "Dâlma", "Apărat", "Lazuri", "Uric", "Recea", "Rât", "Lab", "Niergheș". Păduri: "Pădurea de după garduri", "Pădurea gropii", Pădurea Șardului", "Biher". Între satele Veța și Acățari există urme de drum roman.
Veța, Mureș () [Corola-website/Science/300598_a_301927]
-
dăunează recoltele de la cele din fundu pământului până la cele din naltu cerului (în vechea slava gadĭ=șarpe); giumică=rupe, mărunțește de regulă pâinea ori mălaiul; gujbă=colier, bandaj, legătură pusă fie pentru a îmbina (lega) două piese la plug, car, gard fie pentru a consolida provizoriu o piesă ruptă ori slăbită. Se confecționează din ață de tei, curpeni, sfoară de cânepă, metal; giloc=imediat; gesta,geasta=de ăsta,de asta; giufe=chibrituri; gârlici= partea îngustă de la intrarea de regulă în beci
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
înșiripa, înciripa= înfiripa, forma o acțiune, fenomen, etc ; împcilit= nedezvoltat normal pentru vârsta care o are (vietate, plantă). -"cu litera L" -lesă, leasă=panou, corp confecționat din împletituri de nuiele cu sau fără ramă folosite ca vramiță (=ușiță, poartă) de gard, pod provizoriu, uscat prune pe groapă, încropire coteț provizoriu pentru vite mărunte; loză=neam, rudă, dar și lăstari, vrejuri de plante; laciță=bentiță, fundă, material textil cusut cu flori ori mărgeluțe care se pun la gâtul fetelor; liptari=magiun foarte
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
10 si 30kg, funcție si de teren, distanță);vospe=teci de fasole, foile de porumb care învelesc știuletele (pănuși), cojile de la semințele de dovleac; vramiță și vrămicuță (cu "m" nu cu "n")= poartă, ușa mai mare respectiv mai mică la gardul de la intrare în curte, șură, ocol de fân, holdă îngrădită; veacă= partea laterală cilindrică de la sită, ciur, râsnița facută de regulă din lemn. -"cu litera Z" -zdrăvuie=strănută ori vântură semințe de cereale, dovleac, cânepă prin aruncare din troc în
Bărăștii Iliei, Hunedoara () [Corola-website/Science/300537_a_301866]
-
este donata în anul 1966 de către pastorul Fekete János și Demeter József curatorul bisericii. Tot de către pastorul reformat al satului Periș și Protopopul Ghiurghiului, Fekete János este construit și noul portic situată în partea nordică al biserici în anul 1988. Gardul înconjurător al biserici este făcut de către comunitatea reformata din Periș în anul 1976. ► Clopotnița bisericii reformate din Periș În curtea bisericii Reformate mai este situată o clopotnița veche de aproximativ 300 de ani. Din 1741 deja era situată lângă o
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
cu casa, care este amplasată înspre ulița și încheiând cu grajdul lângă care sunt depozitate furajelele, într-o îngrăditura aparte, înspre marginea grădinii de legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
legume. Între cele două construcții principale se află cotețele pentru animale mai mici și alte anexe. Gardurile din fața gospodăriilor s-au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
au diferențiat în timp datorită materialelor folosite și al tehnicilor de construcție. În general în jurul gospodăriilor au apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
apărut de timpuriu, garduri de lemn. Pentru confecționarea lor s-au folosit conifere (molid, bred, pin). În a doua jumătate al secolului nostru, gardurile din lemn au fost înlocuite în fața a mai multe gospodării cu ziduri de piatră și cu garduri de fier. Casele din Periș au avut un pronunțat specific zonal. Aici construcțiile s-au ridicat din material inferior : lut, nuiele, paie sau stuf. Ocupațiile locuitorilor din satul Periș se bazează mai ales pe agricultură și creșterea animalelor. Până la sfârșitul
Periș, Mureș () [Corola-website/Science/300590_a_301919]
-
de catolici pentru împărtășanie, 28 de copii, de neam sunt unguri. Au biserică de zid, frumoasă și înaltă, lungă de 33 de pași și lată de 10 pași... a fost ridicată în 1557. În jurul bisericii este un cimitir închis cu gard. Sacristia...în ea se află lucrurile de trebuință pentru slujbă, potir și crice de argint." "În acest oraș sunt 30 de case de români, cu 160 de suflete." Primul sat de lângă Trotuș este Stănești, unde sunt 87 de catolici pentru
Comuna Târgu Trotuș, Bacău () [Corola-website/Science/300706_a_302035]
-
au venituri mari din care își permit a face cheltuieli pe măsură. Așa se explică numărul ridicat de puncte economice în satul Cașin. În urmă cu aproximativ 10 ani, funcționa în centrul comunei o piața mică de legume, îngrădită cu garduri, și având vreo 5-10 tarabe. De acolo se aprovizionau pe timpuri toti locuitorii comunei cărora recolta grădinii proprii nu le era îndeajuns. Astăzi, piața nu mai există, iar acel spațiu aparține primăriei, făcând parte din „piața primăriei” Cașin. Industria la
Comuna Cașin, Bacău () [Corola-website/Science/300662_a_301991]
-
cetatea și cerea oprirea vandalismului. Ca urmare a acestui protest, s-au luat primele măsuri de protejare a cetății. Domnitorul Mihail Sturdza (1834-1849) a emis mai multe acte domnești, adresate ispravnicilor de Neamț, prin care a cerut protejarea zidurilor cu gard și punerea unui supraveghetor. Tot în timpul domniei sale, s-a amenajat și o potecă de acces către cetate. Începând de la mijlocul secolului al XIX-lea, Cetatea Neamț devine un simbol al istoriei glorioase a poporului român. Costache Negruzzi a descris asedierea
Cetatea Neamț () [Corola-website/Science/300811_a_302140]
-
1848. Pe această troița este scris “Ridicatu-sa această sf. troița în anul domnului 1948 la 100 de ani de la Revoluția din 1848 primar fiind Florea Nicolae”. Renovarea monumentului prin anii 1979-1980 a făcut ca monumentul să fie îngrădit cu un gard, înainte monumentul fiind aparat de un gard viu. Fiind amplasat în așa-zisul centru al localității, poate fi ușor observat încă din momentul ajungerii în localitate cu orice mijloc de transport în comun său personal. Tot în perioada mai sus
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
această sf. troița în anul domnului 1948 la 100 de ani de la Revoluția din 1848 primar fiind Florea Nicolae”. Renovarea monumentului prin anii 1979-1980 a făcut ca monumentul să fie îngrădit cu un gard, înainte monumentul fiind aparat de un gard viu. Fiind amplasat în așa-zisul centru al localității, poate fi ușor observat încă din momentul ajungerii în localitate cu orice mijloc de transport în comun său personal. Tot în perioada mai sus menționată la troițele din lemn li s-
Archiud, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300863_a_302192]
-
1937 în satul Fânațele Silivașului, iar după restaurare, a fost mutat în comuna Silivașu de Câmpie, unde se află și în prezent. Monumentul, de formă prismatică, este postat pe un soclu piramidal, fiind realizat din piatră și împrejmuit cu un gard din lemn în memoria eroilor români și maghiari din Primul Război Mondial. Pe fațada obeliscului se află un înscris memorial: "„S-a ridicat acest monument în comuna Silivașu de Câmpie în memoria celor 78 eroi căzuți pe câmpul de luptă
Silivașu de Câmpie, Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/300891_a_302220]
-
toate probabilitățile, s-a întemeiat anterior perioadei lui Alexandru cel Bun. Din povestirile bătrânilor se spune că în acest loc era amplasat vechiul sat „Săliște“, avea o biserică de lemn, cimitir, case și o curte boierească, toate împrejmuite cu un gard de nuiele dublu, umplut cu pământ. Și astăzi cetățenii satului spun „La Țântirim“ unei părți din așezarea „La Siliște“. Tot din spusele bătrânilor acest sat ar fi fost ars de turci (după părerea noastră de tătari), iar multă lume și-
Comuna Corni, Botoșani () [Corola-website/Science/300905_a_302234]
-
știe. Biserica se află situat în câmp între Hilișeu-Horia și Hilișeu-Crișan, la 2 km distanță de fiecare sat, în apropiere de pădurea „Călugărița”. Intrarea în curtea bisericii se face pe un drum mic prin partea de miazănoapte. Curtea împrejmuită cu gard de ostrețe are în interior plantație de arbori. Tot în curte, la răsărit de biserică se află clopotnița. Corpul construcției este din zidărie de cărămidă,pe temelie de piatră, de formă pătrată, formată dintr-un singur rând. Această clopotniță este
Hilișeu-Crișan, Botoșani () [Corola-website/Science/300911_a_302240]
-
circa 1,1 km, curg apele râului Netot, afluent al Oltului. Localitatea este formată ca așezare dintr-o stradă principală din care se mai poresc alte trei străduțe. În cimitirul de lângă biserica mai mică, cu hramul "Sf. Paraschiva", chiar lângă gardul de la stradă, în anul 1985 a fost ridicat un monument în onoarea eroilor din Dridif, căzuți în Primul și în al Doilea Război Mondial. Monumentul, construit din beton mozaicat, are 4 metri înălțime, inclusiv piedestalul, și este un obelisc sub
Dridif, Brașov () [Corola-website/Science/300941_a_302270]
-
anul 1982, în vremea păstoririi preotului Marian Burlan s-au remediat avarii survenite la acoperișul bisericii și s-a acoperit turnul cu tablă zincată, iar în 1984 s-a rezugrăvit exteriorul. Tot în timpul păstoririi aceluiași preot s-a ridicat și gardul de ciment care închide în partea dinspre apus Grădina Căpitanului, o parte din aceasta fiind folosită ca cimitir, aflat pe stânga la intrarea în sat. În timpul interimatului de trei ani 1991 - 1994 asigurat de preotul Ioan Ciocan s-a instalat
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
canalizarea, s-a amenajat o baie cu dotările necesare, o cămară, s-a introdus apa în bucătărie, s-au construit trei sobe de teracotă noi, s-a pus faianță în baie și bucătărie, s-a zugrăvit interiorul. A fost reparat gardul curții. În vara anului 2005 întreaga fațadă a fost refăcută, zidul lateral reparat, poarta vopsită, astfel că astăzi casa are o înfățișare cu totul nouă, ca și biserica. În anul 1992, pe vechea asezare - Poiana Manastirii - s-a început construirea
Dejani, Brașov () [Corola-website/Science/300940_a_302269]
-
Aspectul de azi îl are în urma lucrărilor de reparație și extindere din anul 1908-1909, fiind ulterior reparată în anul 1951 de Pr. Darie Ciobanu și în anul 1975 de Pr. Victor Dâmboiu. Sub păstorirea Pr. Vasu Ioan-Nicolae s-au înlocuit gardul de împrejmuire a curții bisericii în anul 1988, s-a reparat acoperișul cu lemnărie și țiglă nouă, s-a montat un iconostas nou din lemn de stejar sculptat și s-au repictat pereții interiori între anii 2007-2009 de către pictorii Virgil
Râușor, Brașov () [Corola-website/Science/300959_a_302288]
-
lipite cu lut, sau pereții din paiantă: schelet de lemn cu umplutura din chirpici sau lut simplu. Într-un raport de inspecție de la 1895, medicul județului Brăila nota că "la Bordeiu-Verde stradele sunt regulate, bine întreținute, casele sunt făcute de gard, lipite cu pământ, cu câte două trei camere, destul de înalte luminate prin ferestre mari, mobile. Ele sunt în genere nepardosite cu scânduri au o tindă la mijlocul corpului.". Locuința țăranului pălmaș avea o singură încăpere, prelungită obligatoriu spre exterior cu o
Comuna Bordei Verde, Brăila () [Corola-website/Science/300944_a_302273]