13,415 matches
-
Constituția de la 1866, care prevedea o serie de restricții privind acordarea cetățeniei române. Atitudinile antisemite, curente în veacul al XIX-lea, sunt evidențiate de istorici precum Ioan Scurtu (1990; 1991), Dan Berindei (1962; 2002) și Ion Bulei (1990). Alteori, situarea ideologică sau etnică a interpreților a afectat gradul de obiectivitate al analizelor, conducând la afirmații tendențioase, fără acoperire în corpul articolelor 519. Prin urmare, dacă interpreții publicisticii eminesciene au repercutat asupra scrisului jurnalistului valori, atitudini, prejudecăți, specifice contemporaneității, acest lucru s-
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
obiectivitate al analizelor, conducând la afirmații tendențioase, fără acoperire în corpul articolelor 519. Prin urmare, dacă interpreții publicisticii eminesciene au repercutat asupra scrisului jurnalistului valori, atitudini, prejudecăți, specifice contemporaneității, acest lucru s-a datorat, în mare parte, fie afinităților lor ideologice, fie ignorării orizontului social, istoric și politic care a generat textele. În aceste condiții, am considerat necesară o incursiune în istoria veacului al XIX-lea, o întoarcere la referențialul evenimențial al publicisticii eminesciene. Prezentarea problematicii secolului al XIX-lea, a
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
pentru 1878, am ales texte care dezbat condițiile impuse României pentru recunoașterea independenței naționale, în urma Congresului de la Berlin. Corpusul aferent anului 1880 cuprinde editorialele celor patru publicații, din prima săptămână a lunii aprilie. Pentru a avea un echilibru sub raport ideologic, am ales spre analiză două publicații de orientare conservatoare (Timpul și România liberă) și două publicații de orientare liberală (Românul și Pressa). Cercetarea a vizat analiza lexico-semantică a discursului cultivat de cele patru publicații și s-a realizat cu o
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
semnificații și are la bază conștiința că ceva din lumea de sensuri a creației poetului scapă încă înțelegerii noastre. Am dorit să arătăm, în lucrarea noastră, că fiecare dintre etichetele atribuite jurnalistului Eminescu de-a lungul timpului poartă amprenta ancorării ideologice a interpreților și a eludării contextului referențial al epocii. În aceste condiții, întoarcerea la textul eminescian, din prisma epistemei ce caracterizează epoca noastră, cu instrumentarul pe care ni-l pune la dispoziție știința modernă și cu asumarea presupozițiilor care domină
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
al XIX-lea, dar și ca reflecție a atitudinilor și opțiunilor politice ale jurnalistului, a facilitat identificarea și descrierea mecanismelor și strategiilor discursive specifice, evidențiind originalitatea acestuia, prin raportare la discursul jurnalistic al epocii. Demersul semiotic a permis eludarea interpretărilor ideologice, pentru că, dincolo de afinitățile politice ale lui Eminescu, am fost interesați de modalitățile de semnificare ale limbajului eminescian, de structura și funcționalitatea semiozei publicistice și de nuanțele pe care le imprimă semnificatului unul sau altul dintre parametrii situației de comunicare. Aplicarea
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
D. Vatamaniuc, "Eminescu la sfârșit de secol și început de mileniu", în Viața Românească, nr. 1-2, 2000, pp. 12-15. 264 C. Dobrogeanu-Gherea, Studii critice, E.S.P.L.A., București, 1956. Constantin Dobrogeanu Gherea a fost membru al Partidului Social Democrat Român, iar adeziunea ideologică a criticului a influențat aprecierile asupra publicisticii eminesciene. 265 E. Lovinescu, Istoria civilizației române moderne, Editura Științifică, București, 1972. 266 Zigu Ornea, "Publicistica eminesciană de la "Timpul"", în România literară, nr. 23, 1997, pp. 9-12. 267 Garabet Ibrăileanu, Spiritul critic în
Limbajul politic eminescian. Perspective semiotice by MIHAELA MOCANU () [Corola-publishinghouse/Science/979_a_2487]
-
noastre și al problemelor noastre de după Revoluția franceză. Dar dacă, două secole după aceasta, este just să evaluăm ruptura eliberatoare pe care ea a constituit-o în ciuda exceselor, derapajelor și eșecurilor sale, trebuie să trecem peste acest zid cronologic și ideologic pentru a ne regăsi toate moștenirile. Aceea a unei preistorii care a marcat primele urme profunde de cultură materială și de civilizație pe solul nostru transformat de revoluția neolitică. Aceea a unei Antichități în care amestecul celto-roman a produs primele
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
grecilor în afacerile lor. Pentru Marsilia, această fondare se face în acord cu mediul indigen compus deja din elemente galice. Acest acord și fuziunea dintre greci și indigeni sînt simbolizate de căsătoria dintre șeful grec și fiica regelui galic. Conținutul ideologic al preponderenței elementului grec asupra celui barbar este bine marcat de alegerea făcută de Gyptis. 2. Formarea Galiei (secolele V-II î. I.C.) Începînd cu secolul al V-lea î.I.C., Galia primește o dublă influență: celtică în nord și
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
tergiversare, sau a "politicii balconului", Franța asistînd la continuarea conflictului fără să se amestece. Formula care se găsește pe manșeta ziarului L'Action française "La France seule"15exprimă foarte bine această linie. Un Pierre Laval, fără să-și atribuie colaborarea ideologică a colaboratorilor parizieni seduși de nazism, consideră că colaborarea de stat, garanție a viitorului Franței într-o Europă germană, trebuie să fie condusă într-o manieră "loială" și fără prejudecăți. Stat suveran, recunoscut de toate statele, de la URSS la Statele Unite
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
relațiile sociale din întreprindere. Susținută la început de atitudinea favorabilă a opiniei publice ("starea de grație"), experiența socialistă se lovește repede de constrîngerile realităților economice. În iunie 1982, este indispensabilă angajarea unui plan de austeritate, întărit în primăvara 1983. Încărcătura ideologică a anumitor proiecte și stîngăciile guvernanților antrenează un reflux al opiniei publice, resimțit încă de la primele alegeri parțiale de la începutul lui 1982 și care se afirmă la municipalele din 1983. În sfîrșit, relațiile dintre socialiști și comuniști se deteriorează, în ciuda
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
de altădată. Această observație conduce la constatarea declinului marilor înfruntări pe care le cunoscuse Franța secolului al XIX-lea și a primei părți a secolului al XX-lea. "Războaiele sociale" din secolul al XIX-lea au luat sfîrșit, iar războaiele ideologice și-au pierdut din intensitate. Chestiunea regimului, această mare dezbatere deschisă odată cu Revoluția franceză, nu mai pare să trezească pasiuni. Instituțiile celei de-a V-a Republici sînt obiectul unui larg consens. "Problema religioasă", importantă linie de împărțire pentru atît
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
decît să fi fost puși în mișcare de rațiuni confesionale. Totul se întîmplă de fapt ca și cum marile cîmpuri de bătălie pe care s-au înfruntat francezii atîta vreme ar fi abandonate puțin cîte puțin. Oare intensitatea mai mică a înfruntărilor ideologice înseamnă o societate mai liniștită? Nu, și avem, dimpotrivă, sentimentul că prăbușirea marilor proiecte ideologice deschide calea luptelor și revendicărilor corporative, conflictelor sectoriale, febrelor imprevizibile și iraționale. Dar nu înseamnă oare aceasta regăsirea unei continuități a istoriei naționale? În acest
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
ca și cum marile cîmpuri de bătălie pe care s-au înfruntat francezii atîta vreme ar fi abandonate puțin cîte puțin. Oare intensitatea mai mică a înfruntărilor ideologice înseamnă o societate mai liniștită? Nu, și avem, dimpotrivă, sentimentul că prăbușirea marilor proiecte ideologice deschide calea luptelor și revendicărilor corporative, conflictelor sectoriale, febrelor imprevizibile și iraționale. Dar nu înseamnă oare aceasta regăsirea unei continuități a istoriei naționale? În acest sfîrșit de secol al XX-lea, francezii par totuși să fie de acord asupra cîtorva
Istoria Franței by Jean Carpentier, É. Carpentier, J.-M. Mayeur, A. TranoyJean Carpentier, François Lebrun, [Corola-publishinghouse/Science/965_a_2473]
-
un punct de orientare fie și prin contrast spre libertatea verticală. în sfîrșit, aproape nu mai este nevoie de spus că, bine observat, principiul libertății religioase și de conștiință ferește de înțelegerea colectivistă a religiei, de sacralizarea grupurilor religioase, naționale, ideologice. Bine observat, el menține atenția spirituală pe axa care unește interioritatea trans individuală a omului cu transcendența, nemărginirea inimii profunde cu abisul divin. Punctele menționate mai sus nu sînt, desigur, interesante pentru modernitatea laică, nu sînt materie de dezbatere în
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
teoretician al mișcării al-Jihad, care l-a asasinat pe Sadat în 198. Stilistica, modelele, autoritățile religioase invocate de Faraj sînt inteligibile și convingătoare pentru gîndirea musulmană comună, dar manipularea semantică și discursivă a textelor este cu totul subordonată unei finalități ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ideologice, cu excluderea tuturor procedurilor științifice (sintaxă, semantică, retorică, istorie, teologie, chiar filozofie) pe care trebuia să le posede orice doctor al Legii. M. Arkoun vorbește despre dificultatea gîndirii musulmane comune de a face distincție între discurs tradițional și discurs ideologic cu vocabular religios, dată fiind incinta dogmatică unde această gîndire plasează orice discurs care, folosind citate din Coran și Tradiție, e considerat a fi girat de autoritatea lor sacră, nu e o carte totalitară, ci menajează o sferă a deliberării
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
-lea, evoluționismul liniar, de tip raționalist, și-a putut privi, în secolul XX, roadele cele mai sinistre. Totalitarismele au văzut în istorie și, timp de cincizeci de ani, comunismul a făcut efectiv din ea marșul unor deținuți, împinși sub escortă ideologică spre un paradis carceral. Raționalitatea, care trebuia să conducă umanitatea spre o universală bunăstare, s-a materializat în alimente, căldură și mai ales conștiință drastic raționalizate de statul comunist. Căci de destinul pe care omul e perfect capabil să și
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd o subsumează structurii binare a gîndirii, cînd îi dau mobiluri psihanalizabile sau cînd o restrîng la convingere/construcție individuală, științele religiei produc, pentru transcendent, un substitut mult mai grosolan decît anamorfozele lui religioase, un fals mult mai
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cuvîntului, pe de o parte, și dorința de a avea influență publică, pe de alta. Dacă aceasta din urmă precumpănește, intelectualul poate fi ispitit să-și dorească monopolul asupra cuvîntului și, în fond, asupra adevărului. Iar prețul constă în înregimentarea ideologică, în curtarea și slujirea unei puteri totalitare. Subiectul uman : centru sau perspectivă? Spectacolul diversității ocupă scena minților și a societăților noastre. Dincolo de atenția spirituală, culturală ori savantă de care se bucură, diversitatea a devenit cuvînt de ordine, ideologie, drapel. Așa cum
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și până în cel mai îndepărtat cătun al țării) în care i-a fost dat poetului să-și consume scurta lui viață, explică și justifică întru totul (și până în cele mai mici articulații ale ei) opera și mai ales fundamentul ei ideologic. Bunul simț și buna cuviință, decența ne obligă să respectăm convingerile altora și chiar dacă nu subscriem la ele sau din perspectivă istorică ne apar astăzi ciudate, sau mai greu de acceptat, ele trebuie luate și judecate așa cum sunt, în litera
NICOLAE LABIȘ – RECURS LA MEMORIE DIMENSIUNI SPAŢIO-TEMPORALE ÎN POEZIA LUI NICOLAE LABIȘ by MIHAELA DUMITRIŢA CIOCOIU () [Corola-publishinghouse/Science/91867_a_107354]
-
la bază corelarea limbii cu toate domeniile activității umane: a) limba privită ca problemă autonomă - componenta verbală; b) limba și gândirea - componenta cognitivă; c) limba și arta - componenta literară; d) limba și cunoașterea - componenta enciclopedică; e) limba și doxa - componenta ideologică; f) limba, cultura și sentimentele - componenta socioafectivă. - Componenta verbală - corespunzătoare tuturor componentelor limbii - se definește prin trei dimensiuni: O dimensiune lingvistică (cunoașterea și utilizarea aspectelor de ordin fonetic, lexical, morfologic, sintactic); O dimensiune textuală, care constă în cunoașterea și utilizarea
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
cognitivă, care se referă la utilizarea operațiilor întelectuale în producerea și comprehensiunea de text: memorarea, compararea, diferențierea, clasarea, inferența, anticiparea etc. - Componenta enciclopedică presupune stăpânirea componentei verbale, a aspectelor lingvistice, textuale, discursive, pentru toate domeniile: știință, tehnică, artă etc.; - Componenta ideologică vizează capacitatea de a opta pentru o atitudine față de și de a reacționa la conținutul discursului; - Componenta literară, necesară explorării literaturii, creativității verbale; - Componenta socio-afectivă include concepțiile, valorile, sentimentele ce influențează comportamentul verbal; Justificând necesitatea existenței unui model de structurare
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
prin faptul că: „reprezentarea competenței de comunicare sub formă de componente permite selectarea și ierarhizarea activităților de comunicare în funcție de gradul de complexitate (ex.: trecerea de la activități centrate asupra componentei verbale spre activități ce propun și prezența componentei literare și ideologice )” și „cartografierea detaliată a competenței de comunicare face posibilă depistarea carențelor în comunicare și conturarea unor strategii menite să le corecteze”. Alina Pamfil propune propriul model al competenței de comunicare. În concepția autoarei, competența de comunicare poate fi definită prin
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
unor resurse diferite pentru realizarea comprehensiunii/producerii de text; - resursele, care includ cunoștințe, capacități, atitudini; - aria competenței de comunicare, care cuprinde comprehensiunea și producerea de text și extinderea ariei capacităților dincolo de domeniul cognitiv; - componentele competenței de comunicare: verbală, cognitivă, literară, ideologică, enciclopedică, socioafectivă; 1.2. Conceptul de competență școlară Conceptul de competență este strâns legat de rezultatele școlare, fiind rezultatul exercițiului de comunicare, care are implicații pentru limbajul științific, exact, dar și pentru limbajul obișnuit. Absența acestui exercițiu, bazat pe reguli
Reprezentativitatea exerciţiilor de limbă pentru formarea competenţelor de comunicare by Carcea Mariana, Haraga Ana, Luchian Didiţa () [Corola-publishinghouse/Science/91830_a_92362]
-
ridică mari dificultăți, căci ele reprezintă categorii înșelătoare: un "tînăr" participă, de fapt, la o mulțime de activități discursive, cu interlocutori foarte variați. Pe lîngă diviziunile ce au la bază statutul partenerilor, există altele care pleacă de la poziționări de natură ideologică: "discursul socialist" sau "discursul catolic" al unei anumite epoci și dintr-un anume loc. De fapt, în cazul analizei discursului, asemenea unități nu pot fi separate de genurile discursive pe care le mobilizează, precum și de maniera în care o fac
Analiza textelor de comunicare by Dominique Maingueneau [Corola-publishinghouse/Science/885_a_2393]