KorAP: Find »[drukola/base=latin & drukola/pos=adjective]« with Poliqarp

<1 ...428 429 430 ...629 >

15,723 matches

Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416

unit erau "criticate" chiar din interior, de specialiști ai fenomenului, din cauza lipsei de concentrare și unitate. Revistele au reprezentat un segment important al presei catolice din România. În 1936 existau 41 de reviste catolice, dintre care 22 erau de rit latin, iar 19 de rit unit. După conținut, au fost clasificate astfel: cu caracter general (10 reviste), de activitate catolică (4 reviste), apostolat și rugăciune (9 reviste), buletine diecezane (3 reviste), buletine parohiale (3 reviste), buletine pentru femei (3 reviste), despre

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolică (Katholikus Akademia) a cărei reședință se afla la Cluj. Aceasta era împărțită pe trei secțiuni și avea ca scop principal organizarea de conferințe și publicarea materialelor prezentate la aceste întruniri. Ziariștii și publiciștii uniți, dar și cei de rit latin de limbă română, erau grupați într-un comitet de presă în cadrul AGRU-ului330 de la Cluj, cu sediul pe strada N. Iorga, nr. 6. Acest comitet l-a avut ca președinte pe Ioan Agârbiceanu, membru corespondent al Academiei Române, laureat al Premiului național

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
l-a atins. Presa minorităților naționale catolice (mai ales cea maghiară din Transilvania) a cunoscut o răspândire și o dezvoltare considerabilă în România Mare. Au fost și diferențe conceptuale în privința mesajului și a viziunii între presa catolică românească de rit latin (romano-catolică) și cea de rit unit (greco-catolică), aceasta fiind mai răspândită, cu puternice sentimente naționale și militând activ pentru apărarea unirii (Unirea poporului, Unirea de la Blaj). Simbolistica titlurilor publicațiilor și instituțiilor de presă catolice nu a fost întâmplătoare ci sugestivă

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cultural 334 de amploare în cadrul Bisericii catolice din România. Această publicație a apărut între anii 1912-1916, la București, sub sigla Arhiepiscopiei Romano-Catolice, fiind o prestigioasă revistă de istorie bisericească. Nicolae Iorga a făcut următoarea apreciere în privința acestei tipărituri: "În Biserica Latină din România s-a produs în ultimele decenii o însemnată mișcare culturală. Studiile adâncite și precise ale parintelui Auner, formarea în seminariile catolice a unei pleiade de catolici români (...) servesc râvnita cunoaștere a trecutului nostru, apariția și publicarea îngrijită a

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
poezii și traduceri au fost publicate în revistele Convorbiri literare, Convorbiri Critice, Semănătorul, Luceafărul, Revista noastră, Neamul românesc literar, Viața nouă, Vestitorul, Revista catolică, Albina, Buletinul Seminarului Pedagogic, dar și în publicații din străinătate 557. A redactat Manualul de limbă latină, în colaborare cu Mihail Dragomirescu. A colaborat intensiv la publicațiile catolice din București, fiind responsabil cu apariția a două rubrici constante în Revista catolică :"Chestiunile literare" și "Cronica externă". Se poate afirma așadar că Hildebrand Frollo a avut un rol

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Foaia catolică;aceasta însă nu a apărut niciodată, deoarece foarte puțini s-au implicat în proiectul propus. În perioada 1903-1911această inițiativă s-a materializat prin tipărirea, de către preotul Paul Mosel la Bacău, a anuarului intitulat Calendarul pentru romano-catolicii de ritul latin în Moldova după stil vechi. Pe lângă publicarea calendarului anual al sfinților, anuarul mai conținea și biografii detaliate ale unor sfinți, prezenta semnificația unor sărbători religioase importante, publica informații de interes major din viața diecezei, necrologuri, anunțuri și noutăți editoriale. În

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
de Iași și arhidieceza de București nu au existat numeroase publicații catolice. Acestea însă au fost difuzate într-un tiraj de câteva mii de numere. În anii '30 au existat aproximativ 41 de reviste catolice, dintre care 22 de rit latin și 19 ale uniților 782. Dacă pentru primul număr al revistei Lumina creștinului redactorul și inițiatorul ei Anton Gabor a primit 18 cereri de abonament, editând revista din bani proprii, această publicație s-a dezvoltat apoi atât calitativ, cât și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
scrisoare oficială a Eminenței Voastre Nr. 91034 din 23 mai curent cu privire la Congresul internațional al jurnaliștilor catolici, care va avea loc la Bruxelles în primele zile ale următorului septembrie, am plăcerea de a vă comunica că episcopii noștri, fie ei latini sau greco-catolici, pe care i-am informat corespunzător, au remarcat imediat marea importanță a unei asemenea conferințe, și nu numai că au atras atenția jurnaliștilor și publiciștilor catolici din diecezele lor asupra acesteia, dar au și decis să trimită la

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
din România"821. Delegații propuși spre participare la congres au fost: Prof. Ioan Georgescu din arhiepiscopia din Blaj (autor al unor studii istorice și reprezentantul presei greco-catolice), monseniorul Dr. Anton Gabor director al Institutului "Presa Bună" din Iași (din partea presei latine din diecezele de Iași și București) și monseniorul Andrea Lestuan, director al publicației Orszem din Oradea (reprezentând presa catolică în limba maghiară din România 822). Profesorul Georgescu a realizat un raport asupra presei catolice românești, care a fost trimis nunțiului

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
au găsit calea prin care să exprime unitatea manifestării)827. În concluzia raportului autorul a semnalat lipsa de unitate existentă în domeniul presei catolice din România 828. Profesorul Georgescu a pus nivelul considerat scăzut al presei pe seama catolicilor de rit latin din arhidieceza de București și a schimbărilor produse după 1918. El considera că uniților nu li se acorda importanța cuvenită în dezvoltarea presei. Practic, lipsa de unitate și acuzele reciproce între reprezentanții comunității catolice din România privitoare la dezvoltarea presei

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Așadar, cunoscând situația existentă în România datorată lipsei de unitate a catolicismului românesc (prezent și în domeniul presei), reprezentanții Vaticanului care s-au ocupat de această manifestație au pregătit spații diferite pentru publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și numărul redus al

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
publicațiile uniților și cele ale catolicilor de rit latin. Autorul articolului a mai făcut câteva aprecieri, prin care contesta alegerea publicațiilor expuse de uniți și modul cum aceștia s-au organizat 844. Referitor la materialele expuse de catolicii de rit latin, Pal constata precaritatea lor și numărul redus al acestora în comparație cu a țărilor vecine lângă care au fost amplasate 845. În privința modului de aranjare a pavilioanelor în cadrul expoziției de la Vatican, comitetul organizator a întrevăzut unele probleme care puteau să apară în

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
materne, ceea ce a făcut ca prezența la Expoziție să fie una complicată și delicată 848. Un rol important în pregătirea delegațiilor din țara noastră și a materialelor expuse la acest eveniment l-a avut nunțiul apostolic, ca mediator între ierarhii latini, cei uniți și cei maghiari: "De aceea mă îndrept spre Excelența Voastră, care știe deja cât de mult îi stă la inimă Sfântul Părinte această expoziție a presei, astfel încât să doriți să vă îngrijiți în cel mai bun mod posibil

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
modalitatea de împărțire a costurilor necesare deplasării la Vatican, prin contribuția financiară a celor cinci eparhii 858. La 18 octombrie 1935, episcopul de Iași, Mihai Robu l-a informat pe monseniorul Gabor că l-a desemnat din partea catolicilor de rit latin din România să se ocupe cu organizarea participării la Expoziție 859. Monseniorul Gabor a fost însărcinat așadar să se ocupe de toate detaliile privitoare la costurile necesare deplasării, ale achitării taxelor, precum și la modul de organizare a pavilionului românesc: "Rog

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
a determina punerea în practică a acestei organizații în cele mai mici detalii. Episcopul Alexandru Cisar este întru totul de acord cu unirea forțelor, dar crede că sunt câteva îndoieli în ceea ce privește cooperarea episcopilor uniți din Transilvania, ba chiar și a latinilor din vechiul regat"876. În încheierea scrisorii, Gabor și-a exprimat nerăbdarea în privința organizării conferinței episcopale ce urma să trateze problema presei catolice (care însă nu s-a mai realizat). El și-a exprimat speranța privind înnoirea presei din Transilvania

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
Papei și prin implicarea directă a nunțiului apostolic, care a convocat o întâlnire cu toți episcopii și a hotărât, prin puterea autorității sale, înființarea cotidianului Albina; încă de la început au existat mai multe discuții între uniți și catolicii de rit latin în privința acestui ziar, care finalmente au dus la încetarea sa după o perioadă de numai trei ani, (atât cât a durat finanțarea Vaticanului), fapt ce a demonstrat o dată în plus incapacitatea de colaborare și lipsa de unitate a catolicismului din

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
dovedeau un anumit comportament (uneori ostil statului român), uniții promovau o anumită concepție referitoare la rolul pe care trebuiau să și-l asume în România Mare, intrând, totodată, într-o anumită dispută cu Biserica Ortodoxă Română. Catolicii români de rit latin aveau o viziune diferită cu privire la noile realități social-politice, iar în interiorul acestora mai existau uneori anumite divergențe și între ordinele misionare, mai activi fiind franciscanii și clerul diecezan. De aceea, ele nu erau exprimate printr-o voce unică (aceste diferențe de

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
pentru a discuta pe această temă (o astfel de întâlnire nu a avut loc până atunci, dar nici după aceea, deși au mai existat numeroase încercări). Existența, chiar și în aceste condiții, a unor nemulțumiri și divergențe între uniți și latini referitoare la acest ziar au dus finalmente la dispariția lui în momentul în care s-a oprit finanțarea de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
referitoare la acest ziar au dus finalmente la dispariția lui în momentul în care s-a oprit finanțarea de la Vatican. S-a adăugat incapacitatea de materializare a altor proiecte ce vizau apariția unui cotidian catolic la București. Neînțelegerile dintre ierarhii latini și cei uniți au existat încă din momentul apariției Albinei și doar intervenția directă și autoritară a nunțiului apostolic a făcut posibilă materializarea proiectului susținut de Vatican 956. Nici trecerea timpului și nici încercările ulterioare de înființare a unui nou

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
catolicilor români), iar în sens invers, Vaticanul transmitea comunităților catolice din România propriile mesaje, prin intermediul acestui ziar. Încetarea apariției singurului cotidian catolic românesc care a circulat în capitala țării a avut ca principală cauză neînțelegerile dintre ierarhii uniți și cei latini. Aceste tensiuni au existat încă din momentul înființării. Existența lui s-a datorat în special nunțiului apostolic de la București, Marmaggi, ce primise dispoziții directe de la Vatican, pentru a "ajuta" la conceperea unui ziar catolic care să trateze, pe lângă subiecte religioase

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
și de pe scena internațională. Pentru acest proiect, Vaticanul a alocat suma de 50.000 de lire anual, timp de trei ani, iar în momentul încheierii acestei perioade de finanțare, din cauza neînțelegerilor (printre care lipsa colaboratorilor și a sprijinului din partea clerului latin din București, dar și unele reclamații aduse redactorului și colaboratorilor săi de către superiorii ierarhici), Albina a încetat să mai apară, în septembrie 1924971. Într-o scrisoare din 18 ianuarie 1924, adresată noului nunțiu apostolic de la București, arhiepiscopul Netzhammer a relatat

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
cameră, pentru administratorul ziarului, un laic. În data de 7 noiembie 1921 începea publicarea ziarului Albina. Văzând că Albina, care apare cu autorizația Nunțiaturii Apostolice, dar fără cenzură ecleziastică, cu toate că trata des subiecte ecleziastice, nu servește interesele catolicilor de rit latin, nu ni se poate cere să dăm gratuit un apartament cu 3 camere foarte bune, pe care altfel am putea obține o chirie anuală de 100.000 lei. Văzând și faptul că funcționarii de la Albina sunt bine plătiți (chiar și

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
al ziarului, pentru a-l convinge să accepte ca redacția să funcționeze în casa parohială din Bărăție, nunțiul menționase că în caz de refuz, îl va înștiința pe Sfântul Părinte. Situația tensionată și lipsa colaborării între redacția Albinei și clerul latin au dus, câteva luni mai târziu după expedierea acestei scrisori, la dispariția singurului cotidian catolic din București. Implicarea directă a Sfântului Scaun pentru înființarea unui ziar catolic în capitala României (care să trateze subiecte social-politice încercând astfel să depășească granița

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
care a creat o nouă structură teritorial-administrativă ecleziastică: o arhiepiscopie la Blaj, cu trei episcopii sufragane (la Oradea, Gherla și Lugoj) aflate tot sub jurisdicția Sfântului Scaun prin "Congregația De Propaganda Fide". În urma înfăptuirii Marii Uniri, comunitatea catolică (de rit latin și răsăritean) din țară a înregistrat o creștere. Deși era o minoritate confesională (uniți: aproximativ 7,9% iar romano-catolici: în jur de 6,8%) cu afiliere etnică diferită (română, maghiară, germană), ea s-a dovedit activă în spațiul public (inclusiv

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]
nunțiul de la București), finanțat timp de trei ani exclusiv de Sfântul Scaun și care a avut rolul de a trata teme social-politice; ziarul a încetat să mai apară însă la trei ani de la lansarea sa, din cauza neînțelegerilor dintre uniți și latini privitoare la managementul și la evoluția lui (inițial, Papa a acordat o finanțare pentru trei ani, specificând că dacă acest demers își atinge scopul și este de succes, va continua finanțarea lucru ce nu s-a mai întâmplat în capitala

Catolicii în spaţiul public. Presa catolică din România în prima jumătate a secolului al XX-lea by Iulian Ghercă [Corola-publishinghouse/Science/908_a_2416]