11,487 matches
-
cunoscut o dezvoltare administrativ teritorială bipolară, având în cursul pârâului Cuejdi o veritabilă linie de demarcație: vechea vatră domnească din partea dreaptă a pârâului a avut o conducere distinctă (Eforie și, ulterior, Primărie), în vreme ce în partea stângă a Cuejdiului, pe marile moșii boierești, se vor dezvolta mahalalele Mărăței și Poștei. Apariția acestora din urmă a fost posibilă grație locurilor de casă pe care marii boieri le-au oferit târgoveților în schimbul plății unei chirii (bezmăn), „care consista dintr-o dare anuală, stabilită după
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
o dare anuală, stabilită după o clasificare a acestor locuri în mai multe categorii”. La sfârșitul anului 1867, aflându-se în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante față de creditori, proprietara Ana Balș-Lățescu a fost nevoită să scoată la vânzare moșia Mărăței. Profitând de ocazie, Primăria orașului Piatra Neamț a reușit să cumpere o bună parte din această moșie, restul fiind trecut în proprietatea unor particulari. Fenomenul imigrației evreiești, detașarea treptată a locuitorilor față de servituțile ce decurgeau din practica plății bezmănului, dezvoltarea
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
1867, aflându-se în imposibilitatea de a-și achita datoriile restante față de creditori, proprietara Ana Balș-Lățescu a fost nevoită să scoată la vânzare moșia Mărăței. Profitând de ocazie, Primăria orașului Piatra Neamț a reușit să cumpere o bună parte din această moșie, restul fiind trecut în proprietatea unor particulari. Fenomenul imigrației evreiești, detașarea treptată a locuitorilor față de servituțile ce decurgeau din practica plății bezmănului, dezvoltarea industrială din a doua jumătate a secolului al XIX-lea și, nu în ultimul rând, sporul natural
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
locuitorilor - spre exemplu, finalizarea lucrărilor de canalizare și alimentare cu apă potabilă. Imediat după promulgarea legii privind secularizarea averilor mănăstirești - lege care avea să mărească suprafața intravilană a tuturor orașelor din vechiul Regat, prin alipirea totală sau parțială a fostelor moșii bisericești la vatra urbană - una din primele măsuri luate de administrațiile comunale a fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
fost aceea de delimitare riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
riguroasă a spațiului citadin de terenul agricol/rural înconjurător. Până la începutul perioadei interbelice, aceste delimitări s-au efectuat prin intermediul șanțurilor despărțitoare - de pildă, șanțul trasat din dreptul pârâului Negel până la fabrica de cherestea Țenov, care separa moșia orașului Bacău de moșia Mărgineni - și al binecunoscutelor bariere terestre (fostele rohătci), ce aveau, fiecare, „(...) câte un catarg ce se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
se scobora și se înălța și unde toate carele și trăsurile se opreau pentru revizuirea mărfurilor, care erau trimise cu raporturi de barieri la primărie, unde se plăteau taxele legale”. Din loc în loc, pentru separarea exactă a terenului urban de moșiile limitrofe, erau amplasate, de către inginerii autorizați de stat, pietrele hotarnice. Au urmat apoi, începând cu deceniile 8-9 ale secolului al XIXlea, ample lucrări de modernizare urbanistică și edilitară, coordonate prin intermediul Serviciilor Tehnice din cadrul fiecărei primării. Vom încerca, pe baza unei
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
a Bacăului) erau nevoiți să parcurgă - după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
după ce traversau Bistrița pe unul din cele dou) poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
poduri de lemn - fie drumul de Sud (viitoarea stradă Bacău-Focșani), fie pe cel din Nordul orașului (viitoarea stradă Bacău-Piatra). Primele zone „cucerite” de băcăuani au fost moșiile administrate de vechile mănăstiri grecești - moșia mănăstirească Letea (în partea de Est) și moșia mănăstirească Leitenii (în partea de Nord și Nord-Vestă. Procesul a fost facilitat de călugării greci, care, începând cu anul 1821, au început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
început să ofere aici locuri de casă cu arendă (bezmăn). În timp, prin intermediul hotărârilor judecătorești definitive sau ca urmare a efectelor legii de secularizare a averilor mănăstirești, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost câștigat de Primăria Bacău - cu excepția moșiei Letea, care a fost trecută în patrimoniul statului român. După informațiile oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea au continuat să plătească această chirie până la sfârșitul secolului al XIX-lea: „Parte din teritoriul orașului, și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
de secularizare a averilor mănăstirești, dreptul de proprietate asupra acestor terenuri a fost câștigat de Primăria Bacău - cu excepția moșiei Letea, care a fost trecută în patrimoniul statului român. După informațiile oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea au continuat să plătească această chirie până la sfârșitul secolului al XIX-lea: „Parte din teritoriul orașului, și anume colțul sud-estic cu 364 de case, cuprinde locuri situate pe moșia statului, Letea, unde proprietarii plătesc embatic, iar restul este loc
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
oferite de Costache Radu și de Ortensia Racoviță, bezmănarii de pe moșia Letea au continuat să plătească această chirie până la sfârșitul secolului al XIX-lea: „Parte din teritoriul orașului, și anume colțul sud-estic cu 364 de case, cuprinde locuri situate pe moșia statului, Letea, unde proprietarii plătesc embatic, iar restul este loc gospod”. După cum am arătat și în primul capitol al lucrării, fenomenul a fost similar și pentru alte orașe moldovenești. Arhivele nemțene, spre exemplu, păstrează numeroase registre cu plățile efectuate de
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
este loc gospod”. După cum am arătat și în primul capitol al lucrării, fenomenul a fost similar și pentru alte orașe moldovenești. Arhivele nemțene, spre exemplu, păstrează numeroase registre cu plățile efectuate de locuitorii orașului Piatra Neamț pentru loturile de pământ din moșia Mărăței (1869-1881) - 1.394 capi de familie. De altfel, prin intermediul acestei practici - extinsă și la nivelul altor moșii din imediata apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
alte orașe moldovenești. Arhivele nemțene, spre exemplu, păstrează numeroase registre cu plățile efectuate de locuitorii orașului Piatra Neamț pentru loturile de pământ din moșia Mărăței (1869-1881) - 1.394 capi de familie. De altfel, prin intermediul acestei practici - extinsă și la nivelul altor moșii din imediata apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
imediata apropiere a nucleului urban - suprafața intravilană a orașului Piatra Neamț a crescut în intervalul 1821-1900 cu peste 350%. Ca urmare a procesului pierdut de boierul Iancu Greceanu, în anul 1846 administrația băcăuană a intrat și în posesia unei părți din moșia Mărgineni, cuprinsă între malul Hociung și Șoseaua Domnească. Orașul își extinde astfel intravilanul spre Nord, peste apa Bărnatului, până la „podul Beizadelii Costache de la Săucești”, dar și spre Câmpul Poștei, acolo unde se va dezvolta mahalaua calicimii. În zona sudică și
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Noile frontiere la care s-a oprit expansiunea urbană sugerează un apetit limitat al dezvoltării: în Nord - pârâul Negel (cu excepția străpungerii realizată de strada Bacău-Piatra), în Vest - linia ferată, dincolo de care nu se întrezărea nicio posibilitate a dezvoltării, datorită existenței moșiei Mărgineni și a Țarinei, în Sud - cimitirul comunal și, din nou, Țarina, în Est - râul Bistrița. Altfel spus, orașul Bacău încheie perioada modernă cu o reașezare în paradigma complexului moșieresc. Citadinitatea se poticnea, din nou, de pietrele hotarnice. În perioada
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
orașului, lângă regimente și gară, pentru construcția de case”. Primul pas a fost făcut pe data de 22 mai 1922, atunci când Obștea ceferiștilor a reușit să achiziționeze de la M. Fodor, contra sumei de 900.000 lei, 45 de hectare din moșia Izvoarele Valea Seacă. În iunie 1922, la propunerea mandatarilor Obștei, Primăria Bacău a acceptat să ofere ceferiștilor, în schimbul terenului de 45 hectare, o suprafață de 30 hectare din Țarina orașului, aflată în imediata apropiere a gării. Totuși, prin decizia din
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Gherăești și Fântânele. Fiind încheiate prin bună învoială, negocierile s-au soldat cu următoarele rezultate: „De la Alteța Sa Principele Günther de Schömburg-Waldemburg, se va cumpăra cu 14.000 lei un teren de 5 ha. și 17 arii, din proprietatea sa de pe moșia Fântânele; De la Ion Broșteanu, se vor cumpăra mai multe terenuri din proprietatea sa din Gherăești, cu 6.000 lei pentru fiecare hectar”. Buna învoială nu a mai funcționat și în cazul lucrărilor privind construcția hidrocentralei. Ajunse într-un punct mort
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
cumpăra mai multe terenuri din proprietatea sa din Gherăești, cu 6.000 lei pentru fiecare hectar”. Buna învoială nu a mai funcționat și în cazul lucrărilor privind construcția hidrocentralei. Ajunse într-un punct mort, discuțiile privind cumpărarea unor proprietăți din moșiile Mărgineni și Leiteni, au fost „rezolvate” prin intervenția fermă a statului. Astfel, „prin Înalt Decret Regal nr. 1.722 din 11 mai a.c. (n.a. 1910), s a promulgat legea relativă la autorizarea acelei comune de efectuare a exproprierii terenurilor domnilor
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
me din acestă viață vremelnică, fiindcă răposata me soție Anica prin formalnicul său testament mă lasă dispozant pe tot avutul ei, și eu netăgăduind vechea legătură și hotărâre între noi, zic și hotărăsc acum aceste și anume: 1. Jumătate din moșia Mijlocenii, pe care am sat întreg Chetrișul cu așezare, cu Biserică de piatră și cu dou) mori pe pârâul Racovei, tote făcute de mine, precum și cu dou) părți din moșia Tămașii (...) și partea mea ce am în moșia Buhociul, aceste
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
zic și hotărăsc acum aceste și anume: 1. Jumătate din moșia Mijlocenii, pe care am sat întreg Chetrișul cu așezare, cu Biserică de piatră și cu dou) mori pe pârâul Racovei, tote făcute de mine, precum și cu dou) părți din moșia Tămașii (...) și partea mea ce am în moșia Buhociul, aceste proprietăți tote în ținutul Bacăului, le afierosesc a fi pentru totdeauna și în veci, venit a Spitalului ce hotărăsc a se înființa îndată în orașul Bacău, spre care sfârșit dau
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Jumătate din moșia Mijlocenii, pe care am sat întreg Chetrișul cu așezare, cu Biserică de piatră și cu dou) mori pe pârâul Racovei, tote făcute de mine, precum și cu dou) părți din moșia Tămașii (...) și partea mea ce am în moșia Buhociul, aceste proprietăți tote în ținutul Bacăului, le afierosesc a fi pentru totdeauna și în veci, venit a Spitalului ce hotărăsc a se înființa îndată în orașul Bacău, spre care sfârșit dau și legiuiesc ca asemene Spital să fie în
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
îndată în orașul Bacău, spre care sfârșit dau și legiuiesc ca asemene Spital să fie în casele mele ce le am în Bacău, lângă școla publică, fiind locul acel mai îndămănatic cu tote înzestrările unui spital”. Ocârmuirea spitalului și a moșiei Chetriș (1.220 hectare) a fost trecută în sarcina unei Epitropii - formată din aga Dimitrie Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]
-
Strat, serdarul Iancu Vasiliu și protoiereul ținutului Bacău, iconomul Enache Petrovici. La rândul lor, după 1859, cei trei epitropi au cedat Primăriei Bacău toate drepturile de administrare ale spitalului. Finanțarea activităților medicale a fost asigurată prin intermediul banilor obținuți din arendarea moșiei Chetriș. Spitalul comunal a pornit inițial de la o capacitate de 15 crivaturi (paturi) și un medic angajat. În decembrie 1888, datorită faptului că deținea „un efectiv de mai mult de 25 de paturi”, unitatea medicală a fost trecută în categoria
Fizionomii urbane şi structuri etno-sociale din Moldova : (1864- 1938) by Alin Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1172_a_2215]