11,111 matches
-
se înregistrează în țările dezvoltate o creștere mai consistentă a indicelui influxurilor anuale, spre deosebire de țările în tranziție, care au înregistrat creșteri relativ modeste, exceptând România, unde a avut loc o scădere în continuare a ISD anuale. Acest semnal de redresare modestă a ISD în anul 2011 față de anul 2010 nu a fost însă suficient pentru a asigura o creștere economică adecvată în țările respective, care și în prezent se află sub amenințarea fenomenelor de recesiune și criză. Având în vedere că
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
de muncă ieftine și calificate, a unor resurse de materii prime atractive, precum și a procesului de delocalizare a unor industrii din țările dezvoltate în țările în curs de dezvoltare. Se observă că țările cu economie în tranziție dețin ponderi relativ modeste ale ISD, atât în sectorul primar, cât și în cel secundar și terțiar, dar tendința este de creștere a ponderilor în perioadele analizate. Dinamica ISD în sectorul primar în perioada analizată a fost de 4,16 ori în țările dezvoltate
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
a doua subperioadă, impactul crizei economice și financiare internaționale, care a avut ca efect reducerea volumului de investiții totale și investiții greenfield, atât într-o categorie de țări, cât și în cealaltă. La nivel mondial se constată o creștere relativ modestă, în perioada 2003-2007, după care are loc o creștere relativ mare în anul 2008, urmată de un declin sensibil în anii 2009 și 2010. Remarcăm faptul că, atât la nivel mondial, cât și la nivelul țărilor dezvoltate, investițiile greenfield au
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
2009 și 2010. Remarcăm faptul că, atât la nivel mondial, cât și la nivelul țărilor dezvoltate, investițiile greenfield au cunoscut cel mai înalt nivel al volumului lor în anul 2008, ce reprezintă anul de declanșare a crizei, caracterizat prin dinamici modeste ale celorlalte categorii de investiții, dar prin dinamici ridicate ale investițiilor greenfield. Cu alte cuvinte, s-a confirmat faptul că investițiile în cercetare-dezvoltare și în ramurile de vârf ale progresului tehnologic au fost considerate ca factor de contracarare a crizei
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
alte tipuri de investiții. În ceea ce privește evoluția investițiilor greenfield în România, se constată că în anul 2008 acestea au fost de 8,9 ori mai mari decât în anul 2003, în condițiile în care nivelul inițial al acestora a fost foarte modest, astfel încât nici această dinamică foarte înaltă nu a reușit să contribuie la o pondere ridicată a investițiilor anuale de tip greenfield în volumul total al ISD. De regulă, anii 2009 și 2010 au însemnat un recul drastic al volumului investițiilor
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
mondial, care, de altfel, au devenit un factor de influență puternică în creșterea interdependențelor economiilor naționale și difuzarea progresului tehnologic. În perioada de tranziție, investițiile străine directe au devenit pentru România, dintr-un factor de creștere economică, inițial cu impact modest, un puternic factor de implicare în evoluția economiei naționale a României, ajungând ca în cea mai mare parte a sectoarelor economice să dețină poziții majoritare, atât în ceea ce privește ponderea activelor fixe în exporturi și importuri și chiar în ocuparea forței de
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
financiare internaționale, declanșată în anul 2008. Evoluția investițiilor străine directe în raport cu cea a investițiilor totale, în perioadele de asociere și preaderare a României la Uniunea Europeană, a marcat un proces de creștere a ponderii ISD în valoarea totală a investițiilor, mai modestă până în anul 2000 și mai accentuată după anul 2001, când România a început negocierile de aderare cu Uniunea Europeană, a demarat marile privatizări din sistemul bancar, utilități și industrie, a oferit condiții de profitabilitate deosebită pentru investitorii străini. Datele din tabelul
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
1%. Evoluția investițiilor străine directe în România, pe domenii de activitate (graficul 3.3), pe baza datelor din tabelul 3.12, în perioada 2006-2011, oferă posibilitatea comparării structurilor ISD în perioadele de preși postaderare, din care rezultă o îmbunătățire încă modestă în favoarea investițiilor în industria prelucrătoare. Deși industria deține o pondere medie de 43%, în perioada 2009-2011, sectorul servicii sau terțiar are o pondere cu mult mai mare (53,1%), ceea ce, aparent, în jocul cifrelor relative, ar indica o structură macroeconomică
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
revine peste 50% din volumul total al investițiilor străine directe. O altă particularitate economico-structurală în România vizează concentrarea ISD în sectoarele cu niveluri tehnologice medii și scăzute, sectoarele high-tech (sectorul farmaceutic, aviație, IT/comunicații etc.) nu reprezintă decât o pondere modestă, ceea ce evidențiază faptul că marea masă a produselor și serviciilor românești nu au o valoare adăugată ridicată. Menționăm ca element structural al economiei în România și preponderența ISD localizate în așa numitele sectoare non tradable <footnote Sectoare care nu produc
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
în Industria prelucrătoare. Conform datelor BNR<footnote Raport asupra stabilității financiare 2008-2012. footnote>, sistemul bancar românesc a înregistrat o creștere a profitului net în perioada de precriză. Începând cu anul 2009, rezultatele financiare ale sectorului bancar au fost pozitive, dar modeste, astfel că, la sfârșitul anului 2010, profitul a fost mai redus comparativ cu anul 2009. Anul 2011 a fost al doilea an consecutiv cu un rezultat agregat negativ. În sistemul bancar, principalii indicatori de profitabilitate (ROA<footnote Rata rentabilității economice
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
pe pierdere în primii ani de funcționare, ulterior, se realizează o creștere a eficienței investițiilor greenfield, care, de regulă, acoperă integral volumul cheltuielilor de investiții făcute de străini. Așa cum rezultă din analizele noastre, investițiile greenfield nu reprezintă decât un procent modest de circa 1-2%. Pe ansamblu, se poate spune că cea mai mare eficiență se realizează în cadrul fuziunilor și achizițiilor care dețin o pondere de peste 90% din volumul total al ISD și asigură recuperarea cheltuielilor făcute de investitor într-un termen
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
muncă; transfer tehnologic; canale și rețele de distribuție internațională a exporturilor; nivelul de salarizare mai ridicat. Printre efectele negative ale investițiilor străine directe se numără: caracterul volatil; predominanța fuziunilor și achizițiilor (90%, care înseamnă cumpărare de avuție națională) și mărimile modeste ale investițiilor de tip greenfield (1-2%, care ar însemna adiție de capital; creează locuri de muncă, transfer și efect de propagare mai mare); cea mai mare pondere a ISD se înregistrează în ramurile cu nivel tehnologic slab și mediu. Pe
Economia României sub impactul investiţiilor străine directe by Marinela Geamănu () [Corola-publishinghouse/Science/225_a_443]
-
flori, fluturi și din toate minunățiile câte ceva. Căci cartea este un ospăț amăgitor la care oricine este poftit. Nicăieri nu se poate forma și întreține mai cu efect gustul pentru lectură decât în atmosfera îmbietoare a unei biblioteci, oricât de modestă ar fi ea. Rafturile încărcate cu atâtea scrieri din toate domeniile, mesele cu cititori aplecați cu răbdare asupra cărților, liniștea abia tulburată de foșnetul filelor întoarse cu multă grijă, totul îmbie la lectură și la meditație. Destinate cititului sunt multe
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ale majorității băieților : fotbal, mașini etc, El își dorește foarte mult să se realizeze undeva, în afara țării. Conform ordinii, eu aș urma, fiind mezinul familiei ; nu voi spune prea multe despre mine, pentru că nu-mi stă în fire să fiu modestă și va atrage atenția unora, mă rezum la faptul că sunt o fetiță ambițioasă, egoistă uneori, dar prietenoasă și iubită foarte mult de ceilalți membri ai familiei. Perspectivele mele de viitor nu pot fi puse încă în discuție. Eu le
Compunerea şcolară by Luminiţa Săndulache () [Corola-publishinghouse/Science/652_a_1025]
-
ajustările pentru taxe, transferuri și mărimea familiei 3. Prin contrast, acest factor este 3 În Europa de Nord, iar În Europa Centrală se situează Între 3,18 și 3,544. Dacă inegalitatea este În creștere chiar și În Europa, această creștere este modestă - cu excepția Marii Britanii -, În comparație cu creșterea rapidă a inegalității veniturilor În Statele Unite ale Americii În ultimele trei decenii 5. Salariile și alte beneficii sunt cel mai bun indicator al mobilității sociale. Dintre cele 20 de națiuni mai dezvoltate din lume, Statele Unite ale
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
depind de posesia și folosirea forței militare 40. Este de Înțeles, că atunci când europenii sunt Întrebați despre cheltuielile pentru apărare, numai 19% sunt În favoarea creșterii cheltuielilor, În timp ce 33% susțin reducerea acestora, iar 42% vor să mențină bugetele militare actualela cote modeste. Pe de altă parte, 44% dintre americani sunt pregătiți să crească cheltuielile militare 41. Aceasta nu Înseamnă că europenii nu vor să cheltuiască bani, ci vor ca fondurile să fie cheltuite pentru susținerea ideii lor foarte diferite asupra modului cum
[Corola-publishinghouse/Science/2290_a_3615]
-
pe care, ambii, îl serveau în comun. "Fiecare din aceste ospitale având un No. de 80 crivate, și singurul ospital din Neamțu de 1400 bolnavi pe anu, recolta de observații interesante abordă în fiecare anu". Intențiile autorilor sunt clare și modeste. Ei doresc o colecție cazuistică, "Jurnalul ce poartă titlul de Nosographü Ospitalului de Neamțu nu e altă decât un Colector de observații interesante din punctul nostru de vedere...", despre care, spun ei, "au credut că e păcată ca toate aceste
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
pat având unul sau două mindire în stare bună. La 28 iulie 1866, când s-a întocmit un raport privind situația așezământului, ospiciul avea ca structură o cancelarie, camere pentru bolnavi, servicii administrative, anexe. În totalitatea lor acestea erau mai modeste decât cele de la Neamț. Cancelaria (serviciul administrativ) executa toate operațiile de birou, utilizând în acest scop condici care conțineau: acte de corespondență sau acte ale corespondenților, condica de cheltuieli, condica de expediție, condica de primire a bolnavilor, condica de intrare-ieșire
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
va recurge la vraci, "carii foarte lesne cunoaște de va fi nebun cu adevărat". Rezultă de aici seriozitatea cu care se punea (și se concepea) problema stabilirii stării de alienare, deși criteriile de a se recurge la vraci (practicieni extrem de modești) și lipsa de îndoială față de diagnostic ("foarte lesne'l cunoaște") sugerează greșelile care, cu siguranță, nu puteau fi evitate. Deducem că greșelile trebuie să fi fost foarte mari, deși în cazurile de psihoze și alte sindroame tipice vraciul, care avea
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
și îngrijit amenajate. Grădini, bogat plantate cu arbori, vor spori climatul plăcut și vor oferi ocupație utilă pensionarilor instituției. Aceasta se mai numește, de altfel, funcționalitatea și toate atributele unui spital. Bolnavii urmează a dispune de un inventar de lenjerie modest, dar practic, adaptat anotimpurilor și situațiilor diverse (terapie, lucru etc.). Sunt interesante opiniile lui A. Fătu cu privire la selectarea și repartizarea bolnavilor. El preconizează un tip de spital-cămin pentru alienați cronici și spitale pentru bolnavii psihici acuți. Internarea în aceste spitale
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
poate fi considerată ca o primă publicație de specialitate. Până atunci, doar Gazeta medico-chirurgicală a spitalelor, care apărea, din 1870, la București, publicase în mod constant lucrări psihiatrice, datorate, în special, lui Alexandru Șuțu, codirector al Gazetei. Nosographul, deși mai modest ca posibilități, a fost însă cel dintâi periodic științific anexat unui ospiciu de alienați. Întemeietorii Nosographului au fost medicii de atunci ai ospiciului, doctorii Ulle și M. Moscovici, primul fiind conducătorul instituției, cel de al doilea medic secundar. Amândoi erau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
interesante abondă în fiecare anu"88. Acești medici, doctorii Ulle și Moscovici, dovedesc pe parcursul celor șase numere, cât au putut edita revista, din fonduri proprii, că, într-adevăr, nu numai cazuistica era bogată, dar ei înșiși, colaboratorii, cum se numesc modest, erau animați de pasiune și de spirit de cercetare. Revista lor demonstrează, ceea ce am remarcat și la proiectul întocmit de A. Fătu, că exista în Moldova, în acel timp, un potențial medical și științific remarcabil. Colaboratorii Nosographului dovedesc o bună
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
după numărul 7 (1 din 1878), în ianuarie 1878. A avut o existență de opt luni, apărând însă cu regularitate în ciuda marilor dificultăți de tot felul. Astăzi este o raritate bibliografică, găsindu-se, după câte știm, numai la Iași. Acestui modest buletin și inimoșilor săi colaboratori, doctorii Ulle și Moscovici, le datorăm un interesant episod din istoria psihiatriei științifice românești. Julian Lukaszewski: "Soarta nebunilor" Abia peste trei decenii de la apariția proiectului lui A. Fătu, problema asistenței sanitare a alienaților s-a
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
plăceau animalele și care? Juca cu pasiune jocurile de hazard? Care anume? * Caracter Era vesel sau trist? Era vioi sau morocănos? Era ranchiunos? Era gelos? Era calm sau vioi? Era blând sau violent? Era încăpățânat? Era harnic sau leneș? Era modest sau fudul? Era econom sau cheltuitor? Avea prieteni? Era cinstit? Era scrupulos în afaceri? Se înțelegea lesne cu oamenii? Acte A fost eliminat din funcție și pentru ce? În ocupația sa a fost îndemânatic și inteligent? Câștiga mai mult sau
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]
-
acestui spital să se insereze în prima linie a activității internaționale. Câteva congrese și conferințe inclusiv prima conferință internațională de pedopsihiatrie care a avut loc la lași în 1956 au deschis drumul Spitalului Socola către nivelul superior al științei psihiatrice. Modest, dar eficient, neavând nici un birou al său, dirijând totul din propriul cabinet de la clinică, dr. S. Blumenfeld nu poate fi omis, prin activitatea sa organizatorică, din tradiția de constructori ai acestui spital. A fost un practician eminent. Cazuistica cu nota
[Corola-publishinghouse/Science/1491_a_2789]