15,863 matches
-
Image, 2008. Udroiu, Neagu, Pieton prin orașele lumii. Însemnări de călătorie din Europa, Africa, Asia, S.U.A., America Latină, Galați, Editura Porto-Franco, 1994. Udroiu, Neagu, Zăpezi din miazănoapte: Ambasador în Finlanda, București, Niculescu, 2007. Vlădica, Florian, Columna sau o întâmplare mioritică în patria Kalevalei, Craiova, Sitech, 2004. Zotta, Benone, Finlanda, București, Editura Științifică, 1959. 3. Articole. Studii. Interviuri Aalto, Alvar, În Școala pentru viață - o arhitectură a temeliilor de cultură, traducere de Geta Brătescu, în "Secolul 20", nr. 10-11-12 (262-263-264), 1982, p. 239
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
nr. 7, mai 1986, p. 4. Stăvăruș, Ion, "Kanteletar" și lirica populară românească, în "Columna", nr. 4, octombrie 1984, p. 32. Stăvăruș, Ion, Veikko Antero Koskenniemi - 100, în "Columna", nr. 6, nov. 1985, p. 26. Stino, Aurel George, Kalevala, în "Patria", an XVII, nr. 46, 24 feb. 1935, p. 4. Stino, Aurel George, Kalevala, în "Adevărul literar și artistic", an XIV, seria a II-a, nr. 772, 22 sept. 1935, p. 5. Stino, Aurel G., "Kalevala", epopeea națională a Finlandei, în
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
an XIX, nr. 5615, 1 oct. 1936, p. 1. Stino, Aurel George, Un Maupassant finlandez: Juhani Aho, în "Gazeta cărților", an VI, nr. 11-12, 15-30 dec. 1936, p. 1. Stino, Aurel George, Un mare prozator finlandez: Juhani Aho (1861-1921), în "Patria", an XVIII, nr. 281, 18 dec. 1936, p. 2. Stino, Aurel G., Un scriitor finlandez reprezentativ: Larin Kyösti, în "Înmuguriri", an V, nr. 7-8, 1937, p. 14. Stino, Aurel George, Pietari Päivärinta, în "Patria", an XIX, nr. 58, 13 martie
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
prozator finlandez: Juhani Aho (1861-1921), în "Patria", an XVIII, nr. 281, 18 dec. 1936, p. 2. Stino, Aurel G., Un scriitor finlandez reprezentativ: Larin Kyösti, în "Înmuguriri", an V, nr. 7-8, 1937, p. 14. Stino, Aurel George, Pietari Päivärinta, în "Patria", an XIX, nr. 58, 13 martie 1937, p. 2. Stino, Aurel George, Johannes Linnankoski (1869-1913), în "Patria", an XIX, nr. 70, 28 mar. 1937, p. 2. Stino, A. G., Charlotte Lilius, în "Cuget clar", an III, nr. 23, 15 dec. 1938
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Aurel G., Un scriitor finlandez reprezentativ: Larin Kyösti, în "Înmuguriri", an V, nr. 7-8, 1937, p. 14. Stino, Aurel George, Pietari Päivärinta, în "Patria", an XIX, nr. 58, 13 martie 1937, p. 2. Stino, Aurel George, Johannes Linnankoski (1869-1913), în "Patria", an XIX, nr. 70, 28 mar. 1937, p. 2. Stino, A. G., Charlotte Lilius, în "Cuget clar", an III, nr. 23, 15 dec. 1938, p. 367. Stino, A., G., Literatura finlandeză, în "Neamul Românesc", an XXXIII, nr. 284, 24 dec. 1938
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
înțelegere, traducere de Mihai D. Vasile, București, Humanitas, 1995. 5.2. Traduceri în periodice Aho, Juhani, Juha (fragment), traducere de Katja Kontos, în "Columna", nr. 16, nov. 2002, p. 83. Aho, Juhani, Clopotul (nuvelă), traducere de Aurel George Stino, în "Patria", an XVIII, nr. 286, 25 dec. 1936, p. 3. Aho, Juhani, Crucea (povestire), în "Rampa nouă ilustrată", an VIII, nr. 2159, 7 ian. 1925, p. 2. Aho, Juhani, Un vis văratic (povestire), traducere de Jean Vondrus, în "Univers literar", an
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
seria a II-a, nr. 109, 3 mai 1941, p. 5. Linna, Väinö, Soldatul necunoscut (fragment), traducere de Timo Viitanen, în "Columna", nr. 10, dec. 1996, p. 85. Linnankoski, J., Triton și Naiada (povestire), traducere de Aurel George Stino, în "Patria", an XIX, nr. 88, 18 apr. 1937, p. 2. Linnankoski, J., Zâna codrilor, traducere (după o versiune franceză) de Aurel G. Stino, în "Cuget clar", an II, nr. 21, 2 dec. 1937, p. 329. Lönnrot, Elias, Salutul cântărețului (fragment din
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
Vrăjitorul, traducere de I. Brîndușeanu, în "Gazeta Transilvaniei", an LVII, nr. 224, 1894, p. 1. Päivärinta, Pietari, Tovarășul de drum, în "Adevărul", an VII, nr. 1867, 1894, p. 2; nr. 1879, p. 2; nr. 1880, p. 2. Runeberg, Johan Ludvig, Patria noastră și Se lasă răcoarea, traducere de Tommy Granholm, în "Columna", nr. 1, mai 1982, p. 42. Runeberg, Fredrika, Întrebările Elei, traducere de Pályi Éeva-Ildikó, în "Columna", nr. 17, mai 2003, p. 63. Runeberg, Johan Ludvig, Țara noastră, traducere de
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
de Tuula T. Teiri și Elina Syrjänen, în "Columna", nr. 18, 2005, p. 14. Stanca, Radu, Argonautti (Argonautica), traducere de Adriana Stîngă și Anja Haaparanta, în "Columna", nr. 5, mai 1985, p. 11. Stancu, Zaharia, Paljain jaloin (Desculț) și Isänmaa (Patria), traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, pp. 50-51. Stănescu, Nichita, Koti rauha (Către pace) și Nuori leijona, rakkaus (Leoaică tânără, iubirea), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 33. Stănescu, Nichita, Isänmaa
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
traducere de Pirjo Raiskila, în "Columna", nr. 1, mai 1982, pp. 50-51. Stănescu, Nichita, Koti rauha (Către pace) și Nuori leijona, rakkaus (Leoaică tânără, iubirea), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 2, mai 1983, p. 33. Stănescu, Nichita, Isänmaa (Patria), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 13. Stănescu, Nichita, Tämä unelmien maa ( Această țară de vis), traducere de Liisa Aaltonen, în "Columna", nr. 3, nov. 1983, p. 21. Stănescu, Nichita, Talvitaulu (Cântec de iarnă) și
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
p. 4. 104 Ibidem. 105 Ibidem. 106 Ibidem. 107 Ibidem. 108 Ibidem. 109 Ibidem. 110 Ibidem. 111 Ibidem. 112 Ibidem. 113 Ibidem. 114 Înțelepciunea trupului (sau a cadavrului) (trad. n.) 115 Horia Oprișan, Viața literară fineză, p. 4. 116 Moștenitorii patriei (trad. n.). 117 Horia Oprișan, Viața literară fineză, p. 4. 118 Horia Oprișan, Siluete literare fino-suedeze, în "Universul literar", nr. 35, 21 decembrie 1943, p. 7. 119 Laulu tulipunaisesta kukasta, în original. 120 Horia Oprișan, Siluete literare fino-suedeze, p. 7
Literatura și cultura finlandeză: o perspectivă românească by Paul Nanu () [Corola-publishinghouse/Science/84965_a_85750]
-
că este un roman epistolar, ci unul de dragoste. „Și poate că nu e vorba de dragoste, pentru că este multă ură, răzbunare... Este vorba despre 17 bărbați care scriu scrisori și care acuză femeia că a ucis dragostea dintre ei. „Patria, în inima scriitorului“ Întâlnirea de la Sibiu a fost ultima dintr-un șir de evenimente avându-l ca invitat pe scriitorul Norman Manea. „Ne-am oprit la Sibiu pentru tot ceea ce înseamnă istoria acestui loc“, a spus Norman Manea, mărturisind că
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
și istorii personale. O carte care va vorbi, de fapt, despre prietenia a doi scriitori. „Mulți ani după ce a plecat din țara sa, Norman Manea a continuat să scrie în limba română. Locuiește în limba sa, iar asta înseamnă că patria se află permanent în inima scriitorului. Dacă pe mine m-ar întreba care e patria mea, aș spune că limba italiană însăși“, a spus Tabucchi. „Dar va fi o carte de istorie, cred, pentru că am vorbit foarte mult despre istorie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
Mulți ani după ce a plecat din țara sa, Norman Manea a continuat să scrie în limba română. Locuiește în limba sa, iar asta înseamnă că patria se află permanent în inima scriitorului. Dacă pe mine m-ar întreba care e patria mea, aș spune că limba italiană însăși“, a spus Tabucchi. „Dar va fi o carte de istorie, cred, pentru că am vorbit foarte mult despre istorie. Nu numai a României, e vorba și de istoria țării mele... am trecut azi și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2209_a_3534]
-
tradiționale născute pe continentul asiatic, precum: bonsai (creșterea arborilor pitici), bonkei (aranjarea peisajelor miniaturale pe suporturi plate), tōki (ceramica), sumi-e (pictura în tuș), shakai (aranjarea grădinilor), shō (caligrafia), gagaku (muzica) și budō (artele marțiale) au devenit altceva decât în China, patria lor de origine, încât astăzi sunt greșit menționate ca fiind invențiile Japoniei. Se pare, totuși, că origami (arta împăturirii hârtiei), cha no yu (ceremonia ceaiului), ikebana (arta aranjării florale) și kabuki (teatrul folcloric) sunt proprii acestei țări, cu toate că unii istorici
ABILITATI PRACTICE PRIN TEHNICA ORIGAMI by LOREDANA TARA () [Corola-publishinghouse/Journalistic/770_a_1487]
-
va purta titlul Il diluvio, il drago e il labirinto. Studi di magia e mitologia europea comparata. „Publicarea în Italia a cărții o consider importantă. Va reprezenta o contribuție la cunoașterea magiei și mitologiei populare românești în Italia, una dintre patriile mitologiei clasice europene“, a declarat Andrei Oișteanu. „Pornind de la un număr mare de motive mitice diferite, am încercat să delimitez coordonatele unui model de gândire arhetipală, pe care l-am numit convențional «Ordine și Haos». Pentru mentalitatea mitică, Haosul nu
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
încununa cu un ropot de aplauze toate acele grupări românești ce deșurubează stabilimentele oficiale. 14. A se acorda o diplomă de merit domnilor Roman Polanski și Pascal Bruckner pentru că au nășit apariția unuia dintre cele mai importante ansambluri muzicale din patria noastră. 15. A se medita la această vorbă din bătrâni: „cea mai amară dintre lunile posibile este Luna amară“. 16. A se reține (pentru viitorime) următoarele nume: Mihnea Blidariu (trompetă, voce, chitară), Petru Gavrilă (chitară), Sorin Moraru (bass), Nick Făgădar
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
lumea Doris Mironescu Poezia Marianei Codruț din cel mai recent volum al ei este legată de Iași; nu însă de Iașul istoric și voievodal, ci de orașul contemporan și postindustrial, mai exact dezindustrializat. La o primă și neatentă privire, „ultima patrie“ de care vorbește titlul volumului său ultim de la Paralela 45 este un bloc muncitoresc, localizabil fără greutate prin cartierul Podu Roș. Întâmplarea face să cunosc câte ceva despre această anti-Arcadie pe care Mariana Codruț o descrie în paginile cărții, lucru care
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
evadează din ficțiunea tatălui împungându-și/ copila cu sabia ninja a sexului său în erecție...“. Din ficțiunea obscenă a tatălui incestuos, poeta virează către realitatea lui Proust și Ingeborg Bachmann, firește, un liman mai confortabil pentru o sensibilitate nervoasă. Ultima patrie este o închisoare În cele din urmă (și aici devine viziunea poetei cu adevărat interesantă), cartea nu mai este văzută ca un avanpost al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
patrie este o închisoare În cele din urmă (și aici devine viziunea poetei cu adevărat interesantă), cartea nu mai este văzută ca un avanpost al unei armate puternice, ci mai mult ca un ungher, o ascunzătoare, un ultim refugiu. „Ultima patrie“ a cuvintelor este una mică și incomodă, „recifuri neprimitoare“ în care un nou Robinson trebuie să-și croiască grădina și să-și civilizeze sclavii. În cele mai reușite poeme ale cărții, Mariana Codruț nu descrie acest refugiu ca pe un
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
poezia e descrisă ca o activitate umilă și nepăzită de riscuri, neplăcută ca orice corvoadă. În lipsa unei realități mai acceptabile, viața trebuie stoarsă din cărți cu un sentiment de nelegitimitate și vină: „sunt un Robinson,/ de insula cuvintelor salvat, ultima patrie./ cele poroase și seci, recifuri neprimitoare,/ nici de foame nu țin, nici setea n-o taie./ altele însă zvâcnesc viu ca peștii:/ incizii le fac la-ncheieturile moi,/ pe întuneric,/ pe-ascuns,/ ca hoții,/ ca drogații/ și viața în venele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
un gest avangardist, ci unul încărcat de o gravitate considerabilă, anulând facilitatea soluției neoromantice din alte texte ale volumului, de a căuta compensații în scris pentru neajunsuri concrete. Pentru Mariana Codruț, poezia nu e o țară promisă, ci o „ultimă patrie“ inconfortabilă și poate la fel de trivială ca și lumea căreia i se opune: „ohe, ohe, țară de sensuri hăcuite/ și mirabile, eu sunt slab, tu fă-mă tare -/ de nu,/ primește-mă,/ hrănește-mă/ și mă ascunde/ sub poalele tale de
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
splendoarea și mizeria scrisului: „poezia nu e măgarul care cacă aur./ poezia e o locomotivă“. De astă dată, poezia servește drept refugiu față de o interioritate sufocantă, față de o angoasă nelocalizabilă, îngropată „mai adânc în piept decât mine“. Nici acum „ultima patrie“ nu se arată mai primitoare: „draga de ea, poezia, mă sapă, mă smulge,/ din adâncuri și îmi cară ea leșul sus,/ pe platou, depunându-l în poala ierbii/ plecată dulce de vânt, cum vagonetul/ trupul mutilat al minerului/ în brațele
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
ca un vagonet cu trupuri moarte nu mai este o simplă soluție de compromis, o modalitate de autograficare. Este o imagine puternică, una care obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Milcovelul și câinele Vrancea. Mera
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]
-
obligă. Astfel văzută, poezia nu mai mântuie lumea, pentru că nu mai mântuie nimic. Poezia ca ultimă patrie este o limită a existenței: nu un refugiu, ci un abis. Acesta este sensul grav, apăsător, al poemelor Marianei Codruț. Mariana Codruț, Ultima patrie, poezie, Paralela 45, 2007 TRIMISUL NOSTRU SPECIAL Florin L|Z|RESCU Milcovelul și câinele Vrancea. Mera. La doi pași e muntele Răiuț, de unde cică ar fi pornit în lume balada Miorița. Cel puțin acela ar fi „piciorul de plai“ și
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2206_a_3531]