10,721 matches
-
scop nedeclarat. Înverșunarea crescîndă a Congresului cu privire la persecuțiile religioase la care se deda Bucureștiul îl impresionase, în sfîrșit, pe președinte. Deși în fiecare an proclamase în mod public ziua de 10 decembrie ca fiind Ziua Drepturilor Omului, în 1985, Reagan pomenea pentru prima dată de România în cuvîntul său de deschidere. El observa că în estul Europei, milioane de oameni își păstrau, încă, speranța și aspirația către libertățile religioase și drepturile cetățenești, în ciuda atîtor ani de persecuții. "în România, persecutarea religioasă
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
română. Deși intenția fusese cu totul alta, în articolul publicat de "Agerpres" se preciza că nu s-a realizat mare lucru. Cele două părți promiseseră atingerea unui volum de două miliarde de dolari pentru comerțul bilateral, însă articolul respectiv nu pomenea de sectoare noi pentru comerț sau investiții 2429. Înainte de plecare, Brown a discutat cu Ceaușescu. Reprezentantul american a scos în evidență necesitatea ca România să-și îmbunătățească situația drepturilor omului. În replică, Ceaușescu a solicitat o Clauză pe mai mulți
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
relațiile româno-ungare luaseră o întorsătură nefastă. Delegatul maghiar la cea de-a Treia Reuniune a Conferinței pentru Securitate și Cooperare Europeană din Viena ridicase problema discriminării ungurilor în statele învecinate. În aceste prime declarații făcute în decembrie 1986, el nu pomenise, însă, despre România. Delegatul român prezent la Viena a încercat să evite aprofundarea problemei minorității maghiare, în baza faptului că aceasta ar fi constituit un amestec în treburile interne ale României 2436. Astfel, în scurt timp, între Ungaria și România
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
să trăiască într-o țară unde "nu este nici căldură, nici lumină"2500. În următoarele trei zile, congresmenii Konnyu și Lantos și senatorul Armstrong au descris, în discursurile lor, condițiile inumane de trai impuse de regimul Ceaușescu. Nici unul nu a pomenit de recenta amnistie 2501. Într-o atmosferă din ce în ce mai tensionată, Administrația a făcut o încercare de a induce o schimbare în România. Pe 5 februarie, Reagan l-a trimis pe Whitehead la București. Delegatul secretarului de stat urma să-i transmită
by Joseph F. Harrington, Bruce Y. Courtney [Corola-publishinghouse/Science/1036_a_2544]
-
după aceea am învățat și tehnica reflexologiei și n-a trebuit să-mi mai fac griji, dar încă păstrez o sticlă de „Tonic L.P.” pe raft. L-am folosit și pentru fiicele mele, când erau adolescente. Chiar și astăzi, când pomenesc de vreo problemă a organelor de reproducere, le spun să-și maseze punctele reflexe și să ia niște tonic. V-am spus această poveste ca să știți că nu trebuie să suferiți inutil din cauza nici unei probleme specifice femeilor. Organele de reproducere
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
fi pățit ceva. Ce s-a întâmplat?Ă, am întrebat-o. «Ei bine, am deschis ușa să cobor, apoi m-am întors să iau niște lucruri să le duc jos. M-am împiedicat de sfoara unei cutii și m-am pomenit rostogolindu-mă pe scări cu toate lucrurile după mine. Când am ajuns jos, am stat nemișcată câteva minute, întrebându-mă dacă-mi rupsesem vreun os. Am început să-mi mișc degetele de la mâini și de la picioare și am văzut că
[Corola-publishinghouse/Science/2147_a_3472]
-
prin care manualul pune sub semnul întrebării realitatea existenței lui Menumorut, Glad și Gelu, fapt ce antrenează consecințe grave asupra permanenței etnice românești în Transilvania și asupra continuității organizării politico-statale a românilor: "Unii cercetători de astăzi cred că șefii români pomeniți de acesta [notarul anonim] (Menumorut, Glad și Gelu) nu au existat cu adevărat, pentru că istoricii din vremea respectivă obișnuiau să amestece adevărul cu ficțiunea" (Mitu et al., 1999, p. 16). Unitatea I. Discursul monofonic (1991-1997). Retorica unității totale românești (geografică
Memoria naţională românească. Facerea şi prefacerile discursive ale trecutului naţional by MIHAI STELIAN RUSU () [Corola-publishinghouse/Science/1000_a_2508]
-
fenomene, am urmărit concepte și am încercat să le prezint dintr-o perspectivă critică, așa cum se întâmplă și cum trebuie să facă oricine, dar dacă aș putea să spun că am avut un model, dincolo de cele de care v am pomenit, un model durabil,acela a fost tatăl meu. A fost un țăran cu patru clase primare, dar în el am găsit atâta înțelepciune și bunătate, cum rar mi s-a întâmplat să găsesc în altă parte. Ceea ce am învățat de la
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
citi și celelalte cărți. Le-am găsit mai ușor, până la urmă, pe toate, nu puține, și adevărate cărți de căpătâi care mă trimiteau la operele altora, mai vechi ori mai noi, de aici ori din alte părți. Așa m-am pomenit într-un prezent norocos, a fi contemporan cu Călinescu, încrezător în această formă a libertății, dar și a datoriei, care este literatura. Întorcându-ne în timp, rescrieți pe scurt jurnalul itinerant al manifestării culturale pe care ați generat-o, sintetizând
Convorbiri fără adiţionale by Cornel Galben () [Corola-publishinghouse/Science/692_a_989]
-
vatră cu urme de străvechime. Moneda bizantină de pe timpul împăratului Phocas (602-610) și aceea de pe timpul lui Alexandru cel Bun au fost găsite pe vatra acestui sat. Așa cum am arătat, poate se numea și era partea acelui Umbrărești de care pomenește documentul din 1546, când trece în stăpânirea lui Danciu. Admițând că ar fi vorba de Danciu Ureche și nu de altcineva, satul, sau o parte a sa, ar fi putut ajunge de la Danciu la nepotul său Nistor Ureche, iar de la
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
întâlnim pe un „Ionașco sin (fiu) lui Dima din Boziești”, pe Andronic și Constantin Corpaci „ot tam”, deci tot de acolo, și pe Furduiu și Simion Bobocea, și Dumitru, fiul lui Simion hânsar, Dragomir, ginerele lui Mihăilă, și David, toți pomeniți în respectiva scrisoare de mărturie ca fiind din satul Boziești, deși în zapisele întocmite anterior pentru fiecare vânzare și în care toți cei de mai sus apar ca martori la unul sau la altul din zapise, doar primii trei din
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în buna stare, la fel și casele de lângă ea. Iată cuprinsul însemnării: „Această sfântă și dumezeiască carte, ce se numește Apostol, este cumpărată de dumnealui Manolache Costachi vel logofăt și este dată bisericii dumisale din sat din Umbrărești unde se pomenește Preacurata Născătoare de Dumnezeu. Și a fost această carte roabă la tătari, împreună cu alte cărți, și s-a găsit la anul de la Adam 7277 (1769) maiu 21. Și, spre știință, a scris aceasta cucernicu între preoți, slujitoriu acestei sfinte biserici
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
numele Torcești și cu varianta turciți, variantă păstrată în amintirea localnicilor din satul de mai târziu, Siliștea, cât și a celor din Umbrăreștii-răzeși. Nu avem în vedere „Torcești nepoții lui Bilăiu”, nici satul despre care vom vorbi, ci un altul pomenit în actele de pe timpul stăpânirii Umbrăreștilor de către marele vornic Gavril Conachi. Indubitabil că numele satului, despre care ne vom ocupa în cele ce urmează, este de origine turanică și a fost adaptat de la un Torca, asemenea apelative fiind relativ frecvente
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
Călmățuiului” și altele în care, pretinde inginerul hotarnic, hotarele Torceștilor și al satelor vecine merg „până în Valea Călmățuiului”. De asemenea, se susține în Cartea de hotărnicie întocmită, că „toate zapisele de cumpărătură vechi cu care s-au cumpărat acea moșie pomenesc din apa Bârladului până în Valea Călmățuiului”. Se invocă și „suplica răposatului spătarul Mihalache Cantacuzino, părintele D-nei Ruxanda Balșu, către Divan, nr. 1607 din 1835 mai 24, prin care se tânguiește în termenul prescris de lege” și arată că moșiile d-
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
sin Mihălachi, Sava sin Zlătar, Dumitru sin Stoian etc., toți având la urmă adaosul „sârbul”. În legătură cu acest aspect nu este lipsit de semnificație să readucem în atenția celor preocupați de antroponimia românească faptul că locuitorii satului Siliștea din zilele noastre pomeneau mereu câte ceva despre existența unor oameni veniți în așezarea de aici, cărora ei le ziceau „turciți”, termen întâlnit și documentar și care bănuim că desemnează pe locuitorii veniți de la sud de Dunăre și pe care localnicii i-au asimilat turcilor
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
niște vii păragină a lui Sârbie”, motiv ca aceste vii să fie vândute marelui logofăt de către deținătorul anterior. Viile acestea nu puteau fi decât pe teritoriul satului Bozieștii de Sus, partea Corpăceștilor, întemeiate cu ani în urmă, poate chiar acelea pomenite în dania făcută de domnitorul Vasile Lupu, în aprilie 1645. Numitul Sârbie din 1687 (Sârghie în alte acte ce-l are ca protagonist) era fiul Dimei Corpaci, iar acesta era nimeni altul decât unul din frații vornicului de poartă Ionașco
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
stupilor și a produselor acestora, despre veniturile, dar și dările ce decurgeau din asemenea câștiguri. În tabăra militară de la Țuțora, veneau „oamenii la urdie de vindea/u/ fără nici o grijă; ialoviță, miere, poame de tot felul”. Iar în altă parte pomenește că un grec, „anumi Sară Eni”, era urmărit de localnici deoarece „a fost bătut stupii lui Gavriliță vornicului și au fost dat știubeilor foc”. Același Neculce critică pe domnitorul Constantin Cantemir întrucât, prin sfetnicul său apropiat, Iordache Ruset, „scotea mulțime
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
când prind un roi nou cu regina lui, îl așază într-un stup în care fac găuri și crestături în locuri felurite. Albinele, mai înainte de a se apuca de altceva, astupă găurile și crestăturile cu ceara neagră de care am pomenit mai sus, fiindcă ele nu pot lucra decât în întuneric, și abia după aceea se apucă de lucru. Ceara aceasta, împreună cu mierea, o scot prisăcarii la vremea hotărâtă; fiindcă are un miros aproape ca de ambră și ține la razele
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
ocolul Bârladului” (plasa Ivești) din 1839, în care găsim menționate poduri peste Bârlad la Liești, Bucești, Drăgănești, dar nu și la Umbrărești. Deducem că ceea ce localnicii noștri au numit o bună bucată de vreme Podul Vechi și despre care am pomenit mai sus, a fost o construcție realizată mai târziu decât data din documentul amintit. Presupunând că posteritatea și contemporanii vor dori să știe ceva despre existența podului construit la Umbrărești, între anii 1929-1931, și fiindcă a fost o lucrare mai
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
presupus că, după separarea din 1704, cele două comunități umbrăreștene, cea a răzeșilor din partea de jos și cea a sătenilor de sub stăpânirea boierului Manolache Costachi din partea de sus, să se fi separat atunci nu numai ca moșie, prin linia despărțitoare pomenită în urmă, ci și sub aspectul obligațiilor față de stat, birul. Acum, în 1742, când Manolache Costachi deține dregătorie înaltă, mare vornic, putea dispune reunificarea fiscală, care e posibil să fi oferit anumite avantaje pentru partea sa. În problema vecinilor și
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]
-
în tranzacțiile ce se fac, aspect deja discutat mai înainte. Abia în sămile Conăchești mai întâlnim nume de preoți, ce slujeau la ctitoriile lor. În situația despre care vorbim, avem o carte domnească din 12 iunie 1817, în care se pomenește zapisul „din trecutul an 1816 februarie 14 iscălit de preotul Vasile Sârghie și Tudorache Sârghie și alții ai lor”, prin care au consimțit să cedeze partea lor „ce să numește Tămășenii”, pretinsă de Elenco Manu „tot sub nume de Boziești
Umbrărești : vatră milenară de istorie by Ion T. SION () [Corola-publishinghouse/Science/101010_a_102302]