11,121 matches
-
judecătorul le trage dintr-un fapt cunoscut spre a stabili un fapt necunoscut". Privită astfel prezumția are "o determinare specifică și totodată nuanțată în funcție de rolul ce are de îndeplinit: instrument de tehnică legislativă 494, regulă de drept sau mijloc de probațiune". În esență, prezumția ca procedeu special al tehnicii legislative, vizează transformarea unei posibilități în certitudine și sub acest aspect ea trebuie deosebită de ficțiune care apare, de asemenea, ca instrument special de tehnică de legiferare. Dacă prezumția tinde la "stabilirea
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
opinie, se apreciază că prezumțiile nu sunt mijloace de probă, în sensul propriu al cuvântului, de aceea Codul de procedură civilă nu se ocupă de ele. "Obligat fiind să descopere raporturile dintre părți, judecătorul trebuie să recurgă la mijloacele de probațiune și, în afară de probele directe, deseori el recurge la probe indirecte, adică pornește de la fapte probatorii conexe pentru ca, pe cale de raționament, să stabilească existența ori inexistența faptului principal care formează obiectul litigiului"498. În opinia exprimată mai sus prezumția apare, mai
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
exprimă adevărul obiectiv în litigiul soluționat anterior. Acest adevăr este prezumat de lege, iar partea adversă nu va putea pune în discuție temeinicia sa. De asemenea, prezumția legală de paternitate a copilului născut în timpul căsătoriei scutește pe mama acestuia de probațiunea privind paternitatea copilului, legea stabilind că acel copil are ca tată pe soțul mamei. Prezumția fiind relativă, tatăl prezumtiv va putea face dovada contrară, în limitele în care legea admite, răsturnând prezumția de paternitate. Dar, la oricare dintre aprecieri ne-
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
1). Cel care având discernământ încalcă această îndatorire, răspunde de toate prejudiciile cauzate, fiind obligat să le repare integral. 178 Dacă faptele juridice (stricto-sensu) pot fi dovedite cu orice mijloace de probă, actele juridice sunt supuse unor condiții restrictive de probațiune, cum ar fi cele prevăzute de art. 309 al. 2 din noul Cod de procedură civilă. Articolul menționat prevede că "niciun act juridic nu poate fi dovedit cu martori, dacă valoarea obiectului său este mai mare de 250 lei." 179
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
drept civil, op. cit., vol. I, 1967, p. 389. 368 Gh. Beleiu, op. cit., p. 102. 369 Vezi art. 1170 din Codul civil de la 1864. 370 G. Boroi, op. cit., p. 158. 371 Aceasta întrucât, probele și regulile generale aplicabile în materie de probațiune judiciară formează obiect de reglementare a Codului de procedură civilă, ce a intrat în vigoare la 15 februarie 2013. 372 Trebuie făcută precizarea că potrivit art. 109 din Legea nr. 71/2011 dispozițiile acestui articol se vor aplica în cazul
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
vezi și dec. nr. 1997 din 1991 a C.S.J. (nepublicată); E. Iftime, Proba drepturilor și obligațiilor civile, Aspecte teoretice și practice, Editura Junimea, Iași, 2003, p. 98 și urm. 389 Invocăm acest articol întrucât, regulile generale aplicabile în materie de probațiune juridică au avut ca suport vechea reglementare, până la intrarea în vigoare a Codului de procedură civilă, în care sunt cuprinse și probele. 390 Pentru detalii a se vedea L. Pop ș.a., Tratat elementar de drept civil. Obligații, op. cit., 2012, p.
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
p. 337; O. Căpățână, în Tratat de drept civil, vol. I, 1989, pp. 262-263. 399 G. Boroi, Drept procesual civil, Note de curs, op. cit., vol. I, 1993, p. 158. 400 Vechiul Cod de procedură civilă reglementa expertiza ca mijloc de probațiune judiciară prin articolele 201-214. Acest mijloc de probă este în prezent reglementat în art. 330-340 din noul Cod de procedură civilă. Anumite categorii de expertize (tehnice, contabile, criminalistice, medico-legale sanitar-veterinare), erau reglementate prin legi speciale. Noul Cod de procedură civlă
Actul juridic civil by Elena Iftime [Corola-publishinghouse/Science/907_a_2415]
-
pentru a putea exista și un registru al ședințelor și deliberărilor. Pentru ca deciziile consiliului de administrație să fie valabile este necesară transcrierea lor într-un proces verbal și în registrul consiliului de administrație, în scopul ocrotirii acționarilor și asigurării unei probațiuni ordonate. Aceste dispoziții sunt de ordine publică 403. 4. Un registru al deliberărilor și constatărilor făcute de cenzori și, după caz, de auditori interni, în exercitarea mandatului lor. 5. Un registru al obligațiunilor, care să arate totalul obligațiunilor emise și
Dreptul societăţilor comerciale by Maria Dumitru [Corola-publishinghouse/Science/1418_a_2660]
-
societate sunt la fel de importante ca funcția de supraveghere. În pofida acestor schimbări, numeroși critici continuă să considere penitenciarul o sursă criminogenă, recomandând aplicarea cu precauție a sancțiunilor privative de libertate. Lor li se opune constatarea că aplicarea sistemului sancțiunilor alternative („instituția probațiunii”) n-a adus modificări semnificative în ceea ce privește rata infracționalității și recidiva. * * * Tema acestui studiu o constituie modul de organizare a executării pedepselor privative de libertate configurarea acestuia în textele legislative. Analiza va avea drept punct de referință scopurile penitenciarului ca instituție
[Corola-publishinghouse/Science/2154_a_3479]
-
niciodată conștiința nu le fusese tulburată de vreun gând de remușcare. Întâlneai însă, și chipuri mohorâte, întotdeauna taciturne" (Dostoievski, 1960, p. 14). Ca o alternativă a mediului carceral, dar cu efecte mult mai puțin devastatoare asupra personalității individului, serviciul de probațiune reprezintă o metodă cu un pronunțat caracter socio-pedagogic, un echilibru între consiliere și asistență. Fiind o metodă aplicată doar anumitor categorii de infractori, selectați în funcție de particularitățile de personalitate ale individului, gradul de receptivitate a acestuia, precum și tipul de infracțiune comis
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
proces de "readaptare", de data aceasta la societatea exterioară. Resimțirea unor discrepanțe majore între cele două cadre sociale, îi deschid individului noi căi de recidivă, acesta reîntorcându-se în acel mediu apreciat ca securinzant. În sens opus, beneficiarii programelor de probațiune reușesc prin consiliere de specialitate, sprijin din partea familiei și a cadrelor competente să iși mențină locul de muncă, să urmeze cursuri de calificare, perfecționare profesională. Astfel, prin comparație, probațiunea reprezintă un sistem complex și bine adaptat la varietatea actelor antisociale
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
acel mediu apreciat ca securinzant. În sens opus, beneficiarii programelor de probațiune reușesc prin consiliere de specialitate, sprijin din partea familiei și a cadrelor competente să iși mențină locul de muncă, să urmeze cursuri de calificare, perfecționare profesională. Astfel, prin comparație, probațiunea reprezintă un sistem complex și bine adaptat la varietatea actelor antisociale, care prin natura serviciilor sale permite o facilă și validă reintegrare socio-profesională a infractorului. Problema reinserției infractorului, dar mai ales prevenirea recidivei evidențiază nevoia imperioasă de schimbare atât a
by Lăcrămioara Mocanu [Corola-publishinghouse/Science/1023_a_2531]
-
în 1993 la 94 634 în 2000). Soluția clasică a pedepselor privative de libertate pentru cei care comit infracțiuni generează în foarte multe cazuri nu recuperarea individului, ci mai degrabă pierderea lui pentru societate. Introducerea de curând a sistemului de probațiune și a unor pedepse alternative reprezintă un pas important în vederea reintegrării sociale mai rapide a delincvenților care au comis infracțiuni minore și a evitării excluziunii și marginalizării sociale ale acestora, a normalizării relațiilor dintre comunitate și ex-delincvent. Minoritatea roma Specificul
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
ale nevoilor; 2.4. astfel de teme și altele trebuie introduse în programe de educație pentru adulți și tineri din comunități sărace, inclusiv pentru cei care beneficiază de venit minim garantat sau aflați în programe de reinserție socială (pedepse alternative/probațiune) prin echivalarea unor obligații de muncă în folosul comunității cu echivalentul în timp al participării la astfel de cursuri/programe de instruire; 2.5. promovarea educației inclusive; trebuie acționat prin intermediul unor campanii naționale pentru educarea populației pentru a-i accepta
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
actualul sistem, în ciuda ultimelor evoluții pozitive, încă este fragmentat; 7.2. diversificarea serviciilor oferite, întrucât, în prezent, se oferă o gamă foarte limitată de servicii de asistență socială (de exemplu, servicii de consiliere, servicii de reinserție socială, de pedepse alternative/probațiune, peer groups pentru problemele tinerilor și multe alte servicii nu sunt disponibile în România); 7.3. regândirea legislativă și instituțională a sistemului delincvenței juvenile: tribunale separate pentru minori, pedepse alternative la închisoare etc.; 7.4. trecerea treptată de la serviciile oferite
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
reprezintă un fenomen relativ nou în structura instituțională a sistemului de justiție penală din SUA. Apariția acestor noi instanțe reflectă recunoașterea de către profesioniști - judecători, procurori, comisii de apărare - a efectului limitat al metodelor clasice ale justiției tradiționale penale (încarcerare, supraveghere, probațiune). Practicienii din justiția penală au recunoscut faptul că încarcerarea are șanse mici să rupă ciclul drogurilor și criminalității, penitenciarul reprezentând ultima alternativă, recomandată pentru amenințările grave la adresa ordinii publice. Confruntate cu sarcina instrumentării unui număr mare de infractori privind drogurile
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
de acest tip a fost înființată în 1989 la Miami, Florida, printr-un ordin administrativ al judecătorului Gerald Weatherington. Judecătorul asociat în administrarea și coordonarea elaborării și creării instanței (Miami Drug Court) a explicat motivul fundamental al înființării: „Punerea sub probațiune a tot mai mulți infractori perpetuează numai problema. Același om este arestat în mod repetat, până va sfârși în penitenciarul statal, care ar trebui să fie utilizat de infractorii violenți. Instanța privind tratamentul persoanelor dependente de droguri abordează problema frontal
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
într-un proces mediat de un arbitru neutru, detașat de problemă. Instanțele promovează recuperarea prin coordonarea răspunsului infractorilor dependenți de droguri. Realizarea acestui scop necesită o abordare în echipă, incluzând cooperarea și colaborarea judecătorilor, procurorilor, comisiei de apărare, autorităților de probațiune, ale altor categorii de personal din sistemul de sancționare, lanțul furnizorilor locali de servicii și aportul întregii comunități. Instanțele privind tratamentul persoanelor dependente de droguri reprezintă un „mariaj” între comunitățile care au fost în mod tradițional separate și străine unele
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
penală prin imprimarea unui predominant rol social și proactiv, ne exprimăm optimismul că analiza și cercetarea sistematică și riguroasă a domeniului va conduce la adoptarea și implementarea unei filosofii juridice orientate către efecte sociale. Bibliografie Abraham Pavel (coord.), Introducere în probațiune, Editura Național, București, 2001. Abraham Pavel (coord.), Poliția Comunitară. Abordări conceptuale și perspective contemporane, Editura Expert, București, 2002. Carson David și Wexler David B. New Approaches to Mental Health Law: WILL the U.K. Follow the U.S. Lead Again, 1
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
la standardele europene în serviciile sociale. Universitatea „Petre Andrei” din Iași, Facultatea de Psihologie și Asistență Socială, urmărește, de asemenea, formarea specialiștilor în consiliere și reintegrare. Masterul organizat de Catedra de Asistență Socială a fost Consiliere psihosocială și reintegrare prin probațiune. În încheiere, am vrea să subliniem că formarea specialiștilor în asistență socială prin aprofundarea studiilor de master este tot mai necesară. Rubrică realizată de Cristina TUDOR Politica socială Poza!!!! Volumul Politica socială. Studii 1990-2004 a apărut la Editura Expert, București
[Corola-publishinghouse/Science/2161_a_3486]
-
nr. 83/2005 ) Numărul maxim de posturi: 471 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ a Ministerului Justiției Nr. maxim de posturi: 471 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) CONSILIUL SUPERIOR CLASIFICATE - Direcția Cetățenie 11 - Direcția de Probațiune 12 - Directia pentru Servicii juridice conexe 13 - Direcția Elaborare Acte Normative, Studii și Documentare 14 - Direcția Analiză și Avizare Acte Normative 15 - Direcția Instanțelor Militare***) *) Se inființează la nivel de serviciu **) Numărul de posturi nu este cuprins în numărul maxim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/198145_a_199474]
-
2007. Nr. 1.267. Anexa ----- (Anexa nr. 1 la Hotărârea Guvernului nr. 83/2005 ) ------------------------------------------------- Nr. maxim de posturi: 461 (exclusiv demnitarii și posturile aferente cabinetului ministrului) STRUCTURA ORGANIZATORICĂ A MINISTERULUI JUSTIȚIEI CONSILIUL SUPERIOR DIRECȚIA AUDIT - Direcția Cetățenie 11 - Direcția de Probațiune 12 - Directia pentru Servicii juridice conexe 13 - Direcția Elaborare Acte Normative, Studii și Documentare 14 - Direcția Analiză și Avizare Acte Normative 15 - Direcția Instanțelor Militare***) ----------- *) Se inființează la nivel de serviciu **) Numărul de posturi nu este cuprins în numărul maxim
EUR-Lex () [Corola-website/Law/191884_a_193213]
-
a dreptului, precizarea referindu-se la metoda logică, metodele cantitative, metoda experimentală, analiza sistemică, metodele prospective 12. După 1989, lucrările de drept comparat aparținând colaboratorilor Institutului au tratat subiecte ca: dreptul constituțional comparat, doctrina islamică, administrația publică, infracțiunile economice, instituția probațiunii, excesul de putere în administrație, delegarea legislativă, legislația penală, instituția ombudsman-ului, dreptul comparat și sociologia juridică comparativă; dreptul comparat și integrarea europeană, în domeniul dreptului 13. O mențiune specială merită lucrările "Panorama marilor sisteme contemporane de drept" (1994) și
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
liberării să fie supus vreunei supravegheri sau să aibă alte obligații speciale. Dacă durata pedepsei este mai mare (între 20 luni și 4 ani), condamnatul este eliberat automat, după ce execută jumătate din pedeapsă, dar este supravegheat de un agent de probațiune în prima parte a duratei liberării. În ipoteza în care durata pedepsei este mai mare de 4 ani, liberarea poate fi acordată după executare a 1/2 din pedeapsă (discreționară) și este automată în momentul executării a 2/3 din
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]
-
care durata pedepsei este mai mare de 4 ani, liberarea poate fi acordată după executare a 1/2 din pedeapsă (discreționară) și este automată în momentul executării a 2/3 din pedeapsă, iar condamnatul va fi supravegheat de agentul de probațiune trei pătrimi din durata perioadei cuprinse între momentul liberării și momentul expirării duratei pedepsei. Există diferențe semnificative între diferite sisteme de drept și în privința procedurii de acordare, precum și a autorităților competente să decidă în privința liberării condiționate ori care au atribuții
[Corola-publishinghouse/Science/1527_a_2825]