11,862 matches
-
importanță comunitară omonim și are o deosebită valoare științifică, pe această suprafață coabitează 8 din cei 9 reprezentanți indigeni ai genului Quercus, conviețuirea îndelungată ducând la hibridări, prezența acestora dând valoare de unicat acestei rezervații. Specii faunistice semnalate în arealul rezervației: căprioară ("Capreolus capreolus"), jderul de copac ("Martes martes"), iepurele de câmp ("Lepus europaeus"), apolonul negru (un fluture din specia " Parnassius mnemosyne"), șarpele orb ("Anguis fragilis"), șarpele lui Esculap ("Elaphe longissima"), șarpele de alun ("Coronella austriaca"), gușter ("Lacerta viridis"), vipera cu
Pădurea Bejan () [Corola-website/Science/314570_a_315899]
-
dolari, Guvernul SUA a adăugat 2 milioane dolari, iar cetățeni ai Tennessee și Carolina de Nord s-au reunit pentru a construi parcul, bucată cu bucată. Parcul a fost stabilit oficial pe 15 iunie 1934. Parcul a fost desemnat o Rezervație Internațională a Biosferei în anul 1976, a fost certificata că un Patrimoniu Mondial UNESCO în anul 1983, si a devenit o parte din zona de sud a Rezervației Biosferei Appalachian în anul 1988. Înălțimea în parc variază de la 876 de
Parcul național Great Smoky Mountains () [Corola-website/Science/314581_a_315910]
-
fost stabilit oficial pe 15 iunie 1934. Parcul a fost desemnat o Rezervație Internațională a Biosferei în anul 1976, a fost certificata că un Patrimoniu Mondial UNESCO în anul 1983, si a devenit o parte din zona de sud a Rezervației Biosferei Appalachian în anul 1988. Înălțimea în parc variază de la 876 de picioare (267 m), la gură de vărsare a Abrams Creek la 6643 de metri (2025 m), la summit-ul de Clingmans Dome. În parc-un total de șaisprezece
Parcul național Great Smoky Mountains () [Corola-website/Science/314581_a_315910]
-
răspândire mai mare decât cea a scobarului. Specii de rațe și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are ca principal scop protejarea formațiunilor geologice denumite trovanți, fiind situată pe teritoriul Comunei Costești. Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
și gâște sălbatice: lișița, găinușa de baltă, cormoranul mare și cormoranul mic, stârcul cenușiu, egretă mare și mică, lebădă de vară și de iarnă, barza neagră, cufundacul, specii de pescăruși. "Rezervația naturală Muzeul Trovanților" în suprafața de 1,1 ha. Rezervația Muzeul Trovanților are ca principal scop protejarea formațiunilor geologice denumite trovanți, fiind situată pe teritoriul Comunei Costești. Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanți, într-o densitate foarte mare și
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
situată pe teritoriul Comunei Costești. Din punct de vedere științific, zona este valoroasă prin faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanți, într-o densitate foarte mare și în plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. "Rezervația Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului", cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
faptul că aici apar cei mai reprezentativi trovanți, într-o densitate foarte mare și în plus, aici a fost amenajat singurul muzeu cunoscut de acest gen. "Rezervația Naturală Piramidele din Valea Stăncioiului", cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
cu o suprafață de 12 ha, este o rezervație geologică datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
datorită varietății deosebite de forme sculpturale pe pietrișuri si nisipuri, cimentate pe marne și argile. Este situată în Subcarpații Getici (subdiviziunea- ), mai exact în cartierul Goranu al Municipiului Râmnicu Vâlcea. "Rezervația Naturală Ocnele Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
Mari" are o suprafață de 15 ha. Rezervație naturală geologică situată pe teritoriul orașului Ocnele Mari, în bazinul pârâului Sărat, afluent de pe dreapta al râului Olt. Are drept scop conservarea microreliefului spectaculos dezvoltat pe depozite de tuf dacitic si trovanți. "Rezervația paleontologică Golești" are o suprafață de 10,0 ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
ha. Este situată în comuna Golești, sat Poienița în bazinul pârâului Sâmnic. Are drept scop conservarea numeroaselor fosile de vertebrate și, impresiuni ale unor frunze de plante (ulm, salcie, mesteacăn, tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
tei, pin, molid) ce pot contribui la reconstituirea florei neozoicului. "Rezervația naturală Mlastina Moșoroasa" are o suprafață de 0,25 ha. Este situată în orașul Băile Olănești, la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
la cca 0,5km. sud de satul Moșoroasa, la altitudinea de 700 m. Rezervație naturală botanică situată în Subcarpații Getici (Subcarpații Vâlcii) conservă un habitat de depresiune pe substraturi turboase (mlastină mezooligotrofă- mușchiul de turbă și relictul glaciar Drosera rotundifolia). "Rezervația Naturală Piramidele de pământ de la Slătioara" cu o suprafață de 10,5 ha. Este situată în comuna Slătioara, fiind prezente o varietate de forme sculpturale, conglomerate, nisipuri, pietrișuri slab cimentate create prin acțiunea a numeroase organisme torențiale. 1. Ielenicz, M.
Subcarpații Vâlcii () [Corola-website/Science/314563_a_315892]
-
vântul produce precipitații pe tot parcursul iernii în zona de sud. De fapt, partea de nord a “Zona da Mata” din nord-estul Braziliei primește mult mai multe precipitații în perioada mai-august decât în timpul verii. Pădurea atlantică este acum desemnată o Rezervație Mondială a Biosferei, conține un număr mare de specii pe cale de dispariție, inclusiv bine cunoscutele specii de maimuță pitică și leu tamarin. Aceasta pădure a fost intens defrișata, în special pentru trestia de zahăr utilizată în agricultura și pentru așezarile
Pădurea Atlantică () [Corola-website/Science/314653_a_315982]
-
dintre aceste lacuri este la o altitudine de aproximativ 40 m sub nivelul mării, până de curând se credea că este cea joasă altitudine din Argentina și America de Sud. (Cel mai mic punct fiind Laguna del carbon, Argentina). Este o importanță rezervație naturală, care a fost trecută că o parte a Patrimoniului Mondial UNESCO în anul 1999. Linia de coastă este populată de mamifere marine, cum ar fi leii de mare, elefanți sigilii și blană de sigilii. Balenele mari pot fi găsite
Peninsula Valdes () [Corola-website/Science/314708_a_316037]
-
este o rezervație naturală din statul Florida, Statele Unite ale Americii. Este cea mai mare rezervație naturală subtropicală din Statele Unite, conținând 25% din terenul original al regiunii mlăștinoase din sud-vestul Floridei. Este vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
este o rezervație naturală din statul Florida, Statele Unite ale Americii. Este cea mai mare rezervație naturală subtropicală din Statele Unite, conținând 25% din terenul original al regiunii mlăștinoase din sud-vestul Floridei. Este vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia mare rezervație din cele 48 de state americane, după Parcul Național Death-Valley
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
din statul Florida, Statele Unite ale Americii. Este cea mai mare rezervație naturală subtropicală din Statele Unite, conținând 25% din terenul original al regiunii mlăștinoase din sud-vestul Floridei. Este vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia mare rezervație din cele 48 de state americane, după Parcul Național Death-Valley și Parcul Național Yellowstone. A fost declarată Rezervație a Biosferei și una din cele mai importante zone umede din lume. Este inclusă în patrimoniul mondial. Spre deosebire de alte rezervații din Statele Unite
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
terenul original al regiunii mlăștinoase din sud-vestul Floridei. Este vizitată de peste 1 milion de oameni în fiecare an, fiind a treia mare rezervație din cele 48 de state americane, după Parcul Național Death-Valley și Parcul Național Yellowstone. A fost declarată Rezervație a Biosferei și una din cele mai importante zone umede din lume. Este inclusă în patrimoniul mondial. Spre deosebire de alte rezervații din Statele Unite, Rezervația Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei și nu zona geografică. 36 de specii
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
treia mare rezervație din cele 48 de state americane, după Parcul Național Death-Valley și Parcul Național Yellowstone. A fost declarată Rezervație a Biosferei și una din cele mai importante zone umede din lume. Este inclusă în patrimoniul mondial. Spre deosebire de alte rezervații din Statele Unite, Rezervația Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei și nu zona geografică. 36 de specii pe cale de dispariție sau protejate trăiesc în rezervație, printre care pantera de Florida, crocodilul american și lamantinul. Protejând cea mai
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
din cele 48 de state americane, după Parcul Național Death-Valley și Parcul Național Yellowstone. A fost declarată Rezervație a Biosferei și una din cele mai importante zone umede din lume. Este inclusă în patrimoniul mondial. Spre deosebire de alte rezervații din Statele Unite, Rezervația Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei și nu zona geografică. 36 de specii pe cale de dispariție sau protejate trăiesc în rezervație, printre care pantera de Florida, crocodilul american și lamantinul. Protejând cea mai mare zonă din
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
importante zone umede din lume. Este inclusă în patrimoniul mondial. Spre deosebire de alte rezervații din Statele Unite, Rezervația Everglades a fost creată să protejeze ecosistemul fragil al zonei și nu zona geografică. 36 de specii pe cale de dispariție sau protejate trăiesc în rezervație, printre care pantera de Florida, crocodilul american și lamantinul. Protejând cea mai mare zonă din estul fluviului Mississippi, parcul este cel mai important teren de înmulțire pentru păsările tropicale de plajă “Semipalmated Sandpiper” din America de nord și conține cel
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
și conține cel mai mare ecosistem de mangrove din emisfera vestică. Peste 350 de specii de păsări, 300 de specii de pești de apă dulce și sărată, 40 de specii de mamifere și 50 de specii de reptile trăiesc în Rezervația naturală Everglades. Toată apa dulce din sudul Floridei este asigurată din rezervație, inclusiv cea pentru centrala de distribuție a apei Biscayne Aquifer. Rezervația este de fapt un sistem de râuri mișcătoare, care inundă sud-vestul regiunii cu aproximativ 40 de metri
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
350 de specii de păsări, 300 de specii de pești de apă dulce și sărată, 40 de specii de mamifere și 50 de specii de reptile trăiesc în Rezervația naturală Everglades. Toată apa dulce din sudul Floridei este asigurată din rezervație, inclusiv cea pentru centrala de distribuție a apei Biscayne Aquifer. Rezervația este de fapt un sistem de râuri mișcătoare, care inundă sud-vestul regiunii cu aproximativ 40 de metri pe zi, fiind aprovizionat cu apă din râul Kissimmee și din lacul
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]
-
apă dulce și sărată, 40 de specii de mamifere și 50 de specii de reptile trăiesc în Rezervația naturală Everglades. Toată apa dulce din sudul Floridei este asigurată din rezervație, inclusiv cea pentru centrala de distribuție a apei Biscayne Aquifer. Rezervația este de fapt un sistem de râuri mișcătoare, care inundă sud-vestul regiunii cu aproximativ 40 de metri pe zi, fiind aprovizionat cu apă din râul Kissimmee și din lacul Okeechobee. Deși teritoriul rezervației a fost locuit de mii de ani
Parcul Național Everglades () [Corola-website/Science/314710_a_316039]