11,273 matches
-
cetatea medievală a Orheiului și vine să întregească ideea de continuitate, dăinuire, eternitate. Câmpul roșu al scutului face aluzie la principala funcție dintotdeauna a Orheiului medieval - funcția militară. Această culoare mai semnifică curajul, îndrăzneala, dragostea și sacrificiul. Stejarii susținători ai scutului - simbol al forței fizice și morale, dârzeniei, statorniciei și veșniciei, se referă așezarea urbei în zona codrilor moldavi omonimi orașului. Drapelul orașului Orhei, aprobat la aceeași ședință, a fost elaborat în baza smalțurilor câmpului și figurilor din stema orășenească și
Orhei () [Corola-website/Science/297398_a_298727]
-
în oxid de fier roșiatic, considerate “continente”, și li s-au dat nume ca Tară Arabiei (Arabia Terra) sau Lunca Amazoniei (Amazonis Planitia); și locuri mai întunecate, considerate “mari”, de aici denumiri că Marea Erythraeum, Marea Sirenum și Aurorae Sinus. Scutul vulcanic, Olympus Mons (Muntele Olimp), este cel mai înalt munte cunoscut din sistemul solar. Acest munte are 25 km înălțime și o bază de 600 km în diametru. În aceeași regiune cu el se află alți trei vulcani, numiți Muntele
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
lui Mă’adim - "“cel ce roșește”" - de aici și-a luat numele cel mai mare canion de pe Marte - Mă’adim Vallis. Simbolul planetei, un cerc cu o săgeată cu vârful în sus, folosit în astronomie, este o reprezentare stilizata a scutului și a suliței, folosită de români. Marte, în mitologia română era zeul războiului și patronul luptătorilor. De asemenea, simbolul mai este folosit în biologie, reprezentând sexul masculin. Imagini
Marte (planetă) () [Corola-website/Science/296581_a_297910]
-
la nord, Suceava, la est și Mureș la sud. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Română Rediviva); la baza acvilei se
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Bistrița-Năsăud se compune dintr-un scut sfertuit; în primul cartier, pe fond de azur, se află o acvila naturală, ținând în ciocul roșu o cruce ortodoxă de aur și având pe piept un scut de argint cu inițialele VRR (Virtus Română Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
Virtus Română Rediviva); la baza acvilei se află o carte deschisă, de culoare albă. În cartierul secund, pe câmp de aur, este reprezentată, în culoare naturală, lupoaica cu Romulus și Remus. În cartierul trei, pe fond roșu, este conturat un scut cu bordura de aur, cu marginile neregulate, al cărui câmp este, de asemenea, roșu; în interiorul acestuia se află capul de bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
bour, în culoare naturală, având între coarne o stea de aur, formată din șase raze. În cartierul patru, pe fond de argint, se află un personaj purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
purtând costum popular, ținând în mâna dreaptă o sulița, iar în cea stânga, un scut cu ornament floral. Semnificația elementelor însumate: Acvila, lupoaica capitolina și deviza evocă originea latină a poporului român. Personajul îi amintește pe grănicerii români din Năsăud. Scutul cu capul de bour face aluzie la posesiunile deținute de domnii Moldovei în zonă și la relațiile existente în epoca feudala între domnii Moldovei și aceste ținuturi. În 2002, județul avea 311 657 locuitori. Monumente de arhitectură Lăcașe de cult
Județul Bistrița-Năsăud () [Corola-website/Science/296649_a_297978]
-
mare vechime. Ele au apărut în primul rând datorită necesității autentificării unor acte emise de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema actuală a Oradiei conține un scut, deasupra căreia se află coroana argintie în formă de cetate cu 7 turnuri. Scutul este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
de sfatul orășenesc. Primul sigiliu cunoscut al orașului Oradea datează din anul 1470 și era format dintr-un cap încoronat. Stema actuală a Oradiei conține un scut, deasupra căreia se află coroana argintie în formă de cetate cu 7 turnuri. Scutul este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
este despărțit în două sectoare: partea superioară ocupă două treimi, este de culoare albastră și prezintă două figuri heraldice: Sfântul Arhanghel Mihail în stânga și un leu încoronat în dreapta, ce susțin o cruce creștină albă; partea inferioară ocupă o treime din scut, este de culoare roșie și conține o figură heraldică reprezentând Cetatea Oradiei, cu o carte deschisă în mijloc. Stema a fost aprobată de către Comisia Națională de Heraldică, Genealogie și Sigilografie, din cadrul Academiei Române. Steagul Oradiei, adoptat de Primărie, este realizat din
Oradea () [Corola-website/Science/296593_a_297922]
-
cu suprafață plană și slab fragmentată, cu altitudini absolute până la 175 m. Cea mai mare parte a teritoriului Moldovei reprezintă Platforma Moldovenească, sectorul de sud-vest al Platformei Europei de Est. În nord-estul Platformei Moldovenești apare la suprafața fundamentul cristalin denumit Scutul Cristalin Ucrainean. Fundamentul cristalin al Platformei Moldovenești de vârstă arhaică este compus din roci magamtice și metamorfice (granit, gnais etc). Fundamentul este acoperit de o cuvertură neogenă de roci sedimentare. Partea de de sud-vest al teritoriului face parte din Platforma
Republica Moldova () [Corola-website/Science/296551_a_297880]
-
din 2012 a rezultat următoarea componență a Consiliului Județean Cluj (36 de consilieri): Stema județului Cluj a fost adoptată prin hotărârea de guvern nr. 221/2006 și publicată în Monitorul Oficial nr. 190/28 februarie 2006. Se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, sfertuit. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, pe fond auriu, se află „Lupa Capitolina”, de culoare neagră. În partea superioară, în al doilea cartier, în stânga, pe fond albastru, se află o cunună de grâu aurie
Județul Cluj () [Corola-website/Science/296653_a_297982]
-
de climă și mai ales sol, dintre cele mai prielnice. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 626 din 29 mai 2003 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 13 iunie 2003. Descrierea stemei: Stema județului se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, tăiat și retezat. În cartierul unu, în câmp roșu, un leu rampant, încoronat, de aur, armat și limbat cu negru, tinând o sabie de aur, în pal. În cartierul doi, în câmp roșu, un snop de
Județul Dolj () [Corola-website/Science/296656_a_297985]
-
Nimeni nu va mai vedea Varșovia știu asta. Permiteți-mi să scriu despre el. Nu permiteți ca Varșovia să dispară pentru totdeauna.”. Dintr-a doua parte a secolului al XVIII-lea, stema Varșoviei a fost o sirenă cu sabie și scut în mâini, reprezentând creatura care în legendă a condus un prinț la acest loc, cerându-i să fondeze orașul. Mottoul orașului este "Contemnit procellas" ("Învinge furtuniile"). Culorile orașului sunt galben și roșu aranjate ca două benzi într-un steag - galben
Varșovia () [Corola-website/Science/296628_a_297957]
-
entități geografice europene care se interferează pe pământul României. Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Galați se compune dintr-un scut roșu, încărcat cu o ancoră de aur, având un otgon alb-negru, înfășurat pe brațul sau vertical; în dreapta și în stânga ancorei se află câte o stea de aur. Semnificația elementelor însumate: Simbolizează cadrul natural, comerțul și activitatea navală desfășurată de localnici
Județul Galați () [Corola-website/Science/296658_a_297987]
-
și era neîntrecut la concursul cu lancea. De bună seama că italianul exagera atunci când vorbea la superlativ despre calitățile patronului său, dar interesul principelui pentru astfel de manifestări nu poate fi pus la îndoială. Stema Transilvaniei este alcătuită dintr-un scut împărțit în două câmpuri egale printr-o fâșie orizontală roșie. În câmpul superior, cu fond albastru, este reprezentat pe jumătate de o acvilă neagră cu clonț galben și aripile desfășurate. Potrivit unor comentatori, pasărea ar simboliza națiunea maghiară și ar
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
pasărea ar simboliza națiunea maghiară și ar fi pasărea turul (togrul) din legendele și miturile fondatoare ale ungurilor. În stânga și dreapta acvilei heraldice sunt dispuse elementele redate în galben, soarele și luna, simboluri ale națiunii secuiești. În câmpul inferior al scutului sunt reprezentate simbolic, prin câte un turn de cetate, cele șapte cetăți săsești ale Transilvaniei. Transilvania este bogată în resurse naturale, în special lignit, minereu de fier, plumb, mangan, aur, cupru, gaze naturale, sare și sulf. Ca industrie, Transilvania conține
Transilvania () [Corola-website/Science/296636_a_297965]
-
Maramureș: 478.659 conform recensământului din 2011. Structura etnică: Este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 684 din 30 septembrie 1998 și publicată în Monitorul Oficial nr. 416 din 15 octombrie 1998. Descrierea stemei: Stema județului Maramureș se compune dintr-un scut tăiat; în dreapta părții superioare se află un cap de zimbru, natural, având între coarne o stea de aur cu cinci raze, flancat în dreapta de o roză din același metal, iar în stânga, de o semilună de argint, conturnată; în stânga părții superioare
Județul Maramureș () [Corola-website/Science/296663_a_297992]
-
de apele Dunării, care colectează întreaga rețea hidrografică a județului. Stema este adoptată prin Hotărârea Guvernului nr. 1379 din 6 decembrie 2002 și publicată în Monitorul Oficial nr. 928 din 18 decembrie 2002. Stema județului Olt se compune dintr-un scut cu baza curbată, sfertuit printr-o cruce de aur. Primul și al patrulea cadran, pe fond albastru, reprezintă un turn de argint cu foișor crenelat - stema vechiului județ Olt. În al doilea cadran și al treilea cadran, pe fond albastru
Județul Olt () [Corola-website/Science/296664_a_297993]
-
la Vaslui, a fost înființat ca unitate administrativ-teritorială sub denumirea de ținut, încă din secolul al XIX-lea și cuprindea o suprafață de 2132 km². În componența sa intrau 3 plăși: Racova, Stemnic și Crasna. Ca semn heraldic avea un scut crenelat, un stup și trei albine. În 1950, a fost înființată regiunea Bârlad cu reședința la Bârlad, iar în perioada 1956 - 1968, Vaslui, Fălciu și Tutova făceau parte din județul Iași. La 17 februarie 1968, a avut loc o împărțire
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
care a ales pentru crearea stemei simbolurile istorice ale fostelor ținuturi ale județului: Vaslui, Tutova și Fălciu. (Hotărârea nr. 60 din 19.01.2006 privind aprobarea stemei județului Vaslui) Stema județului Vaslui, potrivit anexei nr. 1, se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, pe fond roșu, despicat în partea superioară, cele trei cartiere fiind delimitate de un firet de aur. În partea superioară, în primul cartier, în dreapta, se află un stup de nuiele, de argint, încadrat de trei albine
Județul Vaslui () [Corola-website/Science/296669_a_297998]
-
rămas aici după eliberare și au format dintr-un loc de trecere un târg. Acest târg a purtat numele celui care a fost eliberatorul lor, San Giorgio, și de aceea se numește Giurgiu. Stema județului Giurgiu se compune dintr-un scut triunghiular cu marginile rotunjite, scartelat. Deține o importantă șosea europeană ce traversează Dunărea peste Podul Prieteniei. Prima cale ferată din Principatele Unite ale Moldovei și Țării Românești a fost Giurgiu - București, realizată din perioada lui Alexandru Ioan Cuza. În prezent
Județul Giurgiu () [Corola-website/Science/296659_a_297988]
-
fost alcătuite stemele celor 71 de județe, iar între 1924-1936 stemele orașelor reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane. Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și are pe crengile sale mere de
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]
-
reședință de județ precum și a celor 100 de centre urbane. Stema județului Mureș a fost obținută din stema fostului Comitat Mureș-Turda. Comisia Heraldică a înlăturat din vechea stemă scutul cu cavalerul și a alcătuit noua stemă a județului dintr-un scut cu câmpul roșu parcurs de 2 fascii aurite peste care figurează un arbore verde (măr). Mărul este amplasat pe o terasă și are pe crengile sale mere de aur. Deasupra acestuia este desenată o stea cu opt raze colorată cu
Județul Mureș () [Corola-website/Science/296665_a_297994]