11,047 matches
-
divinului nu ni se mai impune, nu se mai arată ca primă trăsătură care ne-ar face să ne raportăm la El ca la un stăpîn. Transcendența a fost distanțată de categoria puterii, a forței, a dominației. E ceea ce poate stîrni atenția față de o nuanță deloc neglijabilă a portretului divin. André Scrima amintește adesea o linie de intrepretare a termenului pantokrator care de la stoici și la filozofia elenistică a trecut la mari autori patristici (Teofil al Antiohiei, Clement Alexandrinul, Origen, Grigore
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
tot pasul cît de particulară ne e opțiunea, cîtă parțialitate, cîtă mărginire și excluziune, cîtă netotalitate e în ea? Modelul pieței face o critică implicită a libertății de alegere reduse la ea însăși. Avertizează împotriva întîrzierii indefinite în multiplicitate. Nu stîrnește el oare astfel, fie și prin contrast, pofta de totalitate? Privit cu ochiul spiritual, modelul pieței poate provoca orientarea ființei spre alegerea întregului, poate susține trecerea ei către celălalt înțeles al libertății. Diversitatea religioasă a lumii va putea fi citită
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
arhitectura modernă a persoanei umane, nivelul capabil să facă priză pe obiectivitatea transcendenței, nivelul propriu-zis universal al persoanei a fost pierdut din vedere, lăsat în letargie, aproape evacuat. în parabola orientală a elefantului și a orbilor, cearta dintre credințe se stîrnește tocmai fiindcă, în perceperea transcendenței, actorii religioși își folosesc doar facultățile individuale, iar nu pe cele capabile de universal. De aceea, fiecare obține doar o reprezentare inevitabil diferită de a celorlalți referitoare la divin. Adusă la zi, parabola nu s-
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
libertate superficială, de vreme ce se referă doar la aspectul cel mai exterior și mai particular al persoanei noastre. E de așteptat ca gustul nostru pentru libertate să nu se mai mulțumească atunci doar cu fărîma libertății de tip individual, să fie stîrnit să caute savoarea necondiționatului. Obstacolul corelativ acestui suport constă în rezistența individului tîrziu modern față de propria depășire. Dat fiind că ideea autonomiei i-a intrat în sînge, el e înclinat să gîndească într-un sistem de referințe strict antropocentric. Nu
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
fapte psihice sau culturale. Iată un al doilea obstacol: universalul (creat și increat) devine în modernitatea tîrzie chestiune de opinie, de convingere privată sau produs al unor tradiții culturale. Dar tocmai această inversare a ierarhiei realului ne poate interpela, poate stîrni o reacție salutară. A subsuma transcendența mentalului individual sau colectiv e un nonsens, revoltă rațiunea, o îndeamnă să restabilească ordinea nivelurilor de ființă. Sau să renunțe la universalul pe care se întemeiază. A considera că formele de cultură decid în ce privește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
mai adesea figură proastă, opresivă, e polul negativ al ființei noastre, e tot ce poate fi mai străin de Unul divin. Dar poate fi ceva cu totul străin de acest Unu, lăsat complet în afara lui? Diatribele împotriva trupului în sine stîrnesc mereu senzația inconfortabilă de incompletitudine metafizică. Cînd gîndim libertatea după modelul alegerii ori după cel al separării de condiționări (al căror simbol este trupul), această libertate rămîne incompletă, lasă ceva în afara ei, menține o exterioritate față de care ea se definește
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
Karl Popper a criticat cu o metodică necruțare inanitatea sau mizeria istoricismului : pretenția de a descoperi sau impune legi ale dezvoltării istoriei, care îi decid traiectoria viitoare. în modernitatea tîrzie, ideologiile care dau mersului istoriei un sens previzibil, unic, sigur stîrnesc o împotrivire larg, dacă nu unanim împărtășită. După un anumit (auto)portret mesianic, intelectualul cu rol public ar fi luat, în modernitatea clasică, locul sacerdotului pentru a construi sensuri ale istoriei. Tot el le va deconstrui critic în modernitatea tîrzie
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
rituale, tehnice), de modurile cum a putut fi gîndită distanța dintre absolut și lume. Avem șansa de a ne privi propria credință simultan din perspectiva angajării interioare și de la nivelul descriptiv al empiriei și al logicii religioase. Această întîlnire poate stîrni întrebări, corespondențe, probleme, poate determina reflexia creatoare. în exercițiul său de autobiografie spirituală, Berdiaev observă, de pildă, ce importanță purificatoare pot avea pentru conștiința religioasă științele pozitive, care te confruntă cu realul concret, te eliberează de atitudinea apologetică, îți ascut
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
și a logicii care le susține. De aceea, pot servi drept oglindă în care conștiința religioasă își analizează comportamentul, fără ca reflexia ce rezultă de aici să se crispeze în reformism dogmatic. în sfîrșit, științele religiei pot, ele înseși, să ne stîrnească o salutară reacție apofatică, purificatoare atunci cînd, în loc să își păstreze neutralitatea, se transformă în orizont explicativ pentru obiectul lor. Atunci cînd definesc religia prin funcția ei ideologică ori socială, cînd o subsumează structurii binare a gîndirii, cînd îi dau mobiluri
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
cartea despre Origen a lui Henri Crouzel, Ioan I. Ică înfățișa primele secole creștine ca o epocă de libertate și diversitate intelectuală, în care cercetările teologice puteau îmbina adeziunea totală la revelație cu îndrăzneala căutărilor, a conjecturilor, a teoriilor multiple stîrnite de un loc scripturar. Dacă Henri Crouzel caracterizează demersul lui Origen ca pe o teologie în căutare, o teologie de exercițiu, ba mai mult, o teologie care fierbe în toate direcțiile 1, Ioan I. Ică îl numește pe alexandrin contemporanul
STILUL RELIGIEI ÎN MODERNITATEA TÎRZIE by ANCA MANOLESCU () [Corola-publishinghouse/Science/860_a_1739]
-
ele reprezentau totuși o amenințare sau un remediu pentru calitatea democrației austriece. Această întrebare pare cu atât mai relevantă, cu cât "vechiul" (înainte de 1986) FPÖ fusese cândva rezervorul foștilor naziști și legătura "noului" FPÖ populist de dreapta cu trecutul Austriei stârnise deseori dezbateri publice aprinse. De fapt, de la începutul conducerii lui Haider în 1986 și până în 2000, FPÖ a fost privit de mulți - adversari politici, reprezentanți ai societății civile, jurnaliști, oameni de știință, intelectuali ș.a.m.d. - ca fiind incapabil să
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
mare Întrucât Mečiar a intrat în forță în competiția politică din primele zile ale vieții sale publice de la începutul perioadei postcomuniste, este greu de stabilit gradul în care acesta a contribuit la intensitatea globală a confruntării. Cu siguranță Mečiar a stârnit întotdeauna sentimente puternice. La început, acestea erau aproape constant pozitive, dar după doi ani au devenit mult divizate între susținătorii și oponenții activi. Probabil că, deși este dificil de demonstrat statistic, efectul de polarizare produs de Mečiar ajută la explicarea
[Corola-publishinghouse/Science/84983_a_85768]
-
din zilele noastre și atrag atenția asupra faptului că sociologii sunt puși în fața unor mari provocări sociale. După părerea acestora, vârtejul schimbărilor provoacă o incertitudine din ce în ce mai mare atât la nivelul elitei politice, cât și în rândul opiniei publice și, totodată, stârnește nevoia ca știința să reprezinte un ajutor în orientare. Cele mai relevante schimbări pot fi surprinse în domeniul comunicării sociale, tema centrală a acestui volum. Comunicarea publică nu are o definiție standard, dar în sens larg se referă la toate
[Corola-publishinghouse/Science/2236_a_3561]
-
un fundal peste care trebuie să brodăm. Pentru a-i da caracter, adăugați-i coajă de portocală rasă atât de fin, încât să nu fie mai groasă decât acele de pin. Radeți la fel de fin și niște morcov. Iată ceea ce va stârni de îndată interesul oricărui gourmet. Care e coaja de portocală și care este morcovul? Cum de portocala ajunge să capete gust de morcov, iar morcovul, gust de portocală? Iată o autentică distracție gastronomică!“ Și, dacă am pomenit un strămoș spiritual
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
la bureții copți în spuză, călugărește, sau la halcana de carne tăvălită-n schinduf și pârjolită pe jăratec. [...] Există la români câteva procedee culinare, născocite parcă anume pentru a uimi până și pe cel mai sceptic locuitor al acestei planete, stârnind admirația și zavistia bucătarilor cu diplomă. Despre unul dintre acestea am să vă povestesc astăzi.“ Ceea ce urmează este rețeta mielului „gătit haiducește“, rețetă reprodusă de către Radu Anton Roman, ocazie de care profită pentru a polemiza cu „bon-viveur“-ul, „citadinul“, „hedonistul
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
de marinare (Créat à la charentaise). La fel de aspru ar fi fost judecat de către Păstorel și „proboi“-ul, pe considerentul că icrele negre „se cer consumate în stare naturală, așa cum ies din mâna pescarului“, și nu gătite în vreun fel („căldura stârnește un netrebnic miros de untură de pește“). În legătură cu „storceagul“ se impune o precizare: principala sa caracteristică nu este menționată în varianta prezentată de către Radu Anton Roman; particularitatea storceagului ține de specificitatea sturionilor, cartilagiile acestora topindu-se în zeama care poate
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
au pus aproape orice în polenta lor, diversitatea rețetelor fiind năucitoare. Această naționalizare a polentei i-a asigurat o viață îmbelșugată pe mesele italienești. Cum s-a întâmplat acest lucru? Deși este un fel de mâncare strict regional, polenta a stârnit interesul marilor bucătari italieni, aceștia oferindu-i o nouă existență, una cosmopolită, luxoasă și plină de inventivitate: există polenta cu homar sau cu icre negre! Dar nu numai italienii au reinventat gastronomic mămăliga; unii mari bucătari francezi, precum Jacques Maximin
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
naștere, afirmă Mircea Zaciu, unor „imagini suav-grotești“. Prin „suav“ ar trebui să înțelegem naiv... Câteva exemple: „bou de modă“ („bœuf à la mode“), hulubi în... „papiloturi“, „zalatină“, „babe opărite tare bune“. Cea din urmă rețetă, a cărei sonoritate ar putea stârni și astăzi groaza pensionarelor care nu cunosc limba lui Molière, se referă la babas, un fel de gogoși franceze numite astfel de către Stanislas Leszczynski, rege al Poloniei exilat în Lorena, care le-a dat numele după personajul său literar favorit
Stufat, ori estouffade? sau Existã bucãtãrie româneascã? by Vlad Macri () [Corola-publishinghouse/Science/1386_a_2382]
-
ziarului, aproape zilnic, reportaje și anchete sociale, fapt ce-i înlesnește o bună cunoaștere și înțelegere a realităților sociale din acei ani. Rodul activității gazetărești este volumul de debut Fata care spune Da! (1970). Cartea, conținând anchete în mediile tinerilor, stârnește reacții nu tocmai favorabile în presa de partid datorită modului tranșant critic de abordare a condițiilor de viață insane și a promiscuității morale în care erau obligați să-și înceapă viața tinerii. Accentele critice, reliefând crud aspecte negative din societatea
Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/285984_a_287313]
-
în decursul lunilor de după 11 martie 1990, cînd nu numai Letonia și Estonia dar și Geor-gia și Moldova își scutesc recruții de obligația efectuării serviciului militar în Armata Roșie. Parafrazînd zicala, exemplul sovietic amintește că greșelile mici în aparență pot stîrni furtuni mari. Evoluția Iu-goslaviei pune însă în evidență rolul detonatorilor care au transformat exploziile naționaliste în evenimente reale capabile de a ilustra în cel mai înalt grad prototipul catastrofei perfecte. Vizibili cu ochiul liber în Iugoslavia, acești factori, în număr
by GUY HERMET [Corola-publishinghouse/Science/968_a_2476]
-
de vreme ce a-i prigoni pe credincioși însemna totodată a înăbuși rugăciunile înălțate de aceia în sprijinul lor. Numai Constanțiu - tatăl Sfântului Constantin - a dat ascultare unui gând înțelept și cuvios, purcezând la un lucru de necrezut și a cărui înfăptuire stârnește uimirea: anume, el a poruncit tuturor oamenilor săi (începând chiar cu cei aflați în slujbele palatului și până la demnitarii în funcție) să se hotărască - fie a jertfi demonilor (în care caz puteau rămâne mai departe în preajma sa, păstrându-și rangul
Studia Theologia Orthodoxa by Liviu PETCU () [Corola-publishinghouse/Science/132_a_167]
-
greci, a românilor ucraineni etc. Istoria românilor americani este nu numai interesantă din perspectivă științifică, dar și pilduitoare pentru istoria zilelor noastre. Așadar, orice lucrare ce abordează această temă va suscita, fără Îndoială, atît luarea-aminte a specialiștilor, cît și curiozitatea stîrnită de sondarea trecutului, În general. Am văzut că despre cei numiți Îndeobște români americani - și nu din momentul primului val de imigrare - au fost publicate, peste ani, volume, studii, articole, note etc., lăsîndu-se impresia că „subiectul” este destul de cunoscut. Încă
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
dar care nu trebuie să sfideze istoria, autocondamnîndu-se astfel și optînd, Într-o clipă de inconștiență, pentru soarta marilor imperii, veșnice În aparență, dar fragile ca transatlanticul scufundat nu departe de Terra Nova. * O chestiune nu numaidecît controversată, deși a stîrnit mereu dezacorduri, deci discuții, mai mult sau mai puțin justificate, o reprezintă aceea care privește Începutul emigrării române În Lumea Nouă, ritmul și etapele ei, explicațiile acestora, numărul românilor care au traversat Atlanticul și au devenit americani, numărul celor Întorși
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
apatiei. Cătălina Mihalache Dan PAVEL, Iulia HUIU, „Nu putem reuși decît Împreună”. O istorie analitică a Convenției Democratice, 1989-2000, Editura Polirom, Iași, 592 p. Este incitant pentru autorul unei note de lectură să fie pus În fața unei cărți care a stîrnit o dezbatere publică aprinsă, ba s-a și soldat cu deschiderea unei acțiuni În justiție. În spațiul intelectual românesc nu sînt prea numeroase lucrările care să fi stîrnit controverse atît de aprige precum „Nu putem reuși decît Împreună”. În cazul
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]
-
unei note de lectură să fie pus În fața unei cărți care a stîrnit o dezbatere publică aprinsă, ba s-a și soldat cu deschiderea unei acțiuni În justiție. În spațiul intelectual românesc nu sînt prea numeroase lucrările care să fi stîrnit controverse atît de aprige precum „Nu putem reuși decît Împreună”. În cazul acesta, avem de-a face cu o „luptă” dusă pe tărîmul istoriei recente și al politicii, teritoriu alunecos, care Îi invită la exprimarea opiniilor pe toți cei implicați
[Corola-publishinghouse/Science/1866_a_3191]