12,131 matches
-
Final de la Helsinki pretenții teritoriale de la niciun vecin, inclusiv Ucraina. Asta nu înseamnă, însă, că trebuie să ne uităm istoria sau să ne facem că n-o cunoaștem, să o ascundem sau să o falsificăm doar pentru că s-ar putea supăra niscaiva vecini. Realitatea este una, și trebuie să o acceptăm, istoria este alta și nu trebuie s-o uităm. 26 aprilie 2008 Fiul cerului și Dalai Lama Împărații chinezi erau "fii ai cerului", iar "cerul", în mitologia și religia chineze
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
până azi, să intru și eu în această luptă cu prea mulți combatanți. Însă acum, că apele s-au mai liniștit, îmi asum riscul unor considerații pe această temă, a căror sinceritate ar putea să nedumirească, sau chiar să îi supere pe unii. Mai întâi, însă, trebuie să recunosc că m-am înșelat. Prin vară, în plină campanie internă a Partidului Democrat, am mizat pe Hilary Clinton și am considerat că, dacă totuși va fi desemnat candidat Obama, acesta va pierde
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
fiind schimbat doar destinatarul... Și acum pun întrebarea: oare victoria lui Obama chiar ar trebui să ne facă fericiți pe noi, românii? S-ar putea ca răspunsul meu sincer să-i mire sau, cum spuneam la început, chiar să-i supere pe unii. Acest răspuns este că noi, românii, nu avem niciun motiv să fim fericiți pentru victoria lui Obama. Dacă aș mai fi, azi, în serviciul diplomatic, recunosc că m-aș fi aliniat corului de fericiți și admiratori, pentru că m-
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
momeală cu preluarea de către România a gazului, care, apoi, să fie livrat Ucrainei. Sigur că este o momeală, dar, cred eu, este una foarte atrăgătoare, la care trebuie să medităm serios. Cât despre Nabucco, mai vorbim; oricum, Turcia s-a supărat. 22 ianuarie 2009 Israelul mai vrea un front? Războiul din Gaza s-a terminat doar pe hârtie. Adică de jure, pentru că de facto el continuă și, după părerea mea, va continua încă mulți ani de acum încolo. Să nu uităm
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
americanii suportau și cheltuielile. Franța a făcut excepție. De Gaulle nu uitase nimic. Iar când, în 1966, NATO recte SUA a pretins să controleze și să evalueze forța de apărare a statelor membre inclusiv pe cea nucleară -, Franța s-a supărat și s-a retras din structurile militare ale Alianței, rămânând, totuși, membră a acesteia. În 1968 de Gaulle s-a retras, dar schisma provocată de el s-a perpetuat până azi. Asta înseamnă că, deși omul de Gaulle și resentimentele
Curierul diplomatic by Mihai Baciu [Corola-publishinghouse/Science/939_a_2447]
-
Vlaicu, Eminescu, „vitejii români”) atinse cu emoție, cu sinceritate și fără retorica găunoasa a atâtor poeți de curte, ,,nume de dicționar”, până la viziunile, purtând adesea accente expresioniste, ale poetului timpuriu maturizat: ,,Călătoreau niște cruci cu focul În gură/ Peste apă supărată de liniște/ Noapte, bărzăunul flașnetar/ A oprit manivela În barbă de patriarh/ Prea multe nimicuri/ În jocul de-a frumusețea nimănui/ Copacii visau săruturi delirante/ Prin cerul tăcerii se auzea trecând/ Colecția de sfinți ai uitării” (Salamandra). Poezia noastră a
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
a resurselor de creativitate, cu pasiunea pentru laboratorul faustic al precursorilor; Provocarea atenției pentru acele valori care, lipsite de forță curajului, cam Întotdeauna mor dacă nu le ridicăm monumente; Să nu ne pierdem cu firea dacă prin mari izbânzi vom supără zeii neîndurători. În consens cu mesajele răspândite era Întocmită lista de programe a Fundației menită să ducă la concretizarea aspirațiilor: 1. Muzeul genealogic ,,George Emil Palade”; 2. Concursul de literatură: ,,Lumea ca metaforă și culoare, autori: copiii” la nivel național
Mălin: vestitorul revoluției by Ion N. Oprea () [Corola-publishinghouse/Journalistic/1671_a_3104]
-
Regulae Directivae,marcând orientarea modernă a învățământului bănățean: clădirea școlii trebuia să conțină o sală încăpătoare pentru elevi, o locuință pentru învățător, să fie dotată cu toate cele necesare procesului didactic, elevii ortodocși puteau ,,frecventa școlile catolice fără a fi supărați în ritul lor”, învățătorii numiți în școli urmau să fie supuși unui examen riguros, cei nepregătiți profesional trebuiau îndepărtați. Conform acestui act juridic, învățătorii nu puteau beneficia de alte meserii, cu excepția celei de crâsnic, erau obligați să posede pregătire metodică
Istoria pedagogiei : educaţia între existenţă şi esenţă umană by Mihai VIȘAN, Mihaela MARTIN () [Corola-publishinghouse/Memoirs/101000_a_102292]
-
n-am putut să mă las înfrânt de o mașină, cică, inteligentă. Acum, răcorit după zgomotul și furia întrecerii, pot să trag linie și peste viciul numit Age of Kings și să mă dedic, în sânul familiei, jocului Nu te supăra, frate!... SECRETUL ADRIANEI Nimic Adriana BABEȚI Din cauză că am stat zilnic cam 10 ore în fața calculatorului și-am bibilit o săptămână pagini întregi de programe, proiecte, fișe de evaluare, duminică seara mi s-a rupt filmul și creierii mi s-au
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2196_a_3521]
-
pildă în vizită după aceea în casa sa bunăoară, pe lângă onorabila sa consoartă firește, și va voi să sară la mine mai la vale, în cazul acesta am să-l opresc zicându-i bunăoară: <<Nu ești în drept să te superi, onorabile cetățene, bunăoară, căci iată chitanța care dovedește că eu plătesc taxă pe burlăcărit firește>>”. Altădată spunea ce a pățit popa de la Neamț în noaptea Sfântului Toma: „Era în noaptea Sfântului Toma. Popa de la Neamț cetea la o lumânărică din
Junimiștii la ei acasă by Vasile Ilucă () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1686_a_2905]
-
să descifreze corect cuvintele inspirate de o putere supranaturală : Un daimon plin de ură/ s-a năpustit asupra ta/ și te silește însuși el să-ți cânți printre suspine/ durerile de moarte. Iar noi nu deslușim sfârșitul. Inițial, Casandra se supără din cauză că i se pune la îndoială competența : Cumva sunt doar o guralivă care bate pe la porți, făcând preziceri mincinoase ? Mărturisește, jură-te că nu ai auzit niciun cuvânt despre păcatele străvechi ale acestei case ! Apoi, își amintește că Apolo a
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
la întoarcerea dintr-un război câștigat cu prețul sângelui propriului copil. După cum sugerează indicațiile de regie, dramaturgul român preferă să imagineze o mamă destul de indiferentă, puțin preocupată să înțeleagă frământările Ifigeniei : privește aspru, sever... amintindu-și că nu se poate supăra într-o asemenea zi, se silește să zâmbească... mirată, cu oarecare răceală... oarecum plictisită... privind-o bănuitor (I 3). Lipsită de afecțiune autentică, Clitemnestra nu se poate apropia de sufletul fetei ei și e mereu contrariată de reacțiile acesteia. Ea
În dialog cu anticii by Alexandra Ciocârlie () [Corola-publishinghouse/Journalistic/836_a_1585]
-
și în paginile unei cărți.” Proverb arab 217. „De câte ori deschizi o carte, înveți ceva din ea.” Proverb chinez 218. „Păzește-te de omul unei singure cărți.” Proverb latin 219. „O carte bună e un prieten adevărat; o lași, nu se supără; o crezi, nu te înșeală.” Proverb turc 220. „Literele de tipar văd dublu.” Proverb german 221. „Cele rele să le scrii pe apa care curge, iar facerea de bine în piatră s-o sapi.” Proverb român 222. „Cine știe carte
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
îmi alungă gândurile.” Montaigne 675. „Cărțile au multe însușiri pentru cei care știu să le aleagă.” Montaigne 676. „[Contactul cu cărțile] îmi alină bătrânețea și singurătatea.” Montaigne 677. „[Contactul cu cărțile] mă dezleagă în orice clipă de tovărășiile care mă supără.” Montaigne 678. „[Cărțile] mă întâmpină întotdeauna cu același chip.” Montaigne 679. „Mă bucur de cărți ca avarii de comorile lor.” Montaigne 680. „Nici la vreme de pace, nici în timp de război nu călătoresc fără cărți.” Montaigne 681. „Cartea este
MEMORIA C?R?II by NICOLAE MILESCU SP?TARUL () [Corola-publishinghouse/Journalistic/84375_a_85700]
-
o să-l rețină pe Grig până târziu, ca să se răzbune. Să intrăm, o să vedem. O găsiră pe Nel citind "Universul copiilor", cu Hector, care îi întorcea spatele, la picioarele ei. S-au ridicat amândoi deodată ca să-i întâmpine. Hector e supărat, spuse fetița. I-am dat un os ca să pot pleca, pentru că la sanatoriu nu sunt primiți câinii. Îl bătu cu blândețe pe gât: "Hai, hai, ai stat destul îmbufnat." Câinele îi aruncă o privire plină de reproș, înainte de a-i
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
bine crescut, du-te și închide ușa!" Cu capul lăsat, câinele se execută pe loc, ceea ce îi aduse câteva pălmuțe pe gât: "Bravo, ești cam grăbit, dar nu se poate spune că ești o jigodie murdară, asta nu!" Nu vă supărați, domnule, nu știam că e câinele dumneavoastră. Dar nu sunt supărat, domnilor, câtuși de puțin, am spus asta pentru câine." Hector, care asista la schimbul de cuvinte aparent foarte interesat, scoase un lătrat plin de dispreț spre jucători, înainte de a
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
se execută pe loc, ceea ce îi aduse câteva pălmuțe pe gât: "Bravo, ești cam grăbit, dar nu se poate spune că ești o jigodie murdară, asta nu!" Nu vă supărați, domnule, nu știam că e câinele dumneavoastră. Dar nu sunt supărat, domnilor, câtuși de puțin, am spus asta pentru câine." Hector, care asista la schimbul de cuvinte aparent foarte interesat, scoase un lătrat plin de dispreț spre jucători, înainte de a le întoarce spatele ca să-l urmeze pe șeful de gară spre
by Georgeta Horodincă [Corola-publishinghouse/Memoirs/1098_a_2606]
-
sale. ABC, de asemenea, dezvăluie că "Hill & Knowlton" a organizat o anchetă a unui " focus grup", anchetă în care se adunau grupuri de oameni spre a se afla ce-i determina să se agite, să se framînte, ori ce-i supăra. "Focus grupul" reacționa puternic la atrocitățile comise de irakieni asupra copiilor și astfel "Hill & Knowlton" le-a scos în prim-plan în timpul campaniilor PR pentru Gruparea liberă din Kuweit. Efectul prezentării lui Saddam Hussein într-o ipostază demonică a fost
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de dominare și opresiune care organizează viața cotidiană în societatea contemporană. În mod evident, evaluarea fenomenului Madona depinde de opțiunea politică și moralitatea fiecărui individ în parte. Astfel, un artist precum Madona care cultivă estetica șocului și a excesului va supăra și va deveni ținta criticilor. Vedeta însă prosperă de pe urma criticii care, împreună cu moda și temele sexuale, o ajută să-și construiască o identitate de rebelă, de spărgătoare a granițelor. Modul în care ea încalcă numeroase reguli are elemente progresiste, opunîndu-se
Cultura media by Douglas Kellner [Corola-publishinghouse/Science/936_a_2444]
-
de opoziție, dar în același timp erea și un ziar anticonservator. Spre a plasa ziarul făceam și noi, socialiștii, ceea ce făceau toți ziariștii burghezi, deveneam violenți. Dar violențele noastre n-aveau ecou în opinia publică, de aceea guvernul nu ne supăra. Astăzi, un articol la fel cu cel publicat de mine în nr. 109 de la 10 iunie 1885 mi ar fi atras cenzura, suprimarea sau un proces: pe vremea aceea nimic. Iată articolul. Ziarul Orientul român din Galați scrie: „Femeile și
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
vreme măsura ca să garnisească tribunele publice cu partizani și agenți. Situația guvernului era, de acum, pe deplin lămurită, doi bătrâni conservatori din vechea gardă bătută la 1876 prezidau Camera și Senatul.Carol („Mi s-a spus asemenea că Regele e supărat de neintrarea tatii în Parlament“ - le comunica Sabina dr. Cantacuzino, la 22 octombrie/3 noiembrie 1888, fraților săi aflați la Paris - Din corespondența familiei Ion C. Brătianu, IV, p. 21). Situația guvernului ca și a partidului conservator era, astfel, foarte
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
celorlalți reflecțiile mele, Rustan-bey veni din nou și membrii guvernului provizoriu cunoscându-mi cugetul se unise cu stăruința lui, la care, nemaiputându-mă opune, mă îndreptai către celălalt lagăr cu secretarul comisarului imperial. Fuat-efendi, a cărui inimă mărinimoasă nu se supărase de refuzele mele, mă priimi cu destulă grație; și eu, după ce îi esprimai recunoștința mea, arătai că sunt gata a merge ca să fac a înceta focul. Escelenția sa, atinsă de propunerea mea, mi-o priimi îndată; dar generalul Duhamel se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Brătianu fu pus în curent cu situația politică de la Dâmbovița, care devenea îngrijitoare, căci alegerile se apropiau. Ca să mute pe Politimos împotriva voinței lui sau să-l silească a ieși din magistratură, nici vorbă. Brătianu avea ca dogmă să nu supere pe nimeni și să nu silească pe nici un om ca să treacă în opoziție. Toată grija lui era să-și atragă partizani, dar niciodată să nu-și creeze adversari. De aceea găsi altceva. Într-o zi de vară, Politimos primi la
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
Beizade Mitică, pe altul generalul Lecca, pe al treilea Stătescu, pe al patrulea Câmpineanu! Pe cine să numesc? Pe care să-l satisfac? și atunci m-am gândit la tine. Ori pe care candidat aș numi, mulțumesc pe unul și supăr pe toți ceilalți. Dar când voi numi pe Politimos, toți își vor pleca capetele. Politimos era zăpăcit. Pe vremea aceea, direcția închisorilor era una din cele mai înalte funcții în stat, de aceea Politimos era încântat de ceea ce i se
Bucureştii de altădată by Constantin Bacalbaşa () [Corola-publishinghouse/Memoirs/1329_a_2712]
-
parcurs drumul acesta... Dar nu mai contează de câte ori! Vorbesc cu cățeii și încet-încet ajung la destinație. * * * La plecare am dat din nou de Mariana. M-a abordat altfel decât mai înainte fără introducere și dur: Să știi că sunt foarte supărată pe tine! M-a certat Cora că nu ți-am aruncat acea hârtie, când eu am văzut-o! Nu mi s-a părut ceva rău sau în altfel...ceea ce ai scris și de fapt nu prea am citit-o în
FOAIE DE OBSERVAŢIE -jurnalul unei conştiinţe- by VIRGIL ANDRONESCU () [Corola-publishinghouse/Memoirs/274_a_499]