64,222 matches
-
II). Craiova: Editura Beladi. Stahl, Henri H. 1946. Sociologia satului devălmaș românesc. Organizarea economică și juridică a trupurilor de moșie. București: Fundația Regele Mihai I. Stahl, Henri H. 1969. Organizarea administrativ-teritorială. Comentarii sociologice. București: Editura Științifică. Stahl, Henri H. 1980. Teorii și ipoteze privind sociologia orânduirii tributale. București: Editura Științifică și Enciclopedică. Stahl, H. Henri. 1983. Eseuri critice. București: Editura Minerva. Stahl, Henri H. 1998. Sate devălmașe, I, II, III, București: Editura Cartea Românească. Stahl, Henri P. 2000. Triburi și sate
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
p. 339. Tönnies, Ferdinand. [1887]. Gmeinschaft und Geselschaft. Leipzig, în traducerea franceză Communauté et societé, Paris: P.U.F., 1944. Toynbee, Arnold, J. 1997. Studiu asupra istoriei (vol. I și II). București: Editura Humanitas. Ungureanu, Ion și Constantinescu, V. 1985. Teorii sociologice contemporane. București: Editura Didactică și Pedagogică. Ungureanu, Ion. 1990. Paradigmele cunoașterii societății. București: Editura Humanitas. Urse, Laureana. 2004. Un punct de vedere asupra structurii de clasă actuale din România, în Sociologie Românească, vol. II, 4, pp. 141-155. Urse, Laureana
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
problemă socială, Pierre Rosanvallon • Sociologia banilor, Nigel Dodd • Sociologia dezvoltării comunitare, Ion I. Ionescu • Sociologia minciunii, J.A. Barnes • Sociologia comunității, Tudor Pitulac • Sociologia culturii, Matthieu Béra, Yvon Lamy • Sociologia religiilor, Jean-Paul Willaime • Sociologia Parisului, Michel Pinçon, Monique Pinçon-Charlot • Motivația. Teorii și practici, Carmen Buzea LIBRĂRII în care puteți găsi cărțile editurii Institutul European (selectiv) ALBA-IULIA Librăria Humanitas, str.1 Decembrie 1918, bloc M10, tel. 0258826007 ARAD Librăria Corina, str. Mihai Eminescu nr. 2, tel. 0257284749 BACĂU Librăria Alexandria nr 1
Sat bogat, sat sărac: comunitate, identitate, proprietate în ruralul românesc by Adela Elena Popa () [Corola-publishinghouse/Science/1048_a_2556]
-
ganglionilor în stabilirea prognosticului. Willy Meyer raporta, independent de Halsted, o operație destinată tratării cancerului mamar, diferențele constând în practicarea unei incizii oblice, excizia micului pectoral, disecția axilei înainte de a detașa sânul și mușchii de la nivelul peretelui toracic. Însușindu-și teoria lui Handley, Halsted avea convingerea că boala este locală și că metastazele se produc rar pe cale venoasă, operația radicală fiind soluția curativă. Tehnica propusă de Halsted s-a răspândit și reușea vindecarea a aproximativ jumătate din cazuri, mortalitatea fiind de
Datoria împlinită by Mihai Pricop[Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
află la baza formării omului, prin determinarea limitelor, sondarea profunzimilor, căutarea sensului ființei și al propriului destin. Se ajunge pe linia clarificărilor: ce este? cum este? de ce este? omul și viața sa. Doctrina delfică, a cunoașterii de sine, sumează următoarele: * teorie a cunoașterii; * tehnica cunoașterii (atitudinea contemplativă); * stabilirea limitelor proprii; * cunoașterea esenței sufletului, natura sa divină, morală; * măsura și temperanța; * locul ocupat de fiecare, natura omului; * înțelegerea naturii umane și a deosebirii de divinitate; * mijloace practice, conduita morală pentru a fi
Datoria împlinită by Mihai Pricop[Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
virtutea? Este o însușire care întrunește elemente etice, estetice, ontologice (armonia și frumusețea sufletului, ordinea, cumpătarea, pietatea, dreptatea, curajul). S-a spus că virtutea este renunțarea la plăceri cu scopul asigurării libertății de gândire. Socrate nu ținea discursuri, nu avea teorii gata făcute pentru a fi servite ascultătorilor. Prin convorbiri în aparență libere îi ajuta pe cei cu care discuta să descopere singuri adevărul. Platon nu putea folosi altă metodă decât pe aceea a dialogului. Aceasta era forma învățământului său. Socrate
Datoria împlinită by Mihai Pricop[Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
introdus raționalitatea împotriva instinctului. Raționalitatea și dialectica au fost medicamentele indicate unei societăți bolnave. Socrate era plebeul care, din resentiment, voia să se răzbune pe oamenii mai nobili ca el. Socrate a condamnat și respins adevărul artei prin insistența pe teorie și raționalitate. Socrate, plebeul care a învins gustul elevat, gustul aristocratului prin dialectică, a indus o vrajă asupra lui Platon care a idolatrizat conceptul ca pe o formă ideală, ca instrument al voinței de putere (Nietzsche). Dionysos este definit mai
Datoria împlinită by Mihai Pricop[Corola-publishinghouse/Science/1391_a_2633]
-
că agricultura organică, care se sprijină mai puțin pe aceste imputuri, este mai bine plasată decît agricultura convențională pentru a menține producția în situație de criză. Agricultura organică este adesea asociată cu utilizarea sporită a forței de muncă, iar în teorie poate ajuta la menținerea sau chiar creșterea ocupării forței de muncă rurală. în practică, cerințele forței de muncă nu sunt în mod necesar mai mari, și acolo unde sunt, forța de muncă cerută este adesea ocazională și sezonieră. Există deasemenea
Tehnologii de agricultură organică by Gerard Jităreanu, Costel Samuil () [Corola-publishinghouse/Science/1276_a_1895]
-
cuprinde lucrări din domenii precum statistica socială, informatica aplicată în științele sociale, sociologie politică și electorală. Printre principalele titluri ale autorului se numără: Tehnici de negociere (2007), Comportamentul de vot. Sondajele de opinie și gestiunea campaniilor electorale (2004), Statistică socială. Teorie și aplicații (2003), Informatică aplicată (2003). Claudiu Coman, Statistică aplicată în științele sociale (c) 2011 Institutul European, Iași INSTITUTUL EUROPEAN, editură academică recunoscută de Consiliul Național al Cercetării Științifice din Învățământul Superior Iași, str. Grigore Ghica Vodă nr. 13, et.
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cercetării de teren. Tocmai de aceea autorul a insistat să revină cu noi completări, volumul de față constituind o reluare și o îmbunătățire a unor contribuții anterioare. Dacă suntem de acord că o bună practică înseamnă înainte de toate o bună teorie, recomand cititorilor să insiste pe capitolele în care autorul face un tur de forță pentru a prezenta fundamentele măsurării în științele sociale cu scopul de a clarifica modalitățile prin care metodologia sociologică se apropie de tipul de raționamente din științele
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
decidem cum să se facă estimările de la eșantion la populație și cum să se estimeze erorile de eșantionare. Ambele probleme sunt adesea mult mai complicate decât s-ar putea crede. Dacă ne referim doar la eșantioane mari am putea examina teoria numai în raport cu doi sau trei indicatori statistici de tipul mediilor și al proporțiilor. Deși ideile de bază se aplică deopotrivă și în afara acestor limite, procedeele și calculele devin mai complicate. Astfel, când trebuie făcute comparații între diferitele secțiuni ale populației
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în date brute doar preferințele electoratului în momentul respectiv. 2.2. Despre măsurare în științele sociale Măsurarea reprezintă o etapa esențială în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice fenomenelor sociale și explicarea acestora. Ea este veriga cheie între teorie și realitatea sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat în baza cunoștințelor teoretice acumulate. Ea este legată în mod crucial de
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în momentul respectiv. 2.2. Despre măsurare în științele sociale Măsurarea reprezintă o etapa esențială în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice fenomenelor sociale și explicarea acestora. Ea este veriga cheie între teorie și realitatea sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat în baza cunoștințelor teoretice acumulate. Ea este legată în mod crucial de faza de operaționalizare a conceptelor, prin
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în procesul cunoașterii, având ca finalitate descoperirea legităților caracteristice fenomenelor sociale și explicarea acestora. Ea este veriga cheie între teorie și realitatea sociala, permițând testarea teoriilor prin verificarea ipotezelor și găsirea unor regularități empirice. Măsurarea nu poate exista independent de teorie, deoarece presupune definirea corespunzătoare a domeniului cercetat în baza cunoștințelor teoretice acumulate. Ea este legată în mod crucial de faza de operaționalizare a conceptelor, prin care indicăm acele proprietăți ale conceptelor direct observabile și măsurabile. În lipsa unei identificări corecte a
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
2.1. Definiții ale măsurării * N. R. CAMPBELL (1920 în Elemente de fizică) = "proces de atribuire de numere calităților reprezentative". * B. RUSSEL (1938 în Principiile matematice) = "metoda de stabilire a corespondenței calitative unei mărimi cu orice număr". * S. S. STEVENS (1946 în Teoria scalelor de măsurat 5) = "operația de atribuire a unui număr obiectelor sau calităților acestora conform unei reguli." În concluzie, se poate spune că măsurarea reprezintă "procedura prin care obiectelor li se atașează numere, în funcție de starea unei însușiri a lor, conform
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
ale măsurării trebuie să fie însă permanent. 2.2.5.Analiza indicatorilor Alegerea indicatorilor Procedura de selecție a indicatorilor ce trebuie traduși în întrebări de chestionar este destul de complexă, fiind necesar cel puțin un set de ipoteze, dacă nu o teorie, cu privire la explicația fenomenului social cercetat. Într-adevăr, pachetele de întrebări ce corespund unor dimensiuni și fenomene sunt rezultatul elaborării teoretice a schemelor de influență și determinare. Orice întrebare din chestionare are un "rost"; ea derivă, în cel mai nefericit caz
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
erori de eșantionare, erori generate de operatorii de interviu, calcul eronat al preciziei), imprecizia inerentă oricărei metode de măsurare, instabilitatea, volatilitatea opțiunilor electoratului. În practică însă, orice efort de colectare a datelor necesită și o fundamentare teoretică, după cum și formularea teoriilor necesită existența unor date (Coombs, 1964). Prima și cea mai importantă sugestie legată de modalitățile de îmbunătățire a datelor este următoarea: trebuie înregistrată și prezentată orice etapă din procesul de generare a datelor. Fără această informație nu putem determina dacă
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
în zile diferite. Aceste surse de invaliditate interne sunt complexe și se pot ivi în toate fazele cercetării. Din acest motiv, este simplu de văzut de ce rezultatele unui singur studiu nu pot fi folosite pentru a respinge sau confirma o teorie sau o ipoteză. Pentru a elimina acest tip de erori, trebuie să se realizeze un control strict asupra procesului de măsurare, astfel încât subiecții și cercetătorii să nu influențeze în mod intenționat sau neintenționat rezultatele. Așa cum afirma H. H. Hyman 16
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
cazul acestor inferențe deoarece nu toți membrii populației sunt incluși în eșantion. Tehnicile de eșantionare statistică furnizează metode obiective de a face astfel de inferențe despre o populație, astfel încât validitatea și fidelitatea/reliabilitatea concluziilor sau inferențelor să fie calculate utilizând teoria probabilității. Mai mult, aceste tehnici pot oferi informațiile dorite la gradul de precizie dorit la costuri minime, dacă sunt aplicate corect. Anchetele pe anumite eșantioane mai sunt numite și "studii observaționale" deoarece, de cele mai multe ori, ele nu pot fi experimentate
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
eșantion din populația asupra căreia urmează să se tragă concluzii, trebuie să decidem cum să se facă estimările de la eșantion la populație și cum să se estimeze erorile de eșantionare. Dacă ne referim doar la eșantioane mari am putea examina teoria numai în raport cu doi sau trei indicatori statistici de tipul mediilor și al proporțiilor. Deși ideile de bază se aplică deopotrivă și în afara acestor limite, procedeele și calculele devin mai complicate. Astfel, când trebuie făcute comparații între diferitele secțiuni ale populației
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Acest lucru ne conduce la afirmații mai formale despre estimarea noastră și despre evaluarea estimatorilor. În cursurile de statistică de cele mai multe ori variabila care este măsurată este presupusă a fi aleatoare și derivă din probabilitatea de distribuție în eșantion. În teoria eșantionării într-o populație finită, variabila este aleatoare numai din cauza regulii de selecție. În practică, putem utiliza ambele metode fiind posibilă "inferența pe bază de model". Fie X o variabilă întâmplătoare, atunci: În eșantionarea pe o populație finită, vom utiliza
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
100% Sănătoși 17% 83% 100% Total 40 60 100% 7.1.3. Independența într-un tabel de contingență Analizând datele dintr-un tabel de asociere putem trage concluzii despre relația de asociere sau de independență care există între variabile. Conform teoriei probabilităților, două evenimente sunt independente, dacă și numai dacă P (AB) = P(A) * P(B) (formula I). Aplicând această formulă pentru cazul unui tabel de contingență 2*2 (tabelul nr.7.1.), obținem: P11=P+1*P1+ (1) P21
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
K, se poate deduce că rangul corespunzător matricei corelației ajustate este, de asemenea, K. O astfel de corespondență sugerează că este posibil și procesul reversibil, adică numărul factorilor comuni de bază poate fi descoperit prin examinarea matricei corelației ajustate. Utilizarea teoriei rangului este una restrânsă, din cauza următoarelor complicații: (1) când există doi sau mai mulți factori comuni, configurația coeficienților de saturație nu poate fi trasată fără presupoziții suplimentare; (2) teorema rangului aplicată numai când operațiile cauzale (regulile de combinare a factorilor
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
un consum monden ridicat în rândul persoanelor care au absolvit liceul și în rândul celor care au studii superioare, cel mai scăzut consum monden fiind în rândul persoanelor care nu au studii. BIBLIOGRAFIE SELECTIVĂ Andrei, Tudorel, Stancu, Stelian, (1994), Statistica. Teorie și aplicații, Editura ALL, București. Babbie E. R, (1990), Survey Research Methods. 2nd, Belmont, CA: Wadsworth. Berevoescu, Ionica, Chiribucă, Dan, Comșa, Mircea Ioan, Grigorescu, Narcisa, Aldea Lăzăroiu, Andra, Lăzăroiu, Sebastian, Pană, Marilena, Pop, Lucian, Stănculescu, Sofia Manuela, (1999), Fețele schimbării
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]
-
Managementul Afacerilor, Editura Economică. Kim, Jae-On, Mueller, Charles W. , Introduction to Factor Analysis. What it is and how to do it, Sage Publications, California. Kurtz Norman R, (1982), Introduction to social statistics, Mcgraw-Hill, Boston; Lefter, Constantin, (2004), Cercetarea de marketing. Teorie și aplicații. Editura Infomarket, Brașov. Ludușan, N., Voiculescu, F., (1997), Măsurarea și analiza statistică în Științele Educației, Editura Imago, Sibiu. Mărginean, Ioan, (2000), Proiectarea cercetării sociologice, Editura Polirom, București. Mohr Lawrence B, (1990), Understanding Significance Testing, Sage Publications, London. Moser
Statistică aplicată în științele sociale by Claudiu Coman () [Corola-publishinghouse/Science/1072_a_2580]