11,986 matches
-
influențează cererea turistică. Având în vedere faptul că cererea pentru produsele turistice este parțial determinată de calitatea acestuia, mediul înconjurător poate avea un impact pozitiv sau negativ asupra turismului. Condițiile oferite de cadrul natural, prin componentele sale - relief, climă, hidrografie, vegetație, faună, monumente naturale, rezervații - contribuie la atragerea de fluxuri turistice și își exercită influența asupra activității turismului, determinând, la rândul lor, forme particulare de manifestare a acestuia. Totodată, potențialul turistic antropic - vestigii arheologice și monumente de artă, elemente de etnografie
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
traseelor marcate și special amenajate, unde circulația turistică tinde să fie necontrolată. Circulația turistică necontrolată efectuată la obiectivele turistice naturale sau antropice provoacă de cele mai multe ori distrugerea ireversibilă a unora dintre elementele care le-au consacrat ca atracții turistice (distrugerea vegetației și florei, ruperea copacilor și în special a puieților,braconajul, degradarea peisajului Poluarea naturii se intensifică și datorită turismului automobilistic al cărui efect nociv este alterarea calităților aerului, distrugerea pajiștilor, a arbuștilor și a florei etc. Un alt mod de
SIMPOZIONUL NAŢIONAL „BRÂNCUŞI – SPIRIT ŞI CREAŢIE” ediţia a II-a by Pop Aurica () [Corola-publishinghouse/Science/569_a_923]
-
nisipuri, pietrișuri, argile, ape minerale etc. Bogăția solului este dată de existența a 380.331 ha de teren agricol din care: 67,47% teren arabil; 28,35% pășuni și fânețe; 4,28% vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează 99.022 ha iar apele și bălțile peste 12.000 ha. Vegetația Flora este reprezentată de numeroase specii de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
331 ha de teren agricol din care: 67,47% teren arabil; 28,35% pășuni și fânețe; 4,28% vii și livezi; pădurile și alte terenuri cu vegetație forestieră însumează 99.022 ha iar apele și bălțile peste 12.000 ha. Vegetația Flora este reprezentată de numeroase specii de origini diferite, ca urmare a interferenței pe acest teritoriu a provinciei central europene est-carpatice cu provincia ponto-sarmatică, totalizând un număr de 1758 specii de plante superioare. Suprafața acoperită cu păduri este de 940
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de 1758 specii de plante superioare. Suprafața acoperită cu păduri este de 940 km 2, reprezentând 18,1% din suprafața județului. Prezența pe teritoriul județului Iași a unor unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
este de 940 km 2, reprezentând 18,1% din suprafața județului. Prezența pe teritoriul județului Iași a unor unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
unități geomorfologice și climatice bine individualizate a determinat și o diferențiere a vegetației, în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
în sensul că în zona Câmpiei Moldovei întâlnim o vegetație de silvostepă iar în sectoarele înalte de podiș din partea de vest și sud a județului predomină o vegetație de tip forestier cu specii de foioase. Silvostepa este caracterizată printr-o vegetație ierboasă xeromezofită și uneori chiar xerofită în care apar pâlcuri de pădure de stejar și șleauri. Pădurile de foioase ocupă părțile mai înalte ale Podișului Sucevei și Podișului Central Moldovenesc. La altitudini mai mari de 400 m se remarcă prezența
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Muzeul Etnografic, Muzeul Politehnic și Muzeul de Artă. 3.2 Calitatea factorilor de mediu Aer Acidifierea aerului este în principal produsă de emisiile și efectele sinergice a trei poluanți, și anume: SO2 , NOx și NH3, care au impact îndeosebi asupra vegetației și a apelor de suprafață. Principala sursă de emisie de SO2 este arderea din producerea de energie și industria de transformare la SC CET SA a cărei contribuție este de 79,62%, iar din transportul rutier au rezultat 74,52
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de către Direcția Silvică Piatra Neamț, culese prin programul de monitoring propriu funcțional din anul 1993, rezultă că nu s-au semnalat incendii majore sau fenomene de uscare în masă și nici atacuri ale dăunătorilor care să aducă prejudicii fondului forestier sau vegetației din afara fondului forestier. Zonele cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitate de împădurire sunt situate în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
monitoring propriu funcțional din anul 1993, rezultă că nu s-au semnalat incendii majore sau fenomene de uscare în masă și nici atacuri ale dăunătorilor care să aducă prejudicii fondului forestier sau vegetației din afara fondului forestier. Zonele cu deficit de vegetație forestieră și disponibilitate de împădurire sunt situate în afara fondului forestier, pe terenuri cu pantă de peste 15% unde eroziunea de suprafață, cea de adâncime și alunecările de teren au dus la degradarea totală a solurilor. Aceste suprafețe degradate sunt parțial sau
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
mușchi, ciuperci, licheni, alge, deci o floră bogată și variată, consecință a poziției sale fitogeografice. În componența florei sălbatice predomină speciile orientale și nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nordice față de cele vestice și sudice, dar există și un procent important de plante cosmopolite și adventive. Vegetația are un puternic caracter de silvostepă; datorită reliefului accidentat și diferenței apreciabile de altitudine, în împrejurimile municipiului Iași are o dispoziție etajată. Vegetația de stepă este în prezent sărăcită mult în specii, degradată și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și ruderalizată prin pășunat și activități antropice, dar pe alocuri mai pot fi întîlnite specii caracteristice cum ar fi colilia (Stipa lessingiana), pirul crestat (Agropyrum cristatum) etc. Pe pantele care prezintă un proces de degradare accentuat s-a instalat o vegetație secundară reprezentată de specii ca: firuța, pirul gros etc. Fauna caracteristică de stepă și silvostepă este săracă în prezent, fiind cel mai mult afectată de expansiunea activităților antropice. Se poate observa că în așezările omenești de pe întreg teritoriul județului se
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
și a zonelor de agrement În județul Iași, suprafața spații verzi/suprafața totală a mediului urban reprezintă 9,32% (în anul 2008). În municipiul Iași, spațiile verzi ocupă o suprafață totală de 660 ha (nu au fost incluse terenurile cu vegetație forestieră (pădurea Galata, Breazu, Ciric și Țicău), rezultând un indicator de 20,6 m 2 .locuitor -1 (Grădina Copou, Parcul Expoziției, Parcul Ghica Vodă, Grădina Botanică, spații verzi aferente asociațiilor de proprietari, unităților de învățământ, unităților economice, scuaruri etc.), repartiția
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
fi limitat la minimum posibil și permis numai pe drumurile și potecile special amenajate; se acceptă accesul persoanelor în scop turistic sau de recreere, dar numai în zonele stabilite în acest scop; b. se interzice exploatarea arborilor, a arboretului, a vegetației arbustive și subarbustive, cu excepția lucrărilor de întreținere necesare; c. sunt interzise lucrările de construcție, deschiderea de cariere și săparea de șanțuri; se acceptă numai intervențiile de întreținere și reparații la construcțiile existente (canale de scurgere a apei, drumuri, drenuri etc.
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
DN sau CFR IașiMădârjești (37 km), DJ Mădârjești-Sinești (20 km), DF Sinești rezervație (12 km), fie pe DJ Iași-Schitu Stavnic (20 km), DF Schitu Stavnicrezervație (22 km). Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă și deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91Y0 - păduri dacice de stejar și carpen Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: teritoriul rezervației este situat pe depozitele Basarabianului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
de pe raza rezervației. d) Aspecte climatologice: temperatura medie anuală: 9,6°C, amplitudinea temperaturilor medii anuale este de 24,9°C, temperatura maximă absolută este de 40°C, temperatura minimă absolută este de -30°C, temperatura medie pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
anuală: 9,6°C, amplitudinea temperaturilor medii anuale este de 24,9°C, temperatura maximă absolută este de 40°C, temperatura minimă absolută este de -30°C, temperatura medie pe perioada de vegetație este de 17,3°C. Perioada de vegetație este cuprinsă între 28 februarie și 9 decembrie. Durata medie a perioadei bioactive este de 285 zile. Data medie a primului îngheț: 15 octombrie, data medie a ultimului îngheț: 17 aprilie. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale 474,4 mm din
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Localizarea geografică: 47°17’43” latitudine nordică, 27°38’49” longitudine estică Căile de acces: localități apropiate: satul Medeleni, comuna Golăești; accesul la rezervație: DJ Iași Golăești, DL Golăești-rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Câmpia Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: luncă; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: 91F0 - păduri mixte cu Quercus robur, Ulmus laevis, Fraxinus excelsior sau Fraxinus angustifolia, riverane marilor râuri (Ulmenion minoris) Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
C, perioada bioactivă: 28 februarie-9 decembrie, durata perioadei bioactive: 258 zile. Regimul pluviometric: precipitații medii anuale: 517,8 mm, din care: primăvara: 120,9 mm, vara: 201,9 mm, toamna: 109,8 mm, iarna: 85,2 mm, în perioada de vegetație: 335,5 mm. Primul îngheț are loc în jurul datei de 15 octombrie; ultimul, în jur de 17 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de stejar și gorun cu arțar, frasin și ulm, în vârstă de 50-110 ani, specifică
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
Iași-Pd. Iloaiei (25 km); DJ Pd. IloaieiMădârjac (24 km); DF Mădârjac-rezervație (7 km), fie pe DJ Iași Schitu Stavnic (20 km); DF Schitu Stavnic rezervație 12 km. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: Teritoriul rezervației este situat pe depozitele cu o grosime de aproximativ 360 m ale Basarabeanului
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
nordică, 27°40’ longitudine estică Căile de acces: localități apropiate: satul Dobrovăț, comuna Dobrovăț; accesul la rezervație se face pe: DN Iași-Vaslui, DJ IașiDobrovăț, drum forestier - rezervație. Încadrarea în ecoregiunea României: Podișul Central al Moldovei Criterii de identificare a habitatelor: vegetație: pădure; geomorfologice: deal; geologice: domeniul sedimentar. Principalele tipuri de habitate din aria protejată: păduri Caracterizarea generală a ariei protejate: I. BIOTOPUL a) Aspecte geologice/geomorfologice: se află în cadrul platformei moldovenești; fundamentul cristalin precambrian al platformei este acoperit de formațiuni ordovician
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
păduri, caracterizat prin ierni aspre cu precipitații de 550-580 mm și amplitudine termică medie anuală de 24°C, temperatura medie anuală 9,4°C, temperatura maximă absolută 38,9°C, temperatura minimă absolută -30°C, temperatura medie pe sezon de vegetație 17,1°C, perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive 280 zile; precipitații medii anuale 560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]
-
medie pe sezon de vegetație 17,1°C, perioada bioactivă 1 martie-1 decembrie, durata perioadei bioactive 280 zile; precipitații medii anuale 560 mm din care: primăvara 135 mm, vara 175 mm, toamna 110 mm, iarna 90 mm, în perioada de vegetație 340 mm; primul îngheț 11 octombrie, ultimul îngheț 21 aprilie. II. BIOCENOZA A. Flora: Este o pădure de fag cu carpen și tei argintiu, în vârstă de 100-150 ani, caracteristică Podișului Central Moldovenesc. Asociațiile identificate sunt: Carpino-Fagetum (făget de deal
Conservarea biodiversităţii în judeţul Iaşi/Conservation of biodiversity in Iaşi county by Mircea Nicoară, Ezsaias Bomher () [Corola-publishinghouse/Science/738_a_1241]