108,566 matches
-
acolo. Ulterior, el a încorporat în carte și suferințele lui Emil. Cu toate acestea, el a făcut modificări importante, descriindu-l pe fratele său ca un „naționalist fără scrupule” al cărui caracter adevărat ar fi putut inspira „cel mult o poezie patriotică”. Printre persoanele pe care le-a introdus în roman se află iubirile succesive Elena Haliță („Marta Domșa”) și Ilona Lászlo („Ilona Vidor”, fiica primarului din Făget în realitate, dar fiica groparului în roman), precum și generalul Karg, care a pronunțat
Emil Rebreanu () [Corola-website/Science/335442_a_336771]
-
500 ani, frontierele estice axate pe fluviul Nistru. Odată cu dezvoltarea identității naționale la români în secolul al XIX-lea, Nistrul este considerat doar drept limita de est a României Mari. Astfel, poetul național Mihai Eminescu a vorbit în celebra sa poezie "Doina" despre întinderea României „de la Nistru pân-la Tisa”. Uniunea Sovietică constituiește aici în anii 1930 (1924) o regiune autonomă a Transnistriei în interiorul Ucrainei, numită Republica Autonomă Sovietică Socialistă Moldovenească (RASSM), în care aproape jumătate din populație vorbea o limbă neolatină
Statutul politic al Transnistriei () [Corola-website/Science/335446_a_336775]
-
În anul 1904, în coloanele revistei „Evenimentul”, I. Cyprian scrie articolul "Poezia japoneză". În anul 1911, Alexandru Vlahuță scrie în volumul „La gura sobei” eseul "Poezia și pictura japoneză". În anul 1924 vede lumina tiparului la editura "Casa Școalelor" lucrarea "Japonia", cu 2 volume: "Japonia, viața și obiceiurile și Japonia, arta, femeia
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
În anul 1904, în coloanele revistei „Evenimentul”, I. Cyprian scrie articolul "Poezia japoneză". În anul 1911, Alexandru Vlahuță scrie în volumul „La gura sobei” eseul "Poezia și pictura japoneză". În anul 1924 vede lumina tiparului la editura "Casa Școalelor" lucrarea "Japonia", cu 2 volume: "Japonia, viața și obiceiurile și Japonia, arta, femeia, viața socială". Autorul ei, Ion Timuș, vorbește cititorului român despre Tanka și Haiku În
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
tiparului la editura "Casa Școalelor" lucrarea "Japonia", cu 2 volume: "Japonia, viața și obiceiurile și Japonia, arta, femeia, viața socială". Autorul ei, Ion Timuș, vorbește cititorului român despre Tanka și Haiku În anul 1937, Traian Chelariu publică o antologie de poezie japoneză "Suflet nipon", cu traduceri din tanka si haiku. Traducătorul va respecta prozodia tradițională 5-7-5, adăugânu-i fiecărui poem un titlu. <poem>Ah, ciocârlia! cântă ziua întreagă câtu-i de lungă. Prețul banului: Cât valorează oare un milion de koukou? Rouă pe
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
lirica spațiului românesc. În anul 1975 este publicată lucrarea "Haiku : lirică niponă", care cuprindea traduceri din 74 de poeți niponi. În anul 1981 Ion Acsan și Dan Constantinescu publica la Editura Științifică și enciclopedică din București volumul "Tanka-Haiku : antologie de poezie clasică japoneză". După „explozia lirică” din anul 1965, o serie de poeți cochetează cu tristihul și haiku. Dintre aceștia, se rețin nume mai cunoscute, precum Maria Banuș, Virgil Teodorescu, Gheorghe Tomozei, Marin Sorescu, Virgil Bulat, Aurel Rău, Ștefan Augustin Doinaș
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
haiku în limba română s-a remarcat și Vasile Smărăndescu. Zădărnicie Zdrențuite visuri pe o panoplie de ceară se tânguie soarelui.</poem> După anul 1989, un nou val de poeți au reușit să se remarce și în acest gen de poezie: Corneliu Atanasiu (1942- ), Manuela Miga (1947-), Ana Ruse, Henriette Berge, Dan Norea (1949-), Vali Iancu, Elia David, Loredana Florentina Danilă, Valeria Tamaș (1954-), Eduard Țară, Mihai Firică, Ion Untaru (1939-2017), Tincuța Horonceanu Bernevic, Magdalena Dale, Rafila Radu, Anișoara Iordache, Gabriel
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
Bucurii efemere” editează revista "Orfeu", prima revistă de haiku din Transilvania. După ce inființează, în anul 1995, Școala de Tanka, Renku și Haiku de la Slobozia, Șerban Codrin editează revistele "Orion" și "Micul Orion". La Constanța se desfășoară periodic " Colocviul Național de Poezie Clasică Japoneză", în cadrul căruia au loc dezbateri despre haiku, tanka, renku, prezentări și lansări de carte, expoziții de fotografii, grafică și de haiku. După anul 1989, școala românească de haiku profitand de oportunitatea ivită iese din provincialismul impus de regimul
Haiku în România () [Corola-website/Science/335455_a_336784]
-
2009 cu participarea unor provincii (județe) precum Ankara, Bursa, Adana, Izmir, Mersin, Samsun, Trabzon, Tekirdag, Çorum, Kocaeli au definitivat ca numele organizației să fie Tinerii Atsîzi (). Numele de Tinerii Atsîzi, a ieșit la suprafață inspirându-ne din următoarele versuri ale poeziei “Cântecul Revoluționarilor Turkistanului”: “Noi, suntem tineri atsîzi care au murit fără a avea mormânt, Rana cu apă ne-o spălăm și cu iarbă ne-o înfășurăm, Nu avem pe nimeni, dar în inimi noi existăm” Organizația Tinerilor Atsîzi a tipărit
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
sale i-a fost întreruptă publicarea. Revista Kömen (Chiomen), prima revistă oficială a grupului, și-a început viața editorială pe data de 25 Iunie 2011. Când i s-a dat numele de Kömen, din nou a fost inspirat dintr-o poezie a lui Atsîz, poezie care are același nume. Înțelesul cuvântului este “vis”. Prin închiderea revistei Kömen după apariția a 19 numere, i-a lăsat locul revistei Ötüken (Otiuchen). Revista Ötüken, ultima publicație tipărită a grupului și-a început viața editorială
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
întreruptă publicarea. Revista Kömen (Chiomen), prima revistă oficială a grupului, și-a început viața editorială pe data de 25 Iunie 2011. Când i s-a dat numele de Kömen, din nou a fost inspirat dintr-o poezie a lui Atsîz, poezie care are același nume. Înțelesul cuvântului este “vis”. Prin închiderea revistei Kömen după apariția a 19 numere, i-a lăsat locul revistei Ötüken (Otiuchen). Revista Ötüken, ultima publicație tipărită a grupului și-a început viața editorială pe data de 1
Genç Atsızlar () [Corola-website/Science/335478_a_336807]
-
partiturile sale de clape și își face simțită prezența încă de la prima piesă, „Fără cuvinte”, care începe cu un solo de claviaturi. „Fără cuvinte” are rolul de a introduce ascultătorul în atmosfera albumului și găzduiește recitativul lui Florian Pittiș la poezia „Seninătate” de Alexandru Philippide. Aceasta este cea de-a doua colaborare a lui Pittiș cu formația, după ce actorul a fost invitat și pe primul album, la piesa „Fântâna suspinelor”. „Pârâul” și „Călătorii” sunt două momente de forță ale albumului, în
Celelalte Cuvinte II () [Corola-website/Science/335526_a_336855]
-
au literele alfabetului arab pe care le susține citând versuri vechi. Potrivit biografilor arabi, al-Farăhīdī este părintele prozodiei arabe, el fiind cel care a stabilit regulile acesteia și a fundamentat o teorie acceptată până în zilele noastre. Lucrând cu versuri din poezia preislamică și postislamică pentru a cerceta sensurile cuvintelor, particularități lingvistice și construcții gramaticale, el a descoperit că silabele scurte și cele lungi alternau și se repetau după modele precise. El a împărțit aceste unități în funcție de cantitate în cinci cercuri concentrice
Al-Farahidi () [Corola-website/Science/331938_a_333267]
-
constituie un comentariu în mai multe volume la "Tașrīf", tratatul despre derivare al lui al-Măzinī. Ibn Jinnī nu a fost doar filolog, ci și om de litere. Pe langă lucrări de fonetica, sintaxa, morfologie și semantica, el a scris și poezii. De la el ne-au rămas de asemenea două comentarii la "Dīwăn"-ul prietenului sau al-Mutanabbī, precum și un comentariu la poezia lui ’Abū Nuwwăs (756-814).
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
doar filolog, ci și om de litere. Pe langă lucrări de fonetica, sintaxa, morfologie și semantica, el a scris și poezii. De la el ne-au rămas de asemenea două comentarii la "Dīwăn"-ul prietenului sau al-Mutanabbī, precum și un comentariu la poezia lui ’Abū Nuwwăs (756-814).
Ibn Jinni () [Corola-website/Science/331947_a_333276]
-
introducerea bid`a (noutate, erezie - conotație negativă) în sunism și în mistica musulmană. Opiniile sale sunt clar exprimate în colecția de predici, împărțite în patru subgenuri: khutba(imn de laudă), qissa (poveste pioasă), wa`z(admonestare), khawatim(versuri finale din poezii). Mai mult decât atât, colecția de predici lăsată reflectă importanță lui în societatea respectivă și contribuția sa semnificativă la evoluția artei islamice privind alcătuirea predicii și predicatul. Chiar și după moartea sa, Ibn Al-Jawzi a stârnit prin scrierile sale numeroase
Ibn al-Jawzi () [Corola-website/Science/331933_a_333262]
-
scrierile sale în domeniul medical, cele mai importante sunt : Kutub al-mia fi-s-sin’at at-tibbiya (Sute de cărți despre știința medicală) și Risala fi judary (Un tratat de variolă). Cu toate că majoritatea lucrărilor sale sunt unele științifice, Masihi obișnuia să scrie și poezie, Beruni însuși introducând un pasaj scris de Masihi în cartea sa intitulată “Chronology” (Cronologia). Principala și probabil cea mai importantă carte a lui Masihi a fost : Kutub al-mia fi-s-sin’at at-tibbiya (Sute de cărți despre știința medicală), fiind unul dintre
Abu Sahl al-Masihi () [Corola-website/Science/331942_a_333271]
-
fapte de furt și jaf, Mehmet Ziya ia atitudine și îi unește pe locuitori împotriva lui Ibrahim și a oamenilor lui, care în cele din urmă, vor fi îndepărtați din zonă. Între anii 1904-1908 publică în Ziarul de Diyarbakır diverse poezii și scrieri. După a doua Constituție, Ziya Gökalp devine fondatorul și reprezentatul filialei [[Comitetul Unității și Progresului|Comitetului Unității și Progresului din Diyarbakır. Scoate pe piață ziarul "Peyman" („Jurământul‟). În anul [[1909]], Mehmet Ziya participă la congresul Comitetului Unității și
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
İktisadiyat Mecmuası", "İçtimaiyat Mecmuası", "Yeni Mecmua". Face parte din corpul de conducere al revistei "Türk Yurdu" („Patria turcă‟), de dinaintea începerii [[Războaiele Balcanice|Primului Război Balcanic]] și până la începutul [[Primul Război Mondial|Primului Război Mondial]], oferind în fiecare pagină a revistei câte o poezie și un articol. Printre aceste scrieri, un loc foarte important îl ocupă cele pe scrise pe linia turcism-[[islamism]]- [[modernism]]. În anul [[1914]], publică opera "Kızıl Elma" („Mărul roșu‟), iar în [[1918]], atât opera intitulată "Türkleșmek, İslâmlașmak, Muasırlașmak" („Turcism-Islamism-Modernism‟), cât
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
Printre aceste scrieri, un loc foarte important îl ocupă cele pe scrise pe linia turcism-[[islamism]]- [[modernism]]. În anul [[1914]], publică opera "Kızıl Elma" („Mărul roșu‟), iar în [[1918]], atât opera intitulată "Türkleșmek, İslâmlașmak, Muasırlașmak" („Turcism-Islamism-Modernism‟), cât și cartea de poezii numită "Yeni Hayat" („Noua viață‟). Ziya Gökalp este îndepărtat din toate funcțiile odată cu înfrângerea [[Imperiul Otoman|Imperiului Otoman]] în [[Primul Război Mondial]]. În luna octombrie a anului [[1919]], este judecat de către "Divan-i Harp" (Tribunalul militar) sub acuzația de „deranjarea
Ziya Gökalp () [Corola-website/Science/331944_a_333273]
-
zi pentru a simboliza invitația la islam. Construcția acestui minaret a fost terminată în 1916 și a devenit un simbol și semn distinctiv al mișcării ahmadiyya. Ghulam Ahmad a lăsat în urmă numeroase volume ce conțin atât proză cât și poezie, în trei limbi: urdu, arabă și persană. Scrierile sale, în care utiliza Coranul pentru a elabora diverse idei, contin expunerea și explicarea învățăturilor islamice, de cele mai multe ori reinterpretate. Printre subiectele sale se numără problemele teologiei islamice și misticismul. Inițial cărțile
Mirza Ghulam Ahmad () [Corola-website/Science/331932_a_333261]
-
născută în 1992), căsătorită cu Șeicul Nasser bin Hamad Al Khalifa de Bahrain; • Șeicul Majid bin Mohammed bin Rashed Al Maktoum (născut în 1987) căătorit cu Șeica Hessa Beljafla. Al Maktoum și copiii săi sunt recunoscuți ca fiind iubitori de poezie și artă arabă și participă la proiecte umanitare pentru țări în dezvoltare, precum Iordania, Egipt, Autoritatea Palestiniană și Yemen. Șeicul Mohammed a scris poezii în Nabati (arabă vorbită). În lumea sportului internațional, Șeicul Mohammed este cunoscut pentru cursele de cai
Mohammed bin Rashid Al-Maktoum () [Corola-website/Science/331961_a_333290]
-
căătorit cu Șeica Hessa Beljafla. Al Maktoum și copiii săi sunt recunoscuți ca fiind iubitori de poezie și artă arabă și participă la proiecte umanitare pentru țări în dezvoltare, precum Iordania, Egipt, Autoritatea Palestiniană și Yemen. Șeicul Mohammed a scris poezii în Nabati (arabă vorbită). În lumea sportului internațional, Șeicul Mohammed este cunoscut pentru cursele de cai pur-sânge, dar și pentru faptul că se ocupă cu creșterea cailor. În prezent, familia regală deține cea mai mare crescătorie de cai, Darley Stud
Mohammed bin Rashid Al-Maktoum () [Corola-website/Science/331961_a_333290]
-
de pe site-ul Universității Lumină, Gală Culturală Româno-Turcă a strâns peste 350 de copii cu vârste cuprinse între 3 și 19 ani, majoritatea din cadrul instituțiilor de învătământ Lumină, care au susținut un spectacol cultural promovând sub formă de dansuri, cântece, poezie și interpretări artistice la instrumente tradițiile turcești și românești. Majoritatea profesorilor din cadrul "Lumină Instituții de Învățământ" sunt profesori de origine turcă. O legatura și o dovadă foarte interesantă care astestă faptul că organizația din România, "Lumină Instituții de Învățământ" este
Mișcarea Gülen () [Corola-website/Science/332026_a_333355]
-
biletele organizatorului - Fundația Geo Barton Duminică, 27 martie Ziua Internațională a Teatrului 12:00 - Expoziție de costume, obiecte, fotografii 14:00 - Conferință tematică: De la Teatrul cel Mare la Teatrul Național și de la Teatrul Național la TNB 15:00 - Recital de poezie: Mircea Albulescu, urmat de dezbateri cu tematică: Teatrul de azi 16:00 - Teatrul TV: un rol important în societatea românească. Invitați: realizatori TVR și regizorul Eugen Todoran 17:00 - Moftul Român, după Momente de I. L. Caragiale cu actorul Lari Giorgescu
Cinema Muzeul Țăranului: Fiul lui Saul, în programul 25 martie - 3 aprilie by Elena Badea () [Corola-website/Journalistic/101278_a_102570]