108,566 matches
-
un ciob de stea, poezii- lansat 10 apr 2010, recenzii, Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
recenzii, Eugen Dorcescu, Calistrat Costin, Mara Paraschiv, Victor Munteanu, Vasile Spiridon, Ioan Neacșu. 2. În umbra lui Sisif- versuri, 2009, prefață Theodor Răpan, publicat și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
și la Editura online Semănătorul. 3. Andante- poezii, 2009, poezii- recenzie Liviu Apetroaie. 4. Cazier incomplet- poezii, editura Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 5. Dimineața altfel- proză, Ed Rovimed Publisher 2011, consilier literar Calistrat Costin 6. Calendar 2011, poezie din Lira21, 24 de autori lirici 7. Broșura, “Aud materia plângând”- aniversare George Bacovia, ArtBook, 2012 8. Ylmira- Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie, ArtBook, 2012 9. Locuri și umbre, versuri, ArtBook, 2012 10. Ceai cu Adala, versuri
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
ArtBook, 2012 9. Locuri și umbre, versuri, ArtBook, 2012 10. Ceai cu Adala, versuri cu Adrian Grauenfels, ed. Ateneul Scriitorilor, 2013 11. Însemnări (ne)critice- jurnal de lectură, Ed ArtBook, 2013 12. Jazz cub, roman, ArtBook, 2013 13. (re)versuri- poezii, ed ArtBook, 2014, 14. punct și de la capăt, versuri, ed. ArtBook, 2014. 15. de-a copilăria- versuri pentru copii, ed. artBook, 2014 .16. Culegătorii de flori, versuri, Ed. Ateneul scriitorilor, 2015 17. Buletin cu ilustrate, Ed. Rafet, 2015 18.10
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Ed. ArtBook 20. Însemnări necritice, vol. II Ed ArtBook, 2016 Antologii: Lira în patru puncte cardinale- selecție , 2010 Poetic@- selecție Cristina Ștefan.- 2011 55 de poeți contemporani- selecție Valentina Bisog. 2009 VirtualiaXII, selecție Alina Manole, Iași, 2011 A treia carte. Poezii. selecție Cristina Ștefan, 2012 Antologie de versuri și proză, Lira21, 2013, ArtBook. Antologiile Revistei Singur și ale Cenaclului Virtualia din Iași Antologia Cenaclului Lira21, 2015, lansarea cu apariție la TVR cu Tudor Călin Zarojanu Publicări Editura on-line Semănătorul- volumele: - În
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Iași Antologia Cenaclului Lira21, 2015, lansarea cu apariție la TVR cu Tudor Călin Zarojanu Publicări Editura on-line Semănătorul- volumele: - În umbra lui Sisif- versuri, 2009 Șapte povestiri rurale- proză scurtă, 2010 Caz clasat- nuvelă, 2010 Cele mai frumoase 100 de poezii din Lira21, 2010 Articole din Jurnal de lectură- Recenzii, 2009, 2010 Iulia Oniță- Un sculptor liric, versuri și monografie Articole recenzii, publicate online, și reviste ( Ateneu, Plumb, Algoritm literar, Cetatea lui Bucur, Litera, Fereastra, Onyx, Luceafărul, Dunărea de Jos, Sintagme
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
promovează literatura contemporană a scriitorilor consacrati, membri ai cenaclurilor, emisiuni TV, lansări de carte în Bacău și București, colaborări cu alte cenacluri din țară și edituri. Premii:Premiul USR, pentru debut în critica literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul George Bacovia, Revista Plumb, 2013 Premiul concursului revistei Dunărea de jos Galați, Premiul juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
țară și edituri. Premii:Premiul USR, pentru debut în critica literară, 2014, USR, FIL BACĂU Premiul pentru Poezie, la Festivalul George Bacovia, Revista Plumb, 2013 Premiul concursului revistei Dunărea de jos Galați, Premiul juriului la concursuri organizate de Cenaclul Lira21, poezie și proză. Premiul Alexantru Moșescu, Festivalul Titel Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Constantinescu, 2015, Editura Rafet, Ramnicu Săra Premiul USR, Fil Bacău, pentru volumele Culegătorii de flori și Buletin cu illustrate, 2016. „Călătorie pe un ciob de stea ( Editura Fundaței Culturale Cancicov, 2010, Bacău) de Cristina Ștefan - o carte de debut (în poezie) de o deloc surprinzătoare maturitate (autoarea a trecut pragul a cinci decenii de viață). Cele cincizeci și nouă de titluri nu sunt datate, însă în dispunerea lor se simte o evoluție de la o primă tinerețe lirică la tinerețile” ce au
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
o deloc surprinzătoare maturitate (autoarea a trecut pragul a cinci decenii de viață). Cele cincizeci și nouă de titluri nu sunt datate, însă în dispunerea lor se simte o evoluție de la o primă tinerețe lirică la tinerețile” ce au urmat, poezia, firește, necunoscând în esență povara trecerii anilor...Ba, aș observa că textele din final par mai încărcate de entuziasm și frăgezimi senzoriale decâtcele din uvertura cărții, semn că poeta a reîntinerit scriind și căutându-se pe sine!„Strângeți din pumni
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
se cam înroșește, este o lumină care se află în superbia ei. Poetei îi place mai mult lumina înspre apus decât înspre răsărit, o lumină care ne duce mai mult decât lumina aurorală înspre refecție, pentru că spuneam că este o poezie și a reflecției și a reflectării. Revenind la acel ciob de stea care reflectă în fond fragmentalitatea lumii, este un poem care se cheamă chiar „Segment” și care spune cam așa: „în adâncul fântânii /în ochiul ei / te-am văzut
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
la acel ciob de stea care reflectă în fond fragmentalitatea lumii, este un poem care se cheamă chiar „Segment” și care spune cam așa: „în adâncul fântânii /în ochiul ei / te-am văzut reflectat în mii de oglinzi .....” Este o poezie de mesaj, o poezie a specularității - ați văzut dialogul eu tu, dialogul cu cosmosul, cu ființa iubită și toate celelalte. Nu-mi rămâne decât să o felicit pe autoare înainte de a o fi cunoscut și dumneavoastră. „Autoare a mai multor
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
stea care reflectă în fond fragmentalitatea lumii, este un poem care se cheamă chiar „Segment” și care spune cam așa: „în adâncul fântânii /în ochiul ei / te-am văzut reflectat în mii de oglinzi .....” Este o poezie de mesaj, o poezie a specularității - ați văzut dialogul eu tu, dialogul cu cosmosul, cu ființa iubită și toate celelalte. Nu-mi rămâne decât să o felicit pe autoare înainte de a o fi cunoscut și dumneavoastră. „Autoare a mai multor plachete lirice( În umbra
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Dimineața altfel, 20 Il, Cristina Ștefan trăiește în orașul lui Bacovia. Prezentă pe site-uri literare și colaboratoare la reviste(unele online), a creat ea însăși un site pentru Cenaclul literar interactiv Lira2I., frecventat de peste 260 de membri. Scrie o poezie sensibilă, orientată discret către o modernitate care nu ține neapărat să se alinieze geraționist.” „Mi-a plăcut ideea, nu numai pentru că este aproape de „luna își așază cioburi pe moșie” a lui Tudor Arghezi, cât și datorită faptului că ilustrează exact
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
orientată discret către o modernitate care nu ține neapărat să se alinieze geraționist.” „Mi-a plăcut ideea, nu numai pentru că este aproape de „luna își așază cioburi pe moșie” a lui Tudor Arghezi, cât și datorită faptului că ilustrează exact scopul poeziei. Acela de a ne pune pe noi în relație cosmicul, cu eternitatea, cu absolutul, cu Dumnezeu, de a ne înveșnici. Din punct de vedere estetic cel puțin poezia nu trebuie să aibă dimensiune nici psihologică, nici politică, nici socială, ci
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
a lui Tudor Arghezi, cât și datorită faptului că ilustrează exact scopul poeziei. Acela de a ne pune pe noi în relație cosmicul, cu eternitatea, cu absolutul, cu Dumnezeu, de a ne înveșnici. Din punct de vedere estetic cel puțin poezia nu trebuie să aibă dimensiune nici psihologică, nici politică, nici socială, ci trebuie în primul rând să aibă această dimensiune, să zicem, sacră. Autoarea reușește, de multe ori, să fie în apropierea - nu mi-e frică s-o spun - a
Cristina Ștefan () [Corola-website/Science/336942_a_338271]
-
Cultural în grad de Ofițer, Categoria A - „Literatură”. Profesorul I.D. Sârbu îi remarcă calitățile literare în perioada studiilor liceale și îl îndrumă către cenaclul Filialei Cluj al Uniunii Scriitorilor, condus de A.E. Baconski. A debutat în anul 1956, cu poezii publicate în ziarul "Făclia" din Cluj. Publică în perioada studenției în paginile revistelor "Steaua" și "Tribuna" din Cluj. În anul 1964 devine membru al Uniunii Scriitorilor din România. Debutează editorial cu volumul de povestiri SF "Nepăsătoarele stele" (1968), publicând apoi
Constantin Cubleșan () [Corola-website/Science/336959_a_338288]
-
A lucrat în paralel și în presă ca redactor la "Viața militară" (1952-1954), redactor-șef adjunct la "Tînărul scriitor" (1954-1957) și redactor la "Luceafărul" (1958). Ca urmare a faptului că a contribuit involuntar la multiplicarea și difuzarea clandestină a unor poezii scrise de foști legionari, a fost arestat în noaptea de 24 decembrie 1958. Era vorba de o antologie a poeților legionari apărută în străinătate și adusă în țară de la Paris de către scriitorul Demostene Botez. El comentase critic poeziile din acea
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
a unor poezii scrise de foști legionari, a fost arestat în noaptea de 24 decembrie 1958. Era vorba de o antologie a poeților legionari apărută în străinătate și adusă în țară de la Paris de către scriitorul Demostene Botez. El comentase critic poeziile din acea antologie, la indicațiile partidului, în revistele "Contemporanul" și "Tînărul scriitor". Cartea a fost împrumutată, cu acordul lui Demostene Botez (care nu a mai recunoscut acest lucru la anchetă), secretarului tehnic al unei reviste, iar acesta din urmă a
Aurel Martin () [Corola-website/Science/336956_a_338285]
-
Rico "(T) din "El Escorial" și cel de la Biblioteca Națională Centrală a Florenței ("F") sunt bogat decorate cu mici ilustrații narative. "Cantigas" sunt scrise în portugheza veche, tipică la vremea aceea ca limbă literară în Castilia. "Cantigas" cuprind 420 de poezii, dintre care 356 sunt narative, povestind minunile Mariei; restul, exceptând o introducere și două prologuri, sunt legende sau includ sărbătorile Sfintei Maria. "Cantigas" o înfățișează pe Fecioara Maria într-o manieră omenească, deseori având-o ca personaj în episoade lumești
Cantigas de Santa Maria () [Corola-website/Science/337012_a_338341]
-
literară și folclor", "Revista de folclor" etc. Cei care l-au cunoscut îl descriau ca pe „un personaj dostoievskian, un mizantrop sociabil, un timid cu mari candori de sentiment”. A debutat ca poet în anii '30 în revista "Gândirea", scriind poezii într-un stil post-baudelairian-rimbaudian. Două antologii din creația sa poetică au fost publicate postum: "Fiul lunii" (1969), sub îngrijirea lui Dinu Pillat, și "Haina de brumă" (1984), îngrijită de un urmaș al său, poetul și eseistul Ion Lazu.
Valeriu Ciobanu () [Corola-website/Science/336981_a_338310]
-
din Egiptul și Irakul medieval. s-a remarcat prin cunoașterea adâncă a textelor sacre ale iudaismului și a gândirii filozofice și a științelor din vremea sa, El este autorul unor cărți în probleme de filologie și gramatică ebraică, al unor poezii liturgice - piyutim, lucrări filozofice. Saadia Gaon a fost cel dintâi cărturar care s-a ocupat în mod sistematic de gramatica limbii ebraice, fiind influențat de cercetătorii gramaticii arabe care au activat în vremea sa. De aceea este considerat primul dintre
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
al Talmudului, și al doilea autor al unei Cărți de rugăciuni iudaice (Sidur Tefila), fiind precedat în aceasta doar de Amram Gaon. El a fost și primul autor de gramatici ale limbii ebraice, a scris cărți juridice și culegeri de poezii liturgice. I se datorează și un comentariu la cartea „Sefer Yetzira” (una din cărțile fundamentale ale Cabalei și una din primele cărți care aparțin domeniului filozofiei iudaice - „Minyan Hamitzvot” și „Sefer Haemunot vehadeot” și este considerată o carte de căpătâi
Saadia Gaon () [Corola-website/Science/337006_a_338335]
-
teza " Arsurile din punctul de vedere Medico Legal. Documente de Medicină Legală și de Criminologie". Primele îndrumări literare le-a primit de la fostul său coleg Mihail Sadoveanu. A debutat ca poet în revista "Sămănătorul" (1904), publicând ulterior trei volume de poezii: "De pe stâncă" (1922), "Priveliști și impresii" (1926) și "Poemele resemnării" (1940), poemele dramatice "Pustnicul" (1914), "Între șanțuri" și "Priveghiul fără lacrimi" și piesa de teatru "Rechiziția", ce a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași în 1920, retrasă ulterior
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
1926) și "Poemele resemnării" (1940), poemele dramatice "Pustnicul" (1914), "Între șanțuri" și "Priveghiul fără lacrimi" și piesa de teatru "Rechiziția", ce a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași în 1920, retrasă ulterior în urma protestelor violente ale studenților naționaliști. Poeziile sale sunt scrise într-un stil modernist. A publicat poezii, traduceri și memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]