108,566 matches
-
șanțuri" și "Priveghiul fără lacrimi" și piesa de teatru "Rechiziția", ce a fost reprezentată pe scena Teatrului Național din Iași în 1920, retrasă ulterior în urma protestelor violente ale studenților naționaliști. Poeziile sale sunt scrise într-un stil modernist. A publicat poezii, traduceri și memorii de călătorie în ziarele și revistele "Opinia", "Convorbiri critice", "Gândul nostru", "Însemnări ieșene", "Umanitatea", "Adevărul literar și artistic", "Lumea evree", "Lumea-bazar", "Curierul israelit", "Mântuirea", "Egalitatea", "Adam", "Versuri și proză", "Vitrina literară", "Cultura", "Pagini libere", "Floare albastră", "Hatikvah
Enric Furtună () [Corola-website/Science/337001_a_338330]
-
A elaborat, în colaborare cu Cornel Simionescu, ediția critică a Operelor lui Mihail Sadoveanu (vol. I-VIII, 1981-1997), însoțită de o prezentare critică a receptării operei sadoveniene de-a lungul timpului. s-a remarcat ca un critic literar interesat de poezie și de proză. Volumul "Abside" (1979) conține profile literare ale poeților Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, în timp ce "Poeta ludens" (1979) este o sinteză monografică a poeziei lui Nichita Stănescu. Volumul "Refracții" (1980
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
ca un critic literar interesat de poezie și de proză. Volumul "Abside" (1979) conține profile literare ale poeților Al. Andrițoiu, Ana Blandiana, Vasile Nicolescu, Aurel Rău, Marin Sorescu și Nichita Stănescu, în timp ce "Poeta ludens" (1979) este o sinteză monografică a poeziei lui Nichita Stănescu. Volumul "Refracții" (1980) analizează operele literare ale prozatorilor contemporani Marin Preda, Eugen Barbu, Paul Anghel, Constantin Țoiu, Francisc Păcurariu, iar volumul "Aorist" (1988) conține comentarii ale operelor lui Geo Bogza, Laurențiu Fulga, Ion Lăncrănjan, Liviu Rebreanu, Jean
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
consideră criticul) și locul acestuia în literatura contemporană. Volumele "Eseuri" (1982), "Personalități culturale românești din străinătate" (1999), "Fețele rostirii" (2002) și "Eseuri" (2007) conțin eseuri și comentarii mai vechi sau mai noi pe teme culturale, în care sunt evidențiate particularitățile poeziei românești: lirismul, elementele mitologice, înclinația spre meditația filosofică, spiritul de observație și umorul. Fănuș Băileșteanu a fost decorat la 1 decembrie 2000 cu Ordinul național Serviciul Credincios în grad de Cavaler „pentru merite deosebite în dezvoltarea științei și culturii”. A
Fănuș Băileșteanu () [Corola-website/Science/337029_a_338358]
-
Editura pentru Literatură, apoi redactor-șef la Editura Eminescu (1970-1974), lector la Centrala Editurilor și, în ultimii ani de viață, redactor-șef al Editurii Cartea Românească. Criticul literar a fost distins în anul 1990 cu Premiul Herder. Legătura sa cu poezia datează din anii liceului. A făcut parte, ca elev, din cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), debutând cu versuri în 1947 în "Revista elevilor". A publicat versuri începând din 1957 în "Gazeta literară", debutând editorial în 1965
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
din cenaclul literar din Craiova, condus de Elena Farago (1945-1947), debutând cu versuri în 1947 în "Revista elevilor". A publicat versuri începând din 1957 în "Gazeta literară", debutând editorial în 1965 cu volumul de poeme "Spirale". A continuat să scrie poezii, publicând periodic și alte plachete: "Ochiul adâncului" (1968), "Identitate" (1970), "Suflet în spațiu" (1973), "Ferigă sub stâncă" (1975), "Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
1968), "Identitate" (1970), "Suflet în spațiu" (1973), "Ferigă sub stâncă" (1975), "Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a fost distins cu Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Liviu Călin a cultivat o poezie cerebrală și livrescă, ce dovedește o cultură vastă, dar care este în același timp lipsită de originalitate prin imitarea unor modele literare cu care autorul luase contact în anii
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
Uimitorul răstimp" (1977), "Rug de septembrie" (1979), "Sărbătoarea nimănui" (1980), "Flacăra zăpezii" (1981), "Noaptea cailor" (1984) și "Umbra focului" (1986). Volumul "Sărbătoarea nimănui" a fost distins cu Premiul pentru poezie „Mihai Eminescu” al Academiei Române (1980). Liviu Călin a cultivat o poezie cerebrală și livrescă, ce dovedește o cultură vastă, dar care este în același timp lipsită de originalitate prin imitarea unor modele literare cu care autorul luase contact în anii tinereții. Unii critici au evidențiat un ermetism de tip barbian, în timp ce
Liviu Călin () [Corola-website/Science/337037_a_338366]
-
sunt un element recurent în arta islamică și reprezintă natura transcendentă și invizibilă a lui Dumnezeu. Cu toate acestea, arta islamică nu se rezumă la teme religioase și, cu excepția caligrafiei, pereților moscheilor, paginilor decorate ale Coranului și unele cărți de poezie religia este mai puțin proeminentă în artă decât a fost în civilizația europeană, de exemplu. În arta islamică se regăsesc influențe din civilizația romană, creștină și bizantină integrate la începutul islamului, precum și influențe puternice preluate de la civilizațiile sasanide și persane
Arta Contemporană în Spațiul Arab () [Corola-website/Science/337434_a_338763]
-
de Petrol, Gaze și Geologie din București. În perioadele 1978-1987 și 1996-2005 a fost profesor universitar asociat la Universitatea Petrol-Gaze din Ploiești, titular al primului curs de „Sisteme Informatice” din această universitate. Începând cu anul 1966 a început să publice poezii și eseuri în revista "Luceafărul", seria Bănulescu, fiind promovat de poetul Cezar Baltag. Activitatea publicistică s-a încheiat în 1974 deoarece apăruseră în mod evident restricțiile inacceptabile după vizita lui Ceaușescu în Coreea de Nord și după „Tezele” de la Mangalia. În 1968
Gorun Manolescu () [Corola-website/Science/337424_a_338753]
-
În perioada studenției înființează și conduce cenaclul literar "Orfeu" la Universitatea din Craiova. A fost membru al cenaclului și grupării literare formate în jurul revistei "Ramuri" din Craiova, conduse de Marin Sorescu. Debutează publicistic în 1972 în revistă România literară cu poezie, sub auspiciile lui Geo Dumitrescu. Debutul editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
revistei "Ramuri" din Craiova, conduse de Marin Sorescu. Debutează publicistic în 1972 în revistă România literară cu poezie, sub auspiciile lui Geo Dumitrescu. Debutul editorial are loc în 1976, cu volumul de versuri "Sălaș în inima" (Ed. Eminescu). Colaborează cu poezie, proza și articole de opinie la revistele: România literară, "Luceafărul," "Ramuri," "Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
Vatra", "Viața Românească", "Steaua", "Transilvania", "Orizont," "Familia", "Phoenix", "Apostrof", "Convorbiri literare", "Tribuna", "Calende", "Amfiteatru", "Indiană Review" (SUA)", The Poetry Miscellany" (SUA) și la alte publicații din străinătate în limbile maghiară, germană, greacă și franceză. Este autorul mai multor volume de poezie: Este autorul următoarelor volume de proza: Este tradus în chineză, engleză, maghiară și sârbă. Fragmente din opera să au apărut în antologii și reviste din Anglia, Franța, China, Italia, Șerbia, Grecia, Statele Unite, Haiti, Belgia, Cehia, Israel etc. A primit de
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
și reviste din Anglia, Franța, China, Italia, Șerbia, Grecia, Statele Unite, Haiti, Belgia, Cehia, Israel etc. A primit de mai multe ori Premiul Uniunii Scriitorilor din România: pentru debut ("Sălaș în inima"), în 1976; pentru român ("Maratonul învinșilor"), în 1997; pentru poezie, în două rânduri - "La marginea lui Dumnezeu", în 1998 și "Însemnări din ținutul misterios", în 2011. A fost nominalizat de 3 ori pentru Premiul Uniunii Scriitorilor din România și s-a recuzat, cu volumele: "Visul copilului care pășește pe zăpadă
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
volumele: "Visul copilului care pășește pe zăpadă fără să lase urme sau Invizibilul, descriere amănunțită, Fragmente din năstrușnica istorie a lumii de gabriel chifu trăită și tot de el povestita și Punct și de la capăt." A mai primit premii de poezie în liceu și în anii studenției. Alte premii: premiul Filialei Craiova a U.S.R. (în 1983 și 1994); premiul de haiku al Comunei Literare Vârșeț-Serbia (1987); Premiul de poezie al C.C. al U.T.C. (pentru volumul „Lamura“, 1983), premiul I pentru
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
el povestita și Punct și de la capăt." A mai primit premii de poezie în liceu și în anii studenției. Alte premii: premiul Filialei Craiova a U.S.R. (în 1983 și 1994); premiul de haiku al Comunei Literare Vârșeț-Serbia (1987); Premiul de poezie al C.C. al U.T.C. (pentru volumul „Lamura“, 1983), premiul I pentru poezie al revistei „Amfiteatru“ (1975), premiul revistei „Luceafărul“ (1976), premiul revistei „Convorbiri Literare“ (2000), premiul revistei „Tomis“ (2001), premiul revistei „Poesis“ (2003); premiul de excelență „Laurențiu Ulici“ al
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
în liceu și în anii studenției. Alte premii: premiul Filialei Craiova a U.S.R. (în 1983 și 1994); premiul de haiku al Comunei Literare Vârșeț-Serbia (1987); Premiul de poezie al C.C. al U.T.C. (pentru volumul „Lamura“, 1983), premiul I pentru poezie al revistei „Amfiteatru“ (1975), premiul revistei „Luceafărul“ (1976), premiul revistei „Convorbiri Literare“ (2000), premiul revistei „Tomis“ (2001), premiul revistei „Poesis“ (2003); premiul de excelență „Laurențiu Ulici“ al Fundației „Luceafărul“ (2004), premiul de poezie „Virgil Mazilescu“ (2010), premiul de excelență „Radu
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
pentru volumul „Lamura“, 1983), premiul I pentru poezie al revistei „Amfiteatru“ (1975), premiul revistei „Luceafărul“ (1976), premiul revistei „Convorbiri Literare“ (2000), premiul revistei „Tomis“ (2001), premiul revistei „Poesis“ (2003); premiul de excelență „Laurențiu Ulici“ al Fundației „Luceafărul“ (2004), premiul de poezie „Virgil Mazilescu“ (2010), premiul de excelență „Radu G. Țeposu“, acordat de Filială Pitești a U.S.R. (2010). A câștigat prima ediție a Turnirului de Poezie (Premiul „Cunună de lauri de la Muntele Olimp“, 2011). Pentru cartea "Punct și de la capăt" (Editură Polirom
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
2001), premiul revistei „Poesis“ (2003); premiul de excelență „Laurențiu Ulici“ al Fundației „Luceafărul“ (2004), premiul de poezie „Virgil Mazilescu“ (2010), premiul de excelență „Radu G. Țeposu“, acordat de Filială Pitești a U.S.R. (2010). A câștigat prima ediție a Turnirului de Poezie (Premiul „Cunună de lauri de la Muntele Olimp“, 2011). Pentru cartea "Punct și de la capăt" (Editură Polirom) a primit Premiul de Proza al revistei Convorbiri literare - 2014, Premiul „Cel mai bun român al anului 2013-2014“, acordat de juriul Colocviului Național de
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
2014, Premiul „Cel mai bun român al anului 2013-2014“, acordat de juriul Colocviului Național de Proza (Albă Iulia, 2014) și Premiul CARTEA ANULUI 2014, acordat la prima ediție a Festivalului Național de Literatură, FestLit Cluj. A primit Premiul Național de Poezie „Mihai Eminescu“ - OPERA OMNIA pe anul 2014, Botoșani. Este cetățean de onoare al municipiului Calafat și al municipiului Botoșani. Este distins cu titlul Meritul Cultural în Grad de Comandor. Asupra cărților sale au formulat opinii critice: Despre poezia lui au
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
Național de Poezie „Mihai Eminescu“ - OPERA OMNIA pe anul 2014, Botoșani. Este cetățean de onoare al municipiului Calafat și al municipiului Botoșani. Este distins cu titlul Meritul Cultural în Grad de Comandor. Asupra cărților sale au formulat opinii critice: Despre poezia lui au scris de-a lungul anilor: Nicolae Manolescu, Ștefan Aug. Doinaș, Dan Cristea, Gheorghe Grigurcu, Gabriel Dimisianu, Mihai Zamfir, Alex Ștefănescu, Ion Pop, Irina Petraș, Mircea Mihăieș, Constantă Buzea, Eugen Simion, Ioan Holban, Mircea Bârsilă, Traian Ț. Coșovei, Ștefan
Gabriel Chifu () [Corola-website/Science/337453_a_338782]
-
științifică și artistică a vremii. În jurul anului 250 î.Hr. avea un număr aproximativ de 490000 de scroluri. Primul bibliotecar al Bibliotecii din Alexandria a fost . În jurul anului 260 î.Hr., biblioteca alexandrină beneficia și de un catalog structurat pe zece domenii: poezie, dramaturgie, legi, filozofie, istorie, oratorie, medicină, matematică, științe naturale, diverse. Pe lângă catalog, mai exista un index alfabetic al autorilor în care fiecare înregistrare avea următoarele informații: nume, locul nașterii, numele tatălui, numele profesorilor, pseudonim și bibliografia. Astăzi, Biblioteca din Alexandria
Istoria bibliotecilor () [Corola-website/Science/337531_a_338860]
-
Semănatul este un obicei agrar de anul nou, care se practică în Moldova, Muntenia și parte din Oltenia și precum în alte obiceiuri de anul nou, constă în interpretarea unor cântece și poezii tradiționale, a unor incantații și urări de belșug pentru noul an și specific, acestui obicei, este cel de aruncare în casa gazdei a semințelor de cereale, semn al belșugului recoltelor, fertilitate și sănătate pentru anul ce vine. Tradiția spune că
Semănatul (etnografie) () [Corola-website/Science/328435_a_329764]
-
Veli este într-o cameră, fiind „pregătită” pentru străinătate, Luca merge până la ușă însă nu mai intră. Reacția criticii de specialitate a fost amestecată, mai degrabă pozitivă. Criticul Andrei Gorzo scrie că „în calitate de dialoghist, "(Mitulescu, n.m.)" are o predilecție pentru poezia taciturnității”, personajele principale nefiind foarte articulate. Scenariul livrează, după Gorzo, „materie primă pentru o melodramă, dar, în locul unei evoluții/escaladări clasice a conflictului dintre tineresc/curat și corupt/corupător, el "(Mitulescu, n.m.)" alege înăbușirea acestuia.” Critica Ana-Maria Onisei scrie în
Loverboy () [Corola-website/Science/328470_a_329799]
-
cele mai calde. Tatăl nu i-a permis să urmeze un liceu, și conform tradiției, a plecat o vreme să slujească drept învățător-meditator în casele unor evrei din alte așezări. Primele sale povestiri, în limba rusă, ca și cele dintâi poezii în limba idiș, au văzut lumina tiparului când avea vârstă de 17 ani (la Wilno etc) . În anul 1909 a publicat o primă povestire pentru copii în limba ebraica în publicația „Ben Shahar” de sub redacția lui M. Krinski În decursul
Efraim Auerbach () [Corola-website/Science/328485_a_329814]