108,566 matches
-
reușesc să provoace nenumărate sugestii și să limpezească apele tulburi ale emoției cu ajutorul unui „ermetism de protecție”. Expresia e aplicată de Ion Simuț care observă cu justețe că în Arta răbdării, livrescul «îl resimte dramatic în zona angajării existențiale a poeziei». Poemul Nici o concluzie anticipă această stare de ‘dramatis personae', această scindare pe care ființa și-o asumă între poezie și livresc, între existență și cunoaștere. Tematica morții gravitează în jurul nucleului liric, fie că dă târcoale ființei, fie că e «atotprezentă
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
aplicată de Ion Simuț care observă cu justețe că în Arta răbdării, livrescul «îl resimte dramatic în zona angajării existențiale a poeziei». Poemul Nici o concluzie anticipă această stare de ‘dramatis personae', această scindare pe care ființa și-o asumă între poezie și livresc, între existență și cunoaștere. Tematica morții gravitează în jurul nucleului liric, fie că dă târcoale ființei, fie că e «atotprezentă» ori se insinuează pe «fondul sonor (...) de-afară». Motivul nebuniei, al alienării e invocat în primul poem selectat din
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Eine Auswahl zeitgenössischer Rumänischer Lyrik (Dionysos Verlag, Kastellaum, Germania, 1994); în Romanian Poets of the'80 and '90s (antologatori Andrei Bodiu, Romulus Bucur și Georgeta Moarcăs, Editura „Paralela 45”, Pitești, 1999); în Vise într-o liniște sumeriană, Cartea Festivalului de Poezie - Oradea, 1999, antologie de poezie multilingvă; în Poésie roumaine d'aujourd'hui - anthologie préparée et dirigée par Jacques Lovichi et Jean-Max Tixier (traducerea Hélène Lenz), 2000; în 7 romanian and 7 british poets of today, selecție și traducere de Romulus
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Dionysos Verlag, Kastellaum, Germania, 1994); în Romanian Poets of the'80 and '90s (antologatori Andrei Bodiu, Romulus Bucur și Georgeta Moarcăs, Editura „Paralela 45”, Pitești, 1999); în Vise într-o liniște sumeriană, Cartea Festivalului de Poezie - Oradea, 1999, antologie de poezie multilingvă; în Poésie roumaine d'aujourd'hui - anthologie préparée et dirigée par Jacques Lovichi et Jean-Max Tixier (traducerea Hélène Lenz), 2000; în 7 romanian and 7 british poets of today, selecție și traducere de Romulus Bucur, Colecția revistei Arca în
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
Jean-Max Tixier (traducerea Hélène Lenz), 2000; în 7 romanian and 7 british poets of today, selecție și traducere de Romulus Bucur, Colecția revistei Arca în colaborare cu British Council, Arad, 2000; în Wurzeln im Licht/ Rădăcini în lumină, Antologie de poezie românească, Editura „Solstițiu”, Satu Mare, 2006, în Poeți români de azi/ Poètes roumains d'aujoud'hui, Bistrița-Paris, 2007; în Cartea Maratonului de Poezie - Sibiu 2007; în antologia de poeți români contemporani traduși în limba maghiară Egy zacsko cseresznye - Kortas roman koltok
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
revistei Arca în colaborare cu British Council, Arad, 2000; în Wurzeln im Licht/ Rădăcini în lumină, Antologie de poezie românească, Editura „Solstițiu”, Satu Mare, 2006, în Poeți români de azi/ Poètes roumains d'aujoud'hui, Bistrița-Paris, 2007; în Cartea Maratonului de Poezie - Sibiu 2007; în antologia de poeți români contemporani traduși în limba maghiară Egy zacsko cseresznye - Kortas roman koltok, trad. Balazs F. Attila, Editura AB-ART, Bratislava, Slovacia; în Antologia alcătuită de Constantin Abăluță Mi-ar trebui un șir de ani/ It
Ioan Moldovan (scriitor) () [Corola-website/Science/333451_a_334780]
-
cu o copie prin anii 1900. Întregul decor pictural reprezintă interesele culturale ale lui Gregorio și Caterina, proaspăt căsătoriți. Patru picturi monocrome reprezintă Științele: Istoria, Astronomia, Geografia și Astrologie. Celelalte patru, cu șarpante mixtilineare reprezintă Artele: Pictura, Sculptura, Muzica și Poezia. Frescele de deasupra reprezintă "Meritul" și "Abundența". Acest ciclu întreg este influențat de tendința neoclasică care cucerise întregul orașul în această perioadă, prin motivele sale ornamentale, sculpturi antice, sarcofage, amfore și vaze, împreună cu "harul Olimpic" al chipurilor sale. Salonul este
Palatul Minotto-Barbarigo () [Corola-website/Science/333483_a_334812]
-
madrasa a mai fost interesat de matematică, astronomie, istorie și geografie. În vacanțe a urmat lecții de limbă persană luate la tekke -ul lui Molla Murad și a reușit să termine de citit opera lui Mevlana "Mathanawî". Mare parte a poeziilor sale au fost scrise în această perioadă. În timpul studenției a predat ca profesor și a scris câteva cărți. În 1844 a absolvit și este numit în funcția de cadiu de Rumelia, dar acestă numire era numai pe hârtie așa că nu
Ahmet Cevdet Pașa () [Corola-website/Science/331073_a_332402]
-
Akif îndrăgește științele reale, dar mai ales este influențat de profesorul de bacteriologie Rifat Husamettin Pașa. În timpul școlii Akif începe să practice sportul începe cu lupte libere, continuă cu aruncarea greutății și înotul, participând la concursuri sportive. Este atras de poezie în ultimi doi ani ai școlii, pe care o termină ca sef de promoție în 1893. După absolvire Akif își perfecționează limba franceză și reușește să memoreze Coranul. Publică două gazeluri în revista „Hazine-i Funun” și o poezie în revista
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
atras de poezie în ultimi doi ani ai școlii, pe care o termină ca sef de promoție în 1893. După absolvire Akif își perfecționează limba franceză și reușește să memoreze Coranul. Publică două gazeluri în revista „Hazine-i Funun” și o poezie în revista „Mektep Mecmuasi”. În același timp se angajează ca funcționar. Imediat după absolvire Akif este angajat la Ministerul Agriculturii unde a lucrat între anii 1893-1913. Prima funcție a fost de cea de inspector veterinar adjunct. Aceasta era o funcție
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
trecut pe la Peć și s-a cunoscut cu rudele din partea tatălui. În anul 1898 s-a căsătorit cu Doamna Ismet, fiica casierului de la „Turnătoria Imperială Dl. Mehmed Emin”, cu care a avut șase copii. M. Akif își cultivă pasiunea pentru poezie scriind poezii care îi sunt publicate în diferite reviste. Este numit profesor de limba turcă la Școala de Agricultură și Veterinari de la Halkali și la Școala de Machiniști ??? de la Ciftlik. În timpul celei de a doua perioade constituționale, M. Akif era
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Peć și s-a cunoscut cu rudele din partea tatălui. În anul 1898 s-a căsătorit cu Doamna Ismet, fiica casierului de la „Turnătoria Imperială Dl. Mehmed Emin”, cu care a avut șase copii. M. Akif își cultivă pasiunea pentru poezie scriind poezii care îi sunt publicate în diferite reviste. Este numit profesor de limba turcă la Școala de Agricultură și Veterinari de la Halkali și la Școala de Machiniști ??? de la Ciftlik. În timpul celei de a doua perioade constituționale, M. Akif era director adjunct
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
Akif preda lecții de literatură arabă și în același timp începe să predea lecții de literatură otomană la Universitatea din Istanbul. Cel mai important lucru pentru M. Akif este acela că intră în lumea scrisului, chiar dacă anterior mai scrisese unele poezii. În data de 27 august 1907 este numit redactor-șef al revistei "Sirat-ul Mustakim" (Calea Dreaptă). În primul număr este tipărită poezia „Moscheea Fatih”. După plecarea lui Ebulula Mar din redacție, revista își schimbă numele în "Sebil ul Reșad". Marea
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
mai important lucru pentru M. Akif este acela că intră în lumea scrisului, chiar dacă anterior mai scrisese unele poezii. În data de 27 august 1907 este numit redactor-șef al revistei "Sirat-ul Mustakim" (Calea Dreaptă). În primul număr este tipărită poezia „Moscheea Fatih”. După plecarea lui Ebulula Mar din redacție, revista își schimbă numele în "Sebil ul Reșad". Marea parte a articolelor și al poeziilor sale apar în aceste două reviste. M. Akif este influențat de predicatorul de origine egipteană Muhaed
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
1907 este numit redactor-șef al revistei "Sirat-ul Mustakim" (Calea Dreaptă). În primul număr este tipărită poezia „Moscheea Fatih”. După plecarea lui Ebulula Mar din redacție, revista își schimbă numele în "Sebil ul Reșad". Marea parte a articolelor și al poeziilor sale apar în aceste două reviste. M. Akif este influențat de predicatorul de origine egipteană Muhaed Abduh care susținea o uniune a Islamului. Este afectat de revolta albaneză din 1910 și a presimțit ce urma să se întâmple. În articolele
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
și a presimțit ce urma să se întâmple. În articolele sale încearcă să împiedice revoltele, dar Războaiele Balcanice îl dezamăgesc. În 1914 pleacă într-o călătorie de 2 luni în Egipt și la Medina. Amintirile din Egipt le transpune în poezia „El Uksur da”. În anul 1913, împreumă cu Recaizade Ekrem, Abdulhak Hamid, Suleyman Nazif și Cenap Șahabettin înființează „Asociația de Apărare Națională” având ca scop informarea populației pe calea literaturii. Pe 2 februarie 1913 a ținut o predică de vineri
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
musulmani care au luptat sub drapelul britanic și a încercat să-i convingă că au luptat împotriva otomanilor. A scris manifeste în limba arabă care au fost aruncate din avion pe linia frontului. Amintirile din Germania au fost descrise în poezia „Amintiri din Berlin”, tipărită în revista Sebil-ül Reșad. După reîntoarcere, a fost trimis în Arabia să facă propagandă împotriva englezilor. M. Akif a urmărit cu atenție Bătălia de la Gallipoli, pentru care a scris „Epopeea Canakkale”. A mai rămas două luni
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
După reîntoarcere, a fost trimis în Arabia să facă propagandă împotriva englezilor. M. Akif a urmărit cu atenție Bătălia de la Gallipoli, pentru care a scris „Epopeea Canakkale”. A mai rămas două luni și în Liban, iar la reîntoarcere a scris poezia „Din deșertul Najaf la Medina”. În anul 1918 este invitat în Liban de Ali Haydar Șerif, Emirul orașului Mecca. În acest timp este numit secretar al Asociației "Dar-ul Hikmet-il Islamiye" (Poarta Cunoștiințelor Islamice) printre ai cărei membri se numărau
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
a fost acceptată. M. Akif este convins de bunul său prieten Hamdullah Suphi (Tanriover), care era Ministrul Educației, să participe la concursul organizat pentru alegerea imnului de stat. Nu dorește să participe din cauza premiului uriaș oferit, 500 de galbeni. Nicio poezie din cele prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
premiului uriaș oferit, 500 de galbeni. Nicio poezie din cele prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței este o poezie dedicată armatei turce. La cererea expresă a autorului, poezia nu este inclusă în nicio carte a acestuia. La data de 12 martie 1921, la ora 17:45, Marșul Independenței a
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
prezentate la concurs nu a îndeplinit cerințele și crezul general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței este o poezie dedicată armatei turce. La cererea expresă a autorului, poezia nu este inclusă în nicio carte a acestuia. La data de 12 martie 1921, la ora 17:45, Marșul Independenței a fost citit în plenul parlamentului de către Hamdullah Suphi și ascultat
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
general era că numai M. Akif putea să scrie acest imn. După ce acceptă să participe la concurs, o mare parte a poeziilor sunt retrase de autorii lor. Marșul Independenței este o poezie dedicată armatei turce. La cererea expresă a autorului, poezia nu este inclusă în nicio carte a acestuia. La data de 12 martie 1921, la ora 17:45, Marșul Independenței a fost citit în plenul parlamentului de către Hamdullah Suphi și ascultat în picioare de parlamentari. Premiul de 500 de galbeni
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
însoțit pe ultimul drum. Monumentul funerar este plătit de către studenți. În 1960, din cauza lărgirii șoselei, mormântul lui M. Akif este mutat în Cimitirul Martirilor de la Edirnekapi, între prietenii săi Suleyman Nazif și Ahmed Naim. M. Akif a început să scrie poezii din timpul liceului, prima poezie fiind „Apel la Coran”. Începând cu 1908 începe să folosească ritmul metric (în ) pentru a scrie povești în versuri. Subiectul principal este viața grea a poporului. În timpul Războaielor Balcanice a început să scrie epopei. Prima
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
funerar este plătit de către studenți. În 1960, din cauza lărgirii șoselei, mormântul lui M. Akif este mutat în Cimitirul Martirilor de la Edirnekapi, între prietenii săi Suleyman Nazif și Ahmed Naim. M. Akif a început să scrie poezii din timpul liceului, prima poezie fiind „Apel la Coran”. Începând cu 1908 începe să folosească ritmul metric (în ) pentru a scrie povești în versuri. Subiectul principal este viața grea a poporului. În timpul Războaielor Balcanice a început să scrie epopei. Prima mare epopee este „Epopeea Martirilor
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
este pentru artă” și a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva curentului de literatură națională și s-a împotrivit occidentalizării literaturii turce, intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]