108,566 matches
-
și a folosit un stil în care este des folosită religia. A fost împotriva curentului de literatură națională și s-a împotrivit occidentalizării literaturii turce, intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă suferințele poporului. Aduce
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
intrând astfel în conflict cu Tevfik Fikret. Creația sa se împarte în poezii lirice și poezii didactice. În cele lirice descrie natura, clima din țările arabe, meditează pe teme religioase și umaniste, descrie pelerinajul la locurile sfinte pentru musulmani. În poeziile didactice descrie un peisaj, un drum și, sub formă de dialog, redă suferințele poporului. Aduce un elogiu muncii, în care vede calea îmbunătățirii situației. Versurile patriotice ale lui M. A. Ersoy sunt înscrise pe monumentul eroilor din Anafarta. Operele sale
Mehmet Akif Ersoy () [Corola-website/Science/331068_a_332397]
-
înțelege opera sa. Anvari a murit la Balkh spre sfârșitul secolului al XII-lea, cea mai importantă operă a sa fiind colecția de poeme Diwan, formată dintr-o serie de lungi poeme și un număr de opere lirice mai simple. Poeziile sale se caracterizează prin fantezie, măiestrie retorică și eleganță stilistică. Astfel, scrierea "Dīwăn" conține poeme de mare întindere, dar și poezii mai scurte, care se referă la evenimente petrecute în timpul vieții sale. Cel mai lung dintre acestea este "Lacrimile Khorasanului
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
colecția de poeme Diwan, formată dintr-o serie de lungi poeme și un număr de opere lirice mai simple. Poeziile sale se caracterizează prin fantezie, măiestrie retorică și eleganță stilistică. Astfel, scrierea "Dīwăn" conține poeme de mare întindere, dar și poezii mai scurte, care se referă la evenimente petrecute în timpul vieții sale. Cel mai lung dintre acestea este "Lacrimile Khorasanului", tradusă mai târziu în engleză de Captain Kirkpatrick.
Anvari () [Corola-website/Science/331127_a_332456]
-
muzeului. Astfel, salonul-rotondă, păstrând caracteristici ambientale definitorii pentru secolul al XIX-lea, ilustrate de replicile realizate după mobilierul original al casei, a devenit un spațiu destinat desfășurării unor evenimente cultural-recreative: concerte, lansări de carte, audiții muzicale, seri de muzică și poezie, spectacole de teatru. De asemenea, pentru a provoca interesului publicului pentru instituția muzeală și pentru a demonstra valențele educative ale muzeului, a fost amenajat un Atelier educațional unde se pot desfășura activități și programe interactive a căror elaborare este condiționată
Muzeul Memorial „Mihail Kogălniceanu” () [Corola-website/Science/331349_a_332678]
-
Floare-albastră”, “Pagini alese”, ‘Literatura și arta română”, “Revista idealistă”, “Semănătorul”, “Convorbiri literare”, “Convorbiri critice”, “Falanga”, “Țara nouă”, “Flacăra”, “Ilustrațiunea națională”, “Tribuna”, “Românul”, “Luceafărul”, “Cosânzeana”, “Naționalul”, “Epoca”, “România”, “România nouă”, ”Mișcarea”, este critic dramatic la ziarele “Universul” și “Viitorul”. Publică primele poezii în revista “Făt-Frumos”, la Bârlad, adunate mai apoi în primul său volum, “Flăcări”, tipărit în 1907. Ca student și tânăr scriitor colaborează cu: “Românul” (din Arad), “Tribuna”, “Luceafarul” și “Cosânzeana”, participă la șezători literare culturale din Ardeal și Bucovina. În
Corneliu Moldovanu () [Corola-website/Science/334041_a_335370]
-
din România, a fost data de 24 ianuarie 1932 când, în primul număr al revistei "Tinerimea Moldovei", profesorul de limbă română Constantin Radu, care era și directorul liceului „Ion Voievod”, i-a publicat lui , în vârstă de 11 ani, prima poezie, având ca temă "Unirea Principatelor Românești". Atunci a semnat prima dată cu pseudonimul Robert Cahuleanu, pe care l-a adoptat din profundă simțire românească, cum a declarat el mai târziu. Debutul editorial s-a produs în 1936, cu placheta de
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
românească, cum a declarat el mai târziu. Debutul editorial s-a produs în 1936, cu placheta de versuri "Melancolie". Ulterior a început să publice în câteva reviste: Basarabia, Basarabia literară, Raza. În 1944 i-a apărut la Chișinău cartea de poezii "Cântece de dor și de război". După pierderea Basarabiei de către România, odată cu retragerea trupelor române, în 1944 familia Eisenbraun s-a refugiat în România, stabilindu-se la Brăila. Robert a continuat să scrie, publicând în revistele brăilene „Expresul”, „Ancheta” și
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
După ce a trecut prin închisorile Uranus, Galați și Jilava, a fost trimis în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră unde s-a împrietenii cu scriitorii George Ivașcu, Isac Peltz, Nicolae Davidescu, Ștefan Ionescu și Horia Nițulescu. Ca să nu uite poeziile compuse mintal în închisoare, Robert inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se face că își cususe pe pânză, în căptușeala unui pieptar, primul
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
trimis în lagărul de muncă de la Canalul Dunăre-Marea Neagră unde s-a împrietenii cu scriitorii George Ivașcu, Isac Peltz, Nicolae Davidescu, Ștefan Ionescu și Horia Nițulescu. Ca să nu uite poeziile compuse mintal în închisoare, Robert inventase o formă fixă de poezie, decastihul, cu numai două rime; ajungea să-și amintească un singur vers pentru a reconstitui întregul. Așa se face că își cususe pe pânză, în căptușeala unui pieptar, primul vers - versul-cheie - al câtorva sute de decastihuri, din care, peste ani
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
odată cu toți deținuții politici, în iulie 1964. Abia în 1967 Andrei Ciurunga a fost reprimit în Uniunea Scriitorilor și a început să-și publice opera, atât cât i-a permis cenzura. A fost nevoit să facă și compromisuri, scriind și poezii de laudă pentru conducătorii perioadei, ca de exemplu poezia „Istorie” dedicată în 1984 Elenei Ceaușescu:
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
1967 Andrei Ciurunga a fost reprimit în Uniunea Scriitorilor și a început să-și publice opera, atât cât i-a permis cenzura. A fost nevoit să facă și compromisuri, scriind și poezii de laudă pentru conducătorii perioadei, ca de exemplu poezia „Istorie” dedicată în 1984 Elenei Ceaușescu:
Andrei Ciurunga () [Corola-website/Science/334067_a_335396]
-
august 1911, după apariția volumului "Anna", ciclul întreg de cinci romane a fost denumit "Romanul Comăneștenilor". Primul roman al ciclului este considerat aproape în unanimitate de criticii literari drept cel mai valoros, prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”, după cum aprecia Eugen Lovinescu. Autorul elogiază poetic frumusețea pământului natal, traiul liniștit și patriarhal, tradițiile de familie și iubirea platonică petrecută într-un
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
să se emoționeze. Dragostea rămâne mai mult la nivelul căutărilor, fiind lipsită de împlinire fizică. Criticul Pompiliu Constantinescu susține că femeile sunt cele mai interesante personaje din proza lui Duiliu Zamfirescu, având un amestec de senzualitate și omenesc, adică de poezie și realism. Scriitorul a intuit sufletul feminin în câteva figuri memorabile, reprezentându-l cu delicatețe și pasiune în „nuanțe măsurate, ușor perceptibile”. Spre deosebire de ceilalți romancieri români din perioada sa, Duiliu Zamfirescu impune o tipologie feminină mai apropiată de imaginație decât
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
eșecuri totale”. Criticul Eugen Lovinescu a elogiat scrierile literare ale lui Duiliu Zamfirescu, remarcând însă că romanele sale au o valoare inegală, iar " Viața la țară" este cel mai valoros dintre ele prin „echilibrul de realism și de idealism, prin poezia pământului și a vechii noastre boierimi iubitoare de pământ, și, mai ales, prin neuitata creațiune a Sașei”. Aceeași opinie o împărtășește și Pompiliu Constantinescu care susține că „"Viața la țară" se desprinde ca o icoană de lumini și armonie” în
Viața la țară () [Corola-website/Science/334021_a_335350]
-
colegilor de generație . Conform criticului literar Maria Ana Tupan, poetul ne amintește adesea de Marin Sorescu, neabandonând nici poza inițiatului orfic sau tentația rostirii aforistice. Criticul literar Alexandru Cistelecan consideră că Ionuț Caragea merge pe drumul pozitiv și exemplar al poeziei, de la suferință la extaz, de la angoasă la iluminare și de la elegie la imn. Ionuț Caragea își petrece primii 28 de ani din viață la Constanța. Face studiile primare la Școala Generală nr. 38, apoi termină Liceul Industrial Energetic. Urmează cursurile
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
a jucat în selecționata provinciei Québec, echipa Caribou, din cadrul Super-ligii canadiene de rugby, fiind singurul român din componență . Pe plan profesional, a practicat meseria de instructor sportiv în clubul „Les Géants de Montréal”, aflat în incinta complexului sportiv „Gadbois”. Scrie poezii din adolescență, dar primele postări ale poemelor sale au loc în anul 2002, pe site-ul www.poezie.ro. Adevărata vocație și-a descoperit-o în Canada, după ce a debutat ca poet în revista Observatorul din Toronto, pe 6 aprilie
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Pe plan profesional, a practicat meseria de instructor sportiv în clubul „Les Géants de Montréal”, aflat în incinta complexului sportiv „Gadbois”. Scrie poezii din adolescență, dar primele postări ale poemelor sale au loc în anul 2002, pe site-ul www.poezie.ro. Adevărata vocație și-a descoperit-o în Canada, după ce a debutat ca poet în revista Observatorul din Toronto, pe 6 aprilie 2006, fiind întâmpinat de poetul George Filip. Apoi a fost descoperit de editorul Dumitru Scorțanu și a publicat
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
un text semnat de poetă pe coperta a 4-a a volumului "Cer fără scări" . După stabilirea la Oradea, Ionuț Caragea și Nicoleta Baciu întemeiază o familie, având o fiică, Ana-Maria, născută în anul 2013. Ionuț Caragea este autor de poezii, aforisme, proză științifico-fantastică, proză memorialistică și eseuri critice. Creațiile sale literare din volume sau din antologii au fost traduse în șase limbi străine: engleză, franceză, spaniolă, italiană, arabă și albaneză. Ionuț Caragea a scris cinci cărți de aforisme în limba
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
evenimente și îl include în Cartea Înțelepciunii Universale, un dicționar de maxime și aforisme publicat la editura eLiteratura în 2014. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 319 poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul 2006-2015.. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România, 2016). Ionuț Caragea a scris 20 cărți de poezie
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
poezii și 1000 de citate și aforisme scrise de autor în intervalul 2006-2015.. În 2016 face parte din cei 27 de autori publicați în "Antologia aforismului românesc contemporan" (Editura Digital Unicorn, România, 2016). Ionuț Caragea a scris 20 cărți de poezie, dintre care 4 sunt traduceri, iar 3 sunt antologii. Printre criticii de întâmpinare care au scris despre cărțile lui Ionuț Caragea, în faza încipientă a carierei sale literare, se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
sale literare, se pot enumera Marius Chelaru , Angela Furtună , Valeriu Cușner , Constantin Miu, Adrian Botez , Daniel Corbu , Cezarina Adamescu etc. A fost totodată încurajat de cunoscutul scriitor, dramaturg și regizor de film Corneliu Leu, acesta scriind în 2010 prefața volumului „Poezii de dragoste”. În 2014 publică volumele „Cer fără scări” și „Festina lente”, la editura eLiteratura din București. Despre ele au scris criticii literari Maria Ana Tupan, Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie și alții
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
Ștefan Borbély , Adrian Dinu Rachieru, Ionel Bota, Ioan F. Pop, Emanuela Ilie și alții. În septembrie 2015, Ionuț Caragea publică la editura eLiteratura din București, antologia " În așteptarea păsării", în care sunt incluse 1000 de citate și aforisme și 319 poezii scrise de autor în intervalul 2006-2015.. Cele mai recente volume de poeme publicate în limba română sunt "Umbră lucidă" (2016) și "Mesaj către ultimul om de pe Pământ" (2017), ambele fiind prefațate de Maria Ana Tupan și publicate la editura Fides
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
autor în intervalul 2006-2015.. Cele mai recente volume de poeme publicate în limba română sunt "Umbră lucidă" (2016) și "Mesaj către ultimul om de pe Pământ" (2017), ambele fiind prefațate de Maria Ana Tupan și publicate la editura Fides. Cărțile de poezie traduse în alte limbi străine au fost "La suprême émotion" (franceză), "Déconnecté" (franceză), "Ciel sans escalier" (franceză) și "Festina lente" (spaniolă). Două cărți au fost menționate și în Franța, de criticul literar Jean-Paul Gavard-Perret: "Ciel sans escalier" în revista "Le
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]
-
editura Fides, 2011, eseuri critice despre cărțile unor autori români contemporani. Totodată, publică recenzii și în numeroase reviste din România și diaspora. Colaborează cu reviste care apar sub egida Uniunii Scriitorilor din România: Luceafărul de dimineață, Acolada, Mișcarea literară, Familia, Poezia, Discobolul, Oglinda literară, Caiete Silvane, Feed Back, Nord literar etc. Ionuț Caragea a publicat romanul memorialistic “Gândul meu. Cum am devenit poet”, la editura Fides din Iași în anul 2011, în cadrul colecției Spiritus. O continuare a acestui roman apare în
Ionuț Caragea () [Corola-website/Science/334112_a_335441]