2,200 matches
-
iahtul tău. Ce caută aici? Nu spuse nimic. -Vorbeai adineaori despre încredera în propriile instincte. Cum rămâne cu ele? Din nou tăcere. -Bine Codrine, voi face cum spui tu. Am ezitat mai înâi, apoi am zâmbit. Deci șoricelul s-a împrietenit cu pisicul, așa-i? Brațele i se răsuciră în jurul gâtului meu. Buzele mi-au confirmat ce-mi spuseseră ochii. Ne-am continuat plimbarea până la golf. Aerul era sufocant. Ne îndreptam spre mare croindu- ne drum printre pietre. Mi-a vorbit
AGENT SECRET, CODRIN by LUMINI?A S?NDULACHE () [Corola-publishinghouse/Imaginative/83872_a_85197]
-
meargă afacerea. Simon învățase și că nu trebuie să neglijezi partea oficială - dacă voiai să fii în poziția în care să câștigi licitațiile municipale - astfel că se întreținea cu politicienii mai mărunți și se trăgea de șireturi cu poliția; se împrietenise la toartă cu tot felul de locotenenți și căpitani, cu avocați, antreprenori, agenți de pariuri și jucători, cei importanți care dețineau agenții legale și aveau proprietăți. În perioada grevelor șoferilor și camionagiilor a făcut rost de mașini de poliție care
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
eu. Invitase și familia Einhorn, cu tot cu Arthur. Arthur, care între timp terminase Universitatea din Illinois, era acum în Chicago, unde nu făcea nimic în mod special. Din când în când îl vedeam în Cartierul de Sud și știam că se împrietenise cu cei din anturajul lui Frazer și că se presupunea că traduc poezii din franceză. Einhorn îl susținea în orice întreprindere intelectuală. Și iată-i și pe ei, în sala de bal, bătrânul Einhorn înfășurat într-un fel de manta
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
cadouri, m-am oferit s-o duc. Jacqueline îi fusese recomandată Stellei de du Niveau. Prima dată când o întâlnise era chelneriță în Vichy, imediat după înfrângerea Franței, iar el se pregătea să fugă din țară. Probabil că s-au împrietenit, lucru greu de închipuit, pentru că ea arată grotesc. Deși asta s-a petrecut acum ceva vreme, așa că, cine știe, poate că el o fi prins ultimele ei zile de glorie. Coada ochilor Jacquelinei are un unghi ciudat. Are un nas
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1872_a_3197]
-
această căldură umedă. Când plouă, ploaia pare bolnavă acum. Abia aștept să ajungem la Villahermosa, am auzit că în sud hotelurile au toate piscină... Enrique se întoarce spre noi și surâde înțelegător. Suntem de trei zile împreună și ne-am împrietenit. Cu părul negru, lins, cu ochii sumbri și melancolici, arătîndu-și dinții albi de câte ori zâmbește (și zâmbește des), Enrique e ceea ce s-ar putea numi un mexican obișnuit. Vorbește puțin, politicos, fără să fie umil. Șofer excelent, străbate șoselele toride ale
Caminante by Octavian Paler [Corola-publishinghouse/Imaginative/295603_a_296932]
-
și Emma (ca să-i folosim porecla) mergeau la același colegiu din Londra. Emma era ceva mai în vârstă, student în anul trei la istorie. Tom era în primul an și studia engleza. La început se cunoscuseră din vedere, dar se împrieteniseră când Emma închiriase o cameră în casa în care locuia și Tom. Emma dorise să vadă antichitățile din Ennistone și să viziteze muzeul. Nu credea că-l vor interesa prea mult ennistonienii, despre care Tom spunea că vor constitui distracția
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
schimbat între ei măcar o privire? Poate că da. Dacă-i așa, a fost o privire foarte ambiguă. Emmanuel Scarlett-Taylor era, relativ, un fenomen nou în tânăra viață a lui Tom. În general, lui Tom îi plăcea oricine și se împrietenea cu oricine dar, până atunci, legăturile mai strânse pe care le avusese se dovediseră a fi de circumstanță. Poveștile lui de amor, în care vedea „idile romantice“, fuseseră lipsite de complicații și nedureroase, în mare parte datorită înțelepciunii și bunului-simț
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
mai însemna și asta. Ce alianță blestemată, ce amenințare pentru el? Nu o asociase niciodată pe Alex cu John Robert; ea nu vorbise niciodată despre el altfel decât menționând vag că-l cunoscuse. Cât de grețos! Urma Alex să se împrietenească cu John Robert, excluzându-l pe George? O s-o monteze John Robert pe Alex împotriva lui? Oare despre ce discutau acum acele două ființe îngrozitoare? De bună seamă că discutau despre el. Când se îndreptă spre Podul Roman, își aduse
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
pentru el. A... bine. N-a mai fost niciodată la Ennistone. Aș putea să-i arăt orașul, dacă asta-i ceea ce doriți... „Sau te pomenești că moșneagul ăsta țicnit vorbea numai ca să vorbească!“ Vreau să o cunoști. Și să te împrietenești cu ea. Și să-i fac cunoștință cu tineretul de aici? Asta-i simplu. Pot să organizez o petrecere... Tom se și gândea pe cine să invite. Nu vreau să cunoască pe nimeni altcineva. Numai pe dumneata. Dar de ce... de ce
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
Botanică), pe care-i scrisese: Mâine seară mă duc în vizită la Belmont și aș dori să trec pentru moment și pe la dumneavoastră, ca să mă prezint. Cred că o cunoașteți pe mama mea vitregă, iar bunicul dumneavoastră dorește să ne împrietenim, întrucât sunteți o nou-venită în Ennistone. Vă voi telefona mai târziu, ca să-mi comunicați dacă vă convine să trec în jurul orei nouă. Cu cele mai bune urări. TOM MCCAFFREY Un telefon dat în cursul dimineții (la care răspunsese Pearl) îi
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
ca Hattie să fi vorbit. El era de blamat că-i dezvăluise lui Emma secretul, dar nu mai vorbise cu nimeni altcineva. Probabil că Emma, deși părea de necrezut, trăncănise. Poate că-i vorbise lui Hector Gaines cu care se împrietenise. (Și Tom era destul de gelos.) Marți dimineața sosise în Traveneore Avenue o scrisoare din partea lui Hector, adresată lui Tom, prin care-i cerea ca, de îndată ce se întoarce în Ennistone, să ia neîntârziat legătura cu el. Tom nu acordă nici o atenție
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
se răsuci, neajutorată, apoi se așeză îndărătul unui scaun privindu-l fix pe filozof, cu obrajii învăpăiați, gata să izbucnească în lacrimi. John Robert o privea încruntat, cu încordare. Cum au ajuns jurnalele astea să știe... că voiam să te împrietenești cu Tom McCaffrey. Nu știu. Eu nu ți-am atras atenția că ar fi un secret, dar mă bizuiam pe abilitatea ta de a discerne ce-i public și ce-i intim, și nu mă așteptam să trăncănești... N-am
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1938_a_3263]
-
și romii sunt văzuți, prejudecățile care există în acest sens. O retrospectivă fictivă De cât timp lucrezi Lucia Tkácová? Primul proiect l-am făcut în anul 2000, dar n-am lucrat atunci prea intensiv. Ne-am întâlnit întâmplător, ne-am împrietenit, ea a făcut graphic design și apoi și-a schimbat specialitatea și a început să facă artă. Inițial era încă model pentru lucrările mele, și apoi am început să comunicăm mai mult, avem o relație foarte bună, cu foarte mult
[Corola-publishinghouse/Journalistic/2169_a_3494]
-
La ce oră trebuie să restitui smochingul? În atenția onorabilului avocat Elio Fioravanti 4 mai Stimate domnule avocat, vă rog să-mi scuzați scrisul, dar mă sprijin pe genunchi. Să nu vă mire faptul că vă scriu, eu nu mă Împrietenesc prea repede. De fapt eu am Încredere În dumneavoastră, și știu că veți face astfel Încât voința mea să fie respectată. După moartea mea și a soției mele, vă rog să acceptați tutela copiilor noștri, Valentina și Kevin, până la majoratul Valentinei
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2343_a_3668]
-
o ușoară înclinare a capului. Dar, cel mai des, stăteam cu privirea fixată undeva la jumătatea distanței dintre noi și treceam repede mai departe. Trei Nu-mi iese din cap ironia faptului că eu mă chinuiam văzând-o pe Sheba împrietenindu-se cu grăsana Hodge, în timp ce, de fapt, ea se pregătea frumușel să se împreuneze cu un minor. E trist și iritant să mă gândesc că am pierdut atâta timp încercând să înțeleg cu ce o seducea Sue, când, de fapt
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2321_a_3646]
-
Box e și el printre noi. Din Bărăgan face o oră și jumă tate cu trenul pînă În București, așa că el e fericit, jubilează, a intrat iar Într-un fel de vrie. Mă cheamă la patul lui. Vrea să ne Împrietenim, rînjește pe sub mustața rară. Aștept În picioare pe intervalul dintre paturi. Stă tolănit În patul de jos, În timp ce În patul de sus stă sprijinit În cot și rîde Gărăgău, un țigan cu care s-a Întovărășit. Gărăgău are toate caracteristicile
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
ce chestie, eu te Întrebam unde ai dat de ea. La gineco, jos. Aha, păi și poate că ți-a trecut și ție prin cap că o bucățică așa de disponibilă, la gineco, Înseamnă pericol, poate că vrei să te Împrietenești cu dulapul de penicilină din cabinetul asistentelor. Taci bă, n-are decît un chist, nu-i chiar așa de nasol, dacă vrei și tu, te trimit la fix, Îți spun cum o cheamă, dar nu știu dacă meriți, mi-a
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
pe numele lui, un răcan brunet și simpatic din Constanța, care a primit pe mînă atelierul unității, Îngropat Într-o biută acoperită cu o plasă de camuflaj, unde face ce vrea el, ca recompensă pentru măiestria lui mecanică... ne-am Împrietenit cu el, așa că ne putem adăposti uneori acolo) primele țigări Assos, pe care Cristian a Început să le aducă din excursiile lui de curier al unității În orașul Caracal, În care, după cum s-a spus, comerțul capitalist Înflorește cu o
1989, roman by Adrian Buz () [Corola-publishinghouse/Imaginative/805_a_1571]
-
însă, despre Rex, pe care proprietarul și soția lui îngăduiră să-l aduc cu mine (altfel l-aș fi lăsat la părinți). I-am așezat cușca lângă peretele magaziei - o cușcă mare pe care o ocupa vesel și mândru. Se împrietenise foarte repede cu stăpânii casei, ceea ce născu simpatia acestora față de el. Se gudura, era fericit. Proprietarul fusese funcționar la primărie, șef al registraturii, și o anume solemnitate regizată de cele patru clase gimnaziale de care amintea cu importanță, ca și
[Corola-publishinghouse/Imaginative/1887_a_3212]
-
Îndrăgostit de jocurile de noroc, nepotul fizicianului englez David Edward Hughes, născut la Londra În 1831 și mort În 1900 (Între altele, David Hughes este inventatorul microfonului). Rămîn neclare circumstanțele În care Roland Hughes l-a Întîlnit și s-a Împrietenit cu americanul de origine română Roland Cârlan. Coincidența că aveau același nume și că ambii erau homosexuali pare să fi contribuit la aceasta, deși au existat cu certitudine și alte motive... Roland Cârlan se lăuda că e un băiat simplu
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
atunci cînd face baie, observase Kiki. Probabil o văzuse pe Marychka prin gaura cheii. Era un copil deosebit de inteligent și foarte curios, punea mii de Întrebări, la care Como găsea de fiecare dată un răspuns aproape satisfăcător. De aceea se Împrieteniseră. Știa o mulțime de lucruri interesante bunicul Como și mesteca tot timpul gumă cu nicotină, din care Îi dădea uneori și lui Kiki, ca să vadă cum e. În schimb, dacă Îi Întreba ceva pe Christina sau Vic, Îl certau sau
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
ales femei, au sentimentul că au făcut o faptă bună, iar după aceea se simt mult mai utile societății. Măsura angajării unui număr sporit de controlori de traseu nu a dat rezultatele scontate, deoarece, după puțină vreme, aceștia s-au Împrietenit cu taxatoarele, iar unii s-au și căsătorit, cu acest prilej găsindu-și perechea potrivită. Încît soluția cea mai eficientă care se Întrevede este ca taxatoarelor să li se aplice pe față o mască, făcîndu-le de nerecunoscut atît pentru pasageri
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
lungă. Și, la drept vorbind, stau destul de prost cu memoria. Totuși, dacă dumneata ești o persoană onorabilă și promiți că nu vei face nici un rău doamnei al cărei protector sunt, aș putea Încerca. Dar, Înainte de asta, aș dori să ne Împrietenim, măcar un pic. Lasă arma deoparte, să discutăm ca doi oameni cumsecade. Vorbea ca un automat, fără să știe măcar cu cine stă de vorbă, căci nu Îndrăznea să se Întoarcă și să-l privească. Spera desigur să fie Vic
Christina Domestica şi vînătorii de suflete by Petre Cimpoieşu () [Corola-publishinghouse/Imaginative/1372_a_2701]
-
explica munca lui la Compania de Asigurări de Sănătate de când terminase facultatea și mai explica și petele de pe cămașa lui. Fi era sora pe care Ruby n-o avuse niciodată. Se Întâlniseră la Manchester University unde amândouă făceau engleza. Se Împrieteniră din prima, curând Își petreceau vremea una În camera celeilate până se crăpa de ziuă, bând vin ieftin și vorbind despre băieți și sex. Într-una din nopțile nițel mai luate din primul lor an, s-au luat la Întrecere
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2001_a_3326]
-
I-am lăsat pe ăia micii fără mâncare. Tata e la muncă. Să vezi chirăială când s-or trezi. N-are nimica! Să mănânce și ei din grădină și de prin pomi. Diseară le fac pește fript!”. Cu Lică se Împrieteniseră Într-o tabără pentru elevi. Era undeva, pe malul unui râu, Între niște dealuri care lor, crescuți la câmpie, li se păruseră munți uriași. Barăcile În care dormeau copiii erau aproape numai din lemn și În dormitoarele băieților cartonul pereților
[Corola-publishinghouse/Imaginative/2306_a_3631]