3,912 matches
-
la încercările de recrutare sau „agățare”. În plus, asupra voluntarilor planează oricum suspiciunea întrucât există întotdeauna posibilitatea ca un presupus voluntar să fi fost în realitate dislocat de serviciul de informații al propriei țări pentru a oferi date false și înșelătoare, în scopul de a-și informa țara cu privire la metodele de operare ale serviciilor adverse sau pentru a-i întinde o cursă unuia dintre ofițerii serviciului advers în vederea arestării sau expulzării acestuia. Cu toate acestea, un serviciu de informații ce are
Războiul tăcut. Introducere în universul informațiilor secrete by Abram N. Shulsky, Gary J. Schmitt () [Corola-publishinghouse/Science/2146_a_3471]
-
conformistă a teatrului. Alta decât cea înstăpânită, accepția noțiunii de conformism definește aici corespondența dintre realitatea literară și existența socială de fond, atribut distinctiv al artei perene. Prin opoziție, convenționalismul, interferat până la identificare cu nonconformismul, vizează potrivirea operei pe formele înșelătoare ale unei realități născute artificios în afara determinărilor istorice ale culturii. Chiar dacă generalizările nu sunt decât premise care au rostul să incite la meditație, G. pledează convingător pentru continuitatea ascendentă a dramei pe direcțiile curentului irlandez și continental. Predilecția pentru dramaturgie
GHEORGHIU-4. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287236_a_288565]
-
desfășurate după o cronologie foarte personală (compusă, prin derogarea de la logica sensului unic al timpului, dintr-o curgere inversă a evenimentelor, dinspre prezent către trecut, din fragmente și lungi expuneri, din elipse, anticipări și reveniri, din accente falsificate și direcții înșelătoare, din evenimente și personaje abandonate sau reluate cu o răbdare aproape didactică), perioada deceniilor al doilea și al treilea ale secolului al XX-lea. Accentul însă nu cade pe această reconstituire, ci pe lumea romanescă pe care o susține. Caracterul
GEORGE. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287217_a_288546]
-
mai însemnate decât diferențele cantitative; și că noua tranziție orientată către prosperitate a societății românești care se dorește o componentă a lumii dezvoltate ar trebui să fie mai atentă la diferențele calitative, înainte de a se preocupa de diferențele cantitative, adesea înșelătoare prin sugestiile lor de apropiere. O indicație importantă în acest sens ne-o oferă un alt indicator, care, aparent surprinzător, a fost introdus în analiza prosperității societăților tocmai de către societățile capitaliste dezvoltate și democratice. Este vorba de gradul de polarizare
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
occidentale și, prin urmare, integrarea lor în sistem rămâne problematică. În țările postcomuniste, polarizarea socială este o consecință a tranziției la economia de piață. De fapt, în țările postcomuniste, cifrele care măsoară redistribuirea venitului național între extremele scalei veniturilor sunt înșelătoare. Schimbările față de comunism care au loc la nivelul lor nu sunt chiar atât de mari, căci putem presupune fără aproximări nejustificate că, în vreme ce situația din 1992 reproducea în bună măsură caracteristicile fostului sistem de organizare socială și de redistribuire comunist
Noul capitalism românesc by Vladimir Pasti () [Corola-publishinghouse/Science/2089_a_3414]
-
se desface în mărunte interese individuale, grupul ieșind întărit, compact, unit tocmai prin însumarea unor formule de fericire personală. Lazarus va parcurge drumul în direcția opusă: de la certitudinea plată și lucrativă la misterul adânc, insondabil, de la siguranța de sine a înșelătorului la ezitările și tulburările căutătorului unui ideal. Cu Arca bunei speranțe, piesa cu cel mai mare succes de public dintre cele scrise de S., se intră pe terenul predilect al autorului, în însăși formula sa dramaturgică: actualizare a unor motive
SIRBU-2. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289705_a_291034]
-
respinsă de nominalistul anglo-saxon. Pentru Goodman, a citi Don Quijote al lui Cervantes sau a-l citi pe cel al lui Pierre Menard este același lucru. Genette, pe de altă parte, concepe o subtilă teorie a pluralității și diferenței chiar în înșelătoarea identitate, pe care o numește "efectul Menard". În primele rînduri ale Introducerii lui Genette găsim ceea ce lesne ar putea trece drept retorică a modestiei: un fel de scuză a autorului pentru curajul de a se aventura, el, simplu "literat", pe
O estetică pentru contemporani by Andreea Deciu () [Corola-journal/Journalistic/17151_a_18476]
-
Arca lor traversează însă zonele de turbulență juvenilă fără aroganță bășcălioasă și exhibiționism, datorită bunului simț publicistic și solidei încărcături culturale. Iată, de exemplu, cum vede Romulus Bucur (el însuși practicant, cu admirabile rezultate, al experimentelor poetice de sorginte americană), înșelătoarea "lume nouă" din volumul lui Caius Dobrescu Deadevă, conceput să șocheze prin originalitatea poeticii, dar în care cronicarul literar depistează procedee folosite încă din prima jumătate a secolului XX. Pentru cei care nu știu în ce constă pariul lui Caius
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/17152_a_18477]
-
Luminița Marcu După copertă, cartea lui Valentin Rasputin promite să fie o poveste de dragoste cu toate atributele sentimentalismului patetic slav: un autor rus (siberian), cu un nume aproape folcloric, un titlu cel puțin tulburător, dar înșelător în același timp, . Înșelător pentru că romanul nu este o poveste de dragoste, oricum nu în înțelesul comun. E vorba despre un sat care urmează să fie inundat în urma unei mărețe realizări a statului sovietic, o hidrocentrală în amontele rîului Angara
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
Luminița Marcu După copertă, cartea lui Valentin Rasputin promite să fie o poveste de dragoste cu toate atributele sentimentalismului patetic slav: un autor rus (siberian), cu un nume aproape folcloric, un titlu cel puțin tulburător, dar înșelător în același timp, . Înșelător pentru că romanul nu este o poveste de dragoste, oricum nu în înțelesul comun. E vorba despre un sat care urmează să fie inundat în urma unei mărețe realizări a statului sovietic, o hidrocentrală în amontele rîului Angara. Un grup de localnici
Despărțirea de Matiora by Luminița Marcu () [Corola-journal/Journalistic/17160_a_18485]
-
odihnă. Puține în anii cerești, pe care-i priveam cu ochi însetat de dor de fetișcană. Nu mai pot ascunde multul nisipos al dezmățului lumesc, se întrevede abisul ce-mi înfioară vlaga. Rămâne așteptarea astâmpărării setei de mângâiere. Privesc în înșelătoarea-mi oglindă, ieri îmi vorbise de iubire, îmi veghease zbaterile tinereții, îmi ascultase dorurile, sudălmile, rugile, și, poate, iertăciunile. Acum o cuprindere între cer și pământ, o negociere... ce nu se știe încotro mă va duce. DE-AȘ PUTEA A
MĂ CHEAMĂ SINGURATATEA (VERSURI) de DANIELA GÎFU în ediţia nr. 1535 din 15 martie 2015 [Corola-blog/BlogPost/381279_a_382608]
-
veche bate pasul pe loc, nu merge înapoi, nu merge înainte. Tot ce are lumea de azi a trecut prin inteligența umană. • Memoria este fermecătoare, uitarea-i uimitoare. Inteligența diferă de la om la om, la unii e scăpărătoare, la alții înșelătoare. Ne purtăm morții în minte de parcă nu ar fi morminte. • Memoria are înmagazinată în ea mii și mi de nimicuri. • Și uită niște cuvinte care se rostesc în mod firesc: „Doamna mea, te iubesc” • Și proștii au inteligență, dar puțină
GÂNDURI REBELE (28) – AFORISME (11) de HARRY ROSS în ediţia nr. 2029 din 21 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/381305_a_382634]
-
sportului. București, 1994 După părerea noastră, suplețea este: „calitatea care asigură executarea mișcărilor cu ușurință și amplitudine. Ea este condiționată de elasticitatea mușchilor, de mobilitatea articulațiilor și de coordonare.”. În jocul de fotbal, suplețea este necesară în alergări, sărituri, mișcări înșelătoare și execuții neașteptate. Formele de manifestare ale supleței Cea mai completă structurare a formelor de manifestare a supleței o considerăm cea propusă de Manno R. (1992): 1. suplețea generală - exprimată prin intermediul mobilității principalelor articulații ale corpului (centura scapulară, coxo-femurală, colana
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
din lateral și din alunecare. c. Protejarea mingii c.1. De pe loc; c.2. Din mișcare (în timpul conducerii). d. Conducerea mingii d.1.Cu interiorul labei piciorului; d.2.Cu exteriorul labei piciorului; d.3.Cu șiretul plin. e. Mișcarea înșelătoare e.1.Cu trunchiul din poziție statică și din deplasare; e.2. Cu piciorul din poziție statică și din deplasare; e.3. Cu capul (privirea). f. Lovirea mingii cu capul f.1. De pe loc cu un picior înainte; f.2
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
mingii. 5. Joc 4 x 4 cu menținerea posesiei mingii Se joacă într-un pătrat amenajat cu latura de 10 metri. Prima echipă încearcă să păstreze cât mai mult timp mingea în posesia sa, prin depășiri și demarcaje rapide și înșelătoare ale echipierilor. Cea de a doua echipă va încerca un marcaj strict om la om, ceea ce în cazul acestui joc reprezintă o solicitare fizică și de atenție deosebită. 6. Joc 6 x 6 Jocul se va desfășura pe o jumătate
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
labei piciorului; lovirea mingii cu șiretul, de pe loc și din deplasare; șutul la poartă din deplasare; lovirea mingii cu capul, de pe loc și din deplasare; preluarea mingii cu piciorul, din deplasare; conducerea mingii cu interiorul și exteriorul labei piciorului; mișcarea înșelătoare (fenta); protejarea mingii. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea adversarului de minge din față și din lateral. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; “un doi”-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul; tatonarea; blocarea mingii; intercepția. Joc bilateral
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Procedee tehnice folosite în atac: lovirea mingii cu șiretul interior, exterior și plin, de pe loc și din deplasare către partener și spre poartă; lovirea mingii cu capul din deplasare și din săritură; preluarea mingii cu piciorul și pe piept; mișcări înșelătoare (fente); oprirea mingii (stopul); conducerea mingii în relație cu adversarul. Procedee tehnice folosite în apărare: deposedarea din față și din lateral; blocarea mingii. Acțiuni tactice folosite în atac: demarcajul; pătrunderea; depășirea; centrarea; "un-doi"-ul. Acțiuni tactice folosite în apărare: marcajul
Metodica predării fotbalului în gimnaziu by Gheorghe BALINT () [Corola-publishinghouse/Science/1663_a_3119]
-
Marcel. Rochii și mantouri, anunțată inițial sub titlul Anișoara și ispita (1929), este povestea unei provinciale intrate în mediul bucureștean - frivol, scânteietor în aparențele lui, făgăduind o viață ușoară, în care luxul și aventura te însoțesc permanent. Epatată de sclipirile înșelătoare ale acestei lumi, Anișoara devine repede victima inocentă a unei imoralități generalizate. Prezența tonică a soțului ei, ins neînsemnat și mărginit, dar cu o filosofie patriarhală de viață, o ajută să se desprindă de existența artificială a capitalei și să
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
comună, căreia îi relevă înțelesuri și virtuți neașteptate. Firescul, umorul, pretențiile personajelor, păstrate într-o zonă a mediocrității culturale, mută în registrele comic și ridicol chiar cele mai puțin vesele situații. Piesa este o dramă în fond, prezentată într-un înșelător înveliș al contemplării amuzate sau al maximizării, ceea ce face comicul monstruos și melodramaticul grotesc. Cariera scenică a lucrării este remarcabilă. Un al doilea triptic dramatic, numit de autor Trilogia Renașterii, include piesele Borgia (1936), Nunta din Perugia (1947) și Michelangelo
KIRIŢESCU. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287715_a_289044]
-
tot prefac a scrie.” L. formulează aici o artă poetică neostentativă, și de aceea mai convingătoare decât orice manifest gălăgios. Imaginea urechii imense și a ochiului atoatevăzător fixează obiectivul comportamentist al prozei sale. Ea refuză, aparent, construcția, în favoarea unui miraj înșelător în literatură: transparența perfectă, observația și transcrierea directă. Expresia ei ideală ar fi sincronia - irealizabilă - între percepție, expresie și scris. Adaptată epistemei și tehnologiei sale, o atare sincronie își asimilează un element mecanic, naturalizându-l: mașina de scris. Conștient de
LACUSTA. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/287735_a_289064]
-
și durere cât de potrivnice afirmării sale literare autentice au fost vremurile trăite. Prezentând atitudinea unui cetățean și intelectual exemplar, ea sesizează că obsesia ratării îl marchează atât pe epistolier, cât și pe diarist, dar exteriorizarea ei este diferită - umorul înșelător al „bufonului Gary” în scrisori, meditația și luciditatea necruțătoare în paginile de jurnal. Cronică a ultimului deceniu de viață și mod în care un spirit eminamente liber filosofează asupra istoriei, Jurnalul... oglindește zbuciumul creatorului inapt pentru compromis, dar care are
SOROHAN. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289804_a_291133]
-
Nichita Stănescu, Adrian Păunescu, Miron Radu Paraschivescu ș.a.). Traiectoria, nu o dată capricioasă, a câte unui destin literar, e trasată succint, cu o distanțare afabil-ironică. Rezervele moral-estetice nu lipsesc, ele sunt însă rostite când aluziv, când subtextual, cu o insinuare stilistică înșelătoare, în genul „perfidiei” lui Perpessicius. Alteori, judecata e tranșantă și S. - se poate observa la o nouă lectură - nu are ce „revizui” în capitole suficient de severe, cum ar fi cele despre ultimele creații ale lui Mihail Sadoveanu, Camil Petrescu
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
pildă, atrage cititorul în capcana unui început de adevărată operă epică. Și exemplele sunt mai numeroase. Asemenea recompuneri „arheologice” nu trebuie totuși să înșele: accentul cade totdeauna pe judecata critică și ea e, în multe cazuri, judicioasă și rezistentă. La fel de înșelătoare poate să apară reconstituirea istorică din Dimineața poeților, unde S. pare a-și acorda o „vacanță” de la „registratura” criticii curente, întorcându-se spre „începuturile poeziei române”. Dar strategia e numai aparentă: când criticul se întreabă liminar „cum citim poezia veche
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
va fi putut contura impresia că S., unul dintre criticii literari de prim rang și de necontestată autoritate ai anilor ’60-’80 ai secolului al XX-lea, ar fi abandonat, la fel ca alți câțiva confrați, activitatea critică propriu-zisă. Impresie înșelătoare: practicând, ce-i drept cu mult mai puțină asiduitate decât în trecut, critica de întâmpinare, S. tipărește totuși mai multe volume din seria Fragmente critice, cu tematică diversă (cronici propriu-zise, articole, mici eseuri, comentarii critice mai succinte ori mai ample
SIMION-1. In: Dicționarul General al Literaturii Române () [Corola-publishinghouse/Science/289682_a_291011]
-
prin care se exprimă, în general, opoziția eshatologică. Spre deosebire de Jenks, el accentuează caracterul original, unic al fiecărei figuri eshatologice opuse lui Cristos. „Anticristul” din Epistolele lui Ioan, afirmă cercetătorul olandez, este altceva decât „Omul nelegiuirii” din 2 Tesaloniceni, altceva decât „Înșelătorul lumii” din Didahie (cap. 16), altceva decât „Beliar” din Urcarea la cer a lui Isaia. Aceste fragmente „nu pot fi privite ca versiuni diferite ale aceleiași tradiții iudaice, în speță, cea a lui Anticrist” (p. 17). Atmosfera eshatologică din jurul acestor
[Corola-publishinghouse/Science/2074_a_3399]