185,071 matches
-
Telefil Am trăit s-o vedem și pe asta: cînd guvernanții noștri par mai interesați (înțelegeți ce vreau să spun) ca niciodată de o legislație care să interzică manifestările fasciste și evocarea protagoniștilor lor de odinioară (vezi cazul busturilor lui Antonescu și al străzilor care-i poartă numele), cea mai pură și nesofisticată propagandă comunistă se
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
iubit țara pînă la a solicita în 1953 o hotărîre de guvern care să comunice sovieticilor că R.P.R. n-are nevoie de trupe străine pe teritoriul ei. În spirit democratic, Dej s-a sfătuit cu ceilalți conducători. Hotărîrea, dacă am înțeles bine, a rămas secretă pentru poporul român. Din dragoste. Cît despre sovietici, nu se știe dacă au aflat de ea. Ce n-a spus Mizil este că în 1953, din aceeași iubire pentru români, Dej umpluse închisorile și lagărele de
Propagandă comunistă by Telefil () [Corola-journal/Journalistic/15035_a_16360]
-
face spirite (previzibile), metafore (uzate) și ironii (cam caraghioase) despre discuțiile proprii cu Dumnezeu și cu Dracul. Toate acestea sînt greșeli care 'sar în ochi' pentru că e într-adevăr foarte mare contrastul calitativ cu părțile reușite - deci e greu de înțeles de ce redactorul de carte nu i le-a semnalat autorului spre remediere. în plus, ultima corectura a cărții pare a fi lipsit, pentru că găsim în carte enormități că androgen, particole, tentacole, Givenchi (casă de parfumuri), antecamera, se simte depresiv. Titluri
Literatură cu nebuni by Cristina Ionica () [Corola-journal/Journalistic/15065_a_16390]
-
publice, în locuințe private, în viața civică, la școală... Cum ar funcționa, deci, un muzeu, la modul ideal, ca să zicem așa, fiind vorba de a da viață acestor obiecte? Există în Franța mai multe muzee școlare, care ne permit să înțelegem mai bine, de la distanța în timp, faptul că școlarizarea e cu mult mai mult decât învățarea scrisului și a cititului și că ea privește ființa umană în totalitatea aspectelor sale. Educația e un sistem de ansamblu care regizează întregul existenței
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
bunuri posibilitatea de a comunica între noi în mod direct - și e un mare privilegiu ceea ce am putut face astăzi cu Dumneavoastră, care stăpâniți atât de bine limba franceză, eu, care stăpânesc atât de rău limba română... Dar Dv. mă înțelegeți la fel de bine, dacă nu și mai bine, decât mulți dintre francezi, și avem astfel siguranța unei foarte bune comunicări între noi. Iar ceea ce doresc din toată inima, ca universitar, este universalitatea care se află în spatele acestui cuvânt. în calitate de cetățeni, să
Jean Cuisenier - "Nu putem proiecta în viitor integralitatea culturilor vechi" by Ion Pop () [Corola-journal/Journalistic/15008_a_16333]
-
de-alături" (șam și vacă). Că și: "am plecat în oraș/ să-mi cumpăr bretele/ e ziua mea/ fac șaizeci de ani/ anul trecut pe chomolungma/ încă mă întîlneam cu hilary/ (au rămas două mîini la mine-n fotoliu/ nu înțeleg cine le-a uitat acolo)/ de la servici am primit în dar/ un cocos pentru cocoașă mea/ poate-mi arată cineva/ cum să cînt la el/ n-am a ma plînge/ sînt un șam răsfățat/ mă gudur la picioarele patronului/ îi
Marca de fabricație by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15046_a_16371]
-
biserica, CNSAS - și mai ales intelectualii, noua limbă de lemn și elitele conducătoare (cu sau fără ghilimele), aflate într-o evidentă criză de identitate, structură și profesionalism. Principiul fundamental al studiului este cel după care realitatea postdecembristă nu poate fi înțeleasă decât ca reflex al celei antedecembriste. Idee care pare nouă doar pentru că nu a fost exploatată - o idee, mai exact, din categoria celor semnalate și clasificate (dar nu clarificate) doar pentru a fi mai bine ignorate și clasate. Modul în
Democrația de dicționar by Dorin-Liviu Bîtfoi () [Corola-journal/Journalistic/15064_a_16389]
-
rostit cuvîntul său în românește (deși știa și germana, și maghiara). Traducător i-a fost, tot un mason, din Bucovina. Notarul german al conferinței Lojei a reprodus cuvîntul cum l-a auzit, literă cu literă, fonetic, așadar fără să-l înțeleagă. Nu știm dacă istoricii au căzut de acord asupra acestui encomium la adresa lui Iosif al II-lea, căci ăsta este cuvîntul lui Horea, și dacă n-au nici un dubiu în privința autenticității lui. Faptul de a fi fost rostit în cadrul Lojii masonice
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
ADEVĂRUL ajunge la concluzia netă: "Relațiile româno-maghiare reprezintă o poveste de succes pentru întreaga Europă". Asta spre deosebire de cotidienele care i-au reproșat premierului român că nu s-a întîlnit cu omologul său la București sau de cele care n-au înțeles din vizita lui Megyessy în România decît că premierul ungar preferă palinca whiskyului. O precizare în treacăt pentru neaoșiștii satisfăcuți de preferințele lui Medgyessy: cuvîntul sub care e cunoscut acest distilat de prune e de origine maghiară. * Merită să fie
Actualitatea by Cronicar () [Corola-journal/Journalistic/15037_a_16362]
-
încoace. Uimirea, consternarea, revolta, securiștilor pensionați sau reciclați, de a se vedea arătați cu degetul pentru ceea ce a fost, la urma urmei, exercitarea de arte, activitate de cerc restrâns unor persoane deosebit înzestrate și, într-un fel predestinate, este de înțeles. Mai întâi că nu toți au bătut, torturat, ucis, ci doar au dat birocratice îndrumări, pe bază de legi ale luptei de clasă. Alții, geniști, ingineri de sunet, specialiști în coduri, n-au avut nici cel mai mic amestec în
Bătaia la români by Barbu Cioculescu () [Corola-journal/Journalistic/15061_a_16386]
-
din capitala Banatului dau însă o imagine mult mai nuanțată a celor petrecute (mă refer numai la aceste documente și fiindcă sînt singurele transcrise, pentru cele de la procesele bucureștenilor Ioana Boca preferînd fotocopierea, ceea ce le face pe unele greu de înțeles, iar pe altele ilizibile), odată cu tot absurdul care însoțește observațiile despre �studenții care nu vor să meargă la muncă voluntară" sau despre cum �s-a constatat că cele mai multe cozi sînt la cartofi și oamenii stau disciplinați", arătînd o societate românească
LECTURI LA ZI () [Corola-journal/Journalistic/15042_a_16367]
-
fonetice, morfologice (adverbe care devin prepoziții, demonstrative care se transformă în articole) și mai ales semantice (lărgiri și restrîngeri de sens, procese metaforice și metonimice, transferuri de la concret la abstract) se petrec în actualitatea imediată, de multe ori ajutîndu-ne să înțelegem mai bine evoluțiile din istoria limbii. Procesul de scurtare a unor forme verbale prin căderea finalei, mai ales în îmbinări tipice cu o conjuncție - cre'că, las'că, poa'să, tre'să - se poate compara cu modul în care au
Între "parcă" și "cre'că" by Rodica Zafiu () [Corola-journal/Journalistic/15049_a_16374]
-
Toute une vie a fost fluierat copios, din cauza unei scene în care spuneam că Mao e un ticălos de același calibru cu Stalin. Am trecut drept reacționar! Dar, de cînd am fost pentru un reportaj în URSS, în '57, am înțeles cît de inacceptabil e comunismul". În '57, la Moscova, Lelouch a avut nu numai revelația adevăratei fețe a comunismului, dar și revelația regiei de film. "M-am nimerit pe platou, cînd Kalatozov filma Zboară cocorii. Cînd am văzut felul în
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
e comunismul". În '57, la Moscova, Lelouch a avut nu numai revelația adevăratei fețe a comunismului, dar și revelația regiei de film. "M-am nimerit pe platou, cînd Kalatozov filma Zboară cocorii. Cînd am văzut felul în care lucra, am înțeles că aparatul de filmat putea fi utilizat în așa fel încît să-i permită spectatorului să devină actor, să trăiască filmul în același timp cu interpreții. Din clipa aceea mi-am dorit să scriu și eu cu camera... De altfel
Șabadabada, azi by Eugenia Vodă () [Corola-journal/Journalistic/15052_a_16377]
-
Pop. Editura Echinox, Cluj-Napoca, 2002. Soljenițîn perfect Amintirile autobiografice, cu documente, declarații, interviuri, interogatorii, mărturii �colaterale" ale celor implicați într-un �caz"- iată un gen literar aparținând în exclusivitate secolului al XX-lea. Autorul - mai ales când se numește Soljenițîn - înțelege în ce constă forța documentului autentic, juxtapus cronologic sau, uneori, după cum îi dictează șirul natural al rememorărilor �de după". Dar înțelege și că e nevoie de amprenta de mare scriitor în sens pur literar, astfel că în succesiunea �pieselor de dosar
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
un �caz"- iată un gen literar aparținând în exclusivitate secolului al XX-lea. Autorul - mai ales când se numește Soljenițîn - înțelege în ce constă forța documentului autentic, juxtapus cronologic sau, uneori, după cum îi dictează șirul natural al rememorărilor �de după". Dar înțelege și că e nevoie de amprenta de mare scriitor în sens pur literar, astfel că în succesiunea �pieselor de dosar" sunt introduse pagini al căror nivel artistic nu lasă nici un dubiu celor care, eventual, nu citiseră O zi din viața
Femeia perfectă by Grete Tartler () [Corola-journal/Journalistic/15055_a_16380]
-
absolut obligatorii în ținuta boierească pe care Țările Române o păstrează pînă tîrziu, către mijlocul secolului al XIX-lea, în ciuda accentuatei europenizări. Dicționarele glosează astfel de termeni ca arhaisme și oferă o explicație mult prea sumară ca cititorul dornic să înțeleagă și sensul să aibă o reprezentare vizuală cît de cît adecvată. Iar farmecul retrograd ce se desprinde din astfel de descrieri de portrete și de interioare, provocat tocmai de neînțelegerea cuvîntului, nu e o scuză suficientă pentru a trece în
De la Stambul la Paris by Cătălin Constantin () [Corola-journal/Journalistic/15066_a_16391]
-
descrieri simptomatologice, radiografii, aprecierii ale stării morale și chiar cu prescripții curative. Că deocamdată lipsesc medicamentele este doar un simplu amănunt. Cartea-obiect Literatura și artele plastice se întîlnesc deseori în spațiul mare al culturii. Și pretextul acestei întîlniri este cartea, înțeleasă în dubla ei natură de text și de obiect. Mesajul scriitorului, universul său liric sau narativ, coabitează natural cu reprezentările grafice și cu viziunea obiectuală pe care le administrează artistul plastic. În construcția Cărții intră, așadar, cu egală îndreptățire, o
Alte crochiuri by Pavel Șușară () [Corola-journal/Journalistic/15033_a_16358]
-
Și, în consecință, trebuie pedepsit. Configurația actuală a societății noastre, stabilită de oamenii puterii, arată cam așa: noi și restul lumii. Drepturile sînt la noi, la politicieni, ca și privilegiile. Responsabilitățile merg automat și subînțeles în tabăra cealaltă. Cine nu înțelege asta și are altfel de păreri, puncte de vedere ce nu coincid cu cele oficiale, îndrăznește chiar să le și exprime, să critice, acea persoană imbecilă trebuie arătată cu degetul, și ea, și familia ei, trebuie sancționată, tîrîtă prin tribunale
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
ne conduc. La urma urmelor, se uită, constant un lucru: dumnealor sînt în slujba noastră, pentru simplul motiv că au fost aleși. Funcționarul public este în slujba cetățeanului și nu deasupra lui. Există legături primejdioase în felul în care unii înțeleg realitatea. Ar fi simplu să spunem "e problema lor". Aceste percepții asupra lumii, a puterii, a eticii și responsabilităților, percepții deformante ca oglinzile lui Alice dintr-o țară a minunilor, ne poartă existențele către un viitor deloc nobil. Se erijează
Legături primejdioase by Marina Constantinescu () [Corola-journal/Journalistic/15050_a_16375]
-
stop dă impresia că e prea înceată. Din a doua mașină se aude un țîrr-țîrr, scurt, de atenționare, cu mult înainte înainte de culoarea verde. Șoferul din prima mașină tresare, se uită la stop, pune mîna pe schimbătorul de viteze, nu înțelege de ce se intensifică claxoanele. întrebarea rămîne deschisă. 2. Dialogul șofer-cunoscuți. Acest dialog are diverse tipuri de manifestare: șoferul vede, din întîmplare, un amic. De surpriză apasă pe claxon. Cu cît e surpriza mai mare, cu atît se prelungește și sunetul
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
mai ales priviți din spate! Altă variantă: "Venim să vă luăm cu mașina. Cînd auziți claxonul, coborîți". Altă variantă: soția a intrat în magazin, după cumpărături. Soțul, impacient, o cheamă afară printr-un cod familial auzit de toți profanii, dar înțeles doar de cuplul de inițiați. 3. Ambuteiaj. Șirul de mașini e atît de lung, încît nu i se mai vede capătul. La început, automobiliștii profită de ocazie să-și rezolve mici treburi interne: un telefon, o țigară aprinsă sau stinsă
Actualitatea () [Corola-journal/Journalistic/15073_a_16398]
-
părerile, sau, cînd e vorba de istoria literară, concluziile cercetării; în a nu ține seama în judecarea literaturii de considerente extraprofesionale. Prielnică de obicei scriitorului, atunci cînd simte o piedică în calea comunicării, ambiguitatea face, în schimb, un critic de neînțeles. Datoria sa e ca, fără a ceda de la norma urbanității, să se exprime răspicat, cu fermitate, chiar dacă o asemenea manieră încă e privită cu antipatie. Cine o adoptă trebuie să se aștepte la nemulțumiri și adversități". Modelul lovinescian al unor
O specie "demodată"? by Gheorghe Grigurcu () [Corola-journal/Journalistic/15069_a_16394]
-
obișnuit cu iubirile neprevăzute, și pe deasupra era conștient că aceasta își avea originea în lipsa de demnitate. Numai ca să cîștige timp de gîndire o strînse pe Laura Farina cu genunchii, îi înlănțui talia și se întinse pe spate în pat. Atunci înțelese că ea era goală sub rochie, fiindcă trupul îi împrăștie o mireasmă tainică de animal de munte, dar avea sufletul înspăimîntat și pielea năpădită de o sudoare de gheață. - Nimeni nu ne iubește - suspină el. Laura Farina dădu să spună
Moarte constantă dincolo de dragoste by Tudora Șandru-Mehedinți () [Corola-journal/Journalistic/15054_a_16379]
-
am priceput, sunt eu nărod, dar nu și prost! Însă vezi dumneata, fiecare vede lumea de pe locul său! Eu, de la anii mei, copiii, de la vârsta lor! Și, de-acolo, fiecare cu dreptatea lui! Dar, lasă asta, văd că nu ne Înțelegem. Cu politica aia, cu ce se-aude, ce zici? Moș Gogu a privit o clipă, parcă dincolo de noi. A făcut ochii roată și a oftat. - Gata! Cu cei de-acum s-a sfârșit! Ceaușescu, cât a fost el de Ceaușescu
Acvariul cu fâte. In: Editura Destine Literare by Nicolae Bălașa () [Corola-journal/Journalistic/81_a_326]