3,037 matches
-
cercetezi specii necunoscute?... Știu, eu!... - Aș vrea să-ți spun ceva sau nu ceva să-ți spun? De spus ceva am spus, când spun ceva de spus. - Vaai ! Cât de ... de ... junglăritist ați filosofat!... -Pe bune, ar spune marele nostru înaintaș Tarzan în cartea sa “Gândirea Junglei”. În timp ce spărgeam semințe de eucalipt, am făcut un studiu pe lei cu dobândă fixă și am descoperit că trei sute de lei reușesc să manânce într-o lună un pateu, trei ouă și-o juma
MAI RĂU CA-N JUNGLĂ de LICĂ BARBU în ediţia nr. 453 din 28 martie 2012 [Corola-blog/BlogPost/342127_a_343456]
-
acolo în perioada antebelică se întâlnea toată crema intelectualității bucureștene? - Da, desigur. Acum și noi facem parte din actuala intelectualitate, numai că vremurile diferă, nu mai au farmecul acelor timpuri. Sau poate ele au fost atât de romantic descrise de înaintașii noștri în scrierile lor nemuritoare. - Dar și ziarele au contribuit la menținerea în actualitate a acelor întâlniri scânteietoare de cultură românească. Acum ei se ocupă de politică sau de non valorile prezentate pe posturile private de televiziune. În câteva minute
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
cu ce le putea oferi natura ce-i înconjura. Până și-au putut realiza un sălaș permanent în adăpostul stâncii de piatră, au trăit în colibe, pentru a se proteja de vicisitudinea vremii de munte. Ei copiau sihăstria altor pusnici înaintași ai lor, precum Misail și Daniil. Lui Sebastian i-ar fi plăcut ca cei doi băieți ai Adrianei, să cunoască prin istoria acestor mănăstiri, istoria țării în care trăiesc și ce poate fi mai edificator și mai pur decât aceste
ROMAN, CAP. XXI, PARTEA I de STAN VIRGIL în ediţia nr. 1112 din 16 ianuarie 2014 [Corola-blog/BlogPost/342104_a_343433]
-
și cu neîmpuținată râvnă. În toate situațiile a avut o impunătoare și demnă ținută, fără să-și piardă cumpătul în fața oprimării crescânde și a condițiilor grele în care povoara zilnică apăsa tot mai puternic. Ierarhul Nicolae Colan a urmat exemplul înaintașilor săi, ca Simion Ștefan de la Bălgrad, Andrei Șaguna și a altor ierarhi cărturari, întreținând legături cu personalitățile laice culturale ale vremii, care au avut o influență binefăcătoare asupra Bisericii și societății ortodoxe românești din Transilvania. Eminenta personalitate a Bisericii Ortodoxe
OMAGIUL MITROPOLITULUI NICOLAE COLAN de ŞTEFAN POPA în ediţia nr. 1063 din 28 noiembrie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342218_a_343547]
-
pierdut în vreme./ M-am îmbătat cu picurări de flaut / Ca între stele și ceruri să mă caut, / Dar din uitare, cine-o să mă cheme?” Într-un alt poem, evocă într-un mod absolut original, moștenirea dobândită din trăirile înaintașilor săi: „Moșii mei vânau dropiile tăcerilor / Din rădvanul singurătății....//...au murit într-o pagină / Din cartea amintirilor...”, dar, „...peste mine aplecați / Sapă nostalgii în a inimii mele paragină. // Ei mi-au dăruit setea de ceruri și pustiu / Și mi-au
EXILUL ROMÂNESC LA MIJLOC DE SECOL XX UN ALT FEL DE PAŞOPTIŞTI ROMÂNI ÎN FRANŢA, CANADA ŞI STATELE UNITE de OCTAVIAN CURPAŞ în ediţia nr. 306 din 02 noiembrie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341707_a_343036]
-
răsplata nimerită pentru truda sisifică de-o viață ca „salahor” al bucoavnelor, rătăcite în cotloanele de lumină îndelung zăbrelită din arhive, în miile de manuscrise și izvoare îngălbenite de timp și uitare și a căror înțelepciune, viață și jertfă a înaintașilor ni le pune, iată, tălmăcite și pline de semnificații, la îndemână. Crezând că ne-am achitat de „cota de recunoștință” pe care cei de azi i-o datorăm, fie și numai pentru că, numele familiei și viței de neam din care
DOI ANI DE LA ETERNITATEA PROFESORULUI GHEORGHE PÂRNUŢĂ de GEORGE NICOLAE PODIŞOR în ediţia nr. 167 din 16 iunie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341736_a_343065]
-
Metallinos,George Enache, Nicolae Purcărea, Gheorghe Andreica, Sorin Lavric și Danion Vasile. După cum citim, observăm și constatăm, volumul de față este tipărit întru pomenirea sfinților din închisorile comuniste. Rostul său este de a atrage atenția creștinilor români despre valoarea jertfei înaintașilor lor. Textele sunt dense, bogate și variate, de la conferințe, prelegeri și predici până la scrisori, poezii și rugăciuni de la și către noii mărturisitori. De subliniat și de reținut faptul și adevărul că nu toți cei care au trecut prin închisori sunt
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
apărea) este foarte bine venită, remarcându-se ca un omagiu și un prinos de recunoștință adus acestor persoane pline de har, dar și curaj mărturisitor, dorindu-se a fi un pas către revenirea la realitatea normală și firească a cinstirii înaintașilor noștri, așa cum se cuvine, aducându-ne astfel aminte „de mai marii noștri”!... Mărturisesc sincer că, cel puțin eu personal, mă simt foarte împlinit din punct de vedere spiritual - sufletesc, pentru faptul că am avut fericitul prilej și marea șansă de
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
doar cu ajutorul cărților și a relatărilor celor care i-au apucat aici, pe acest pământ - mari personalități a culturii și spiritualității noastre românești și nu numai, având convingerea și nădejdea că vom ști cu toții pe mai departe, să ne cinstim înaintașii, potrivit meritelor și vredniciilor fiecăruia, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Însă, rămânem convinși de faptul că ce este nobil
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 32 din 01 februarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341670_a_342999]
-
Vrea Domnul, să fim noi înșine, și mai dorește încă Să nu ne îndoim, credința să ne fie tare ca o stâncă. E vremea s-a zis, ca cei ce sunt azi contemporani Să treacă peste tot ce au greșit înaintașii în miile de ani Iertarea să ne deschidă drumurile în mileniul cel nou Iubirea și armonia însoțească pe toți spre Dumnezeu! Elena Armenescu Referință Bibliografică: Dublă canonizare la Vatican: Papa Ioan Paul al II-lea și Papa Ioan al XXIII
DUBLĂ CANONIZARE LA VATICAN: PAPA IOAN PAUL AL II-LEA ŞI PAPA IOAN AL XXIII-LEA AU FOST TRECUŢI ÎN RÂNDUL SFINŢILOR de ELENA ARMENESCU în ediţia nr. 1216 din 30 aprilie 2014 [Corola-blog/BlogPost/341810_a_343139]
-
a lui Eugen Lovinescu! Și, pentru că veni vorba de „intuiție și putere de sinteză ideatică” credibile, de „serenitate olimpiană și inteligență apollinică a actului critic” - iată că se ițește a treia întrebare majoră: are Mircea Dinutz astfel de calități, precum înaintașii săi celebri, întru Spiritul Critic Românesc - pentru ca judecățile sale critice să capete „greutate” și valoare de repere axiologice, străbătând, dacă nu veacurile, cel puțin penetrând conștiințele acestor decenii nefericite și seci, din punctul de vedere al vizionarismului critic? La așa ceva
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
insistăm. Dacă mostrele hermeneutice de mai sus n-au convins asupra unui răspuns favorabil, la întrebarea: „Are MIRCEA DINUTZ astfel de calități (n. mea:„intuiție și putere de sinteză ideatică” credibile, „serenitate olimpiană și inteligență apollinică a actului critic”), precum înaintașii săi celebri, întru Spiritul Critic Românesc ? etc. -atunci n-are cum un biet recenzent să facă mai mult decât autorul-„demiurgul”! Și, totuși, rămâne o ultimă întrebare (posibil de pus, în acest spațiu editorial restrâns): pe când deschiderea maximă a aripilor
MIRCEA DINUTZ de ADRIAN BOTEZ în ediţia nr. 61 din 02 martie 2011 [Corola-blog/BlogPost/341741_a_343070]
-
mișca mai în voie. Astfel ar avea și ea o curte ca toate curțile adevărate, cu un câine care să o păzească și pe deasupra și-ar ține de urât una alteia. Știa, vezi bine, că Lady, datorită genelor moștenite de la înaintașii ei ar fi devenit ceea ce se numește cel mai bun prieten al omului. Cea tânără căzu repede la învoială fiind întru totul de acord cu gândurile bătrânei și așa Lady rămase docilă și tot covrig pe dalele curții, nepăsătoare la
LADY de CORNELIA TURLEA CHIFU în ediţia nr. 757 din 26 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342299_a_343628]
-
-urilor europene, unde epigonii marilor fondatori ai creștin-democrației și ai Europei valorilor postbelice, se manifestă aidoma acelor sacerdoți care urmează dogmatic ritualul întrucât au uitat dogma, mesajul codificat în gest. De aceea predica lor se rezumă la procedură, în timp ce predica înaintașilor lor vorbea despre idealuri și valori. Lectura acestor pasaje amintește de revolta din versurile eminesciene: „De-așa vremi se-nvredniciră cronicarii și rapsozii./ Veacul nostru îl umplură saltimbancii și nerozii." Diferența este că Eminescu exalta coerența eroică a autocratismului-creștin de la
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
și risipitorii. Cei dintâi pun bazele familiei propunând o perspectivă identitară. Urmașii lor imediați transpun viziunea în termeni concreți dând viață ideii, întrupând cuvântul. Cei din urmă consumă totul fără a pune ceva în loc, legitimându-și prodigalitatea prin ficțiunea că înaintașii le-au transmis, odată cu averea, și meritele acumulării acesteia. Dacă ne referim la familia creștin-democrației germane sau, mai general, la familia Germaniei europene, fondatori sunt Konrad Adenauer sau Ludwig Erhard, constructori Willy Brandt, Helmuth Schmidt (aceștia social-democrați) și Helmuth Kohl
CREŞTIN-DEMOCRAŢIA, POPULAR-DEMOCRAŢIA ŞI POPULIST-DEMOCRAŢIA (1) de ADRIAN SEVERIN în ediţia nr. 750 din 19 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342401_a_343730]
-
al lui Dumnezeu care i-a îndrumat primii pași spre o lectură solidă. E vorba de Aron Pumnul, profesorul lui de limba romăna la care stătea în gazdă. Aici l-a numit și bibliotecar peste biblioteca gimnaziștilor. Primele poezii ale înaintașilor le-a citit și răscitit din ,,Lepturariul” lui Pumnul și acum se îndrăgostește de poezie. Boliac, Cârlova, Alexandrescu, Eliade și mai presus de toți, Alecsandri, sunt mentorii lui de la care va fura rime, ritmul, teme și le înnoiește, trecându-le
163 DE ANI DE LA NAŞTEREA LUI EMINESCU de ION IONESCU BUCOVU în ediţia nr. 743 din 12 ianuarie 2013 [Corola-blog/BlogPost/342419_a_343748]
-
Omul valoros se pleacă smerit și atunci este apreciat și iubit mai mult. Cine grăiește de rău, cine se ridică împotriva neamului și a valorilor noastre naționale? Cei care nu au puțină smerenie, care nu recunosc că ce au creat înaintașii noștri sunt cu adevărat valori și că ceea ce au lăsat înaintașii noștri este seva din care ne tragem, din care ne hrănim, și că fără de ea nu vom dăinui ca neam și ca țară. Închipuirea de sine face mult rău
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
mai mult. Cine grăiește de rău, cine se ridică împotriva neamului și a valorilor noastre naționale? Cei care nu au puțină smerenie, care nu recunosc că ce au creat înaintașii noștri sunt cu adevărat valori și că ceea ce au lăsat înaintașii noștri este seva din care ne tragem, din care ne hrănim, și că fără de ea nu vom dăinui ca neam și ca țară. Închipuirea de sine face mult rău în societatea de astăzi. Limpezimea minții, curăția minții nu o poate
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
au primit aici și m-au rânduit ca stareț aici, la Mănăstirea Putna: Maicii Domnului și Sfântului Voievod Ștefan cel Mare. Și să mă străduiesc ca floarea recunoștinței să o reînnoiesc mereu, în fiecare clipă, față de Măria Sa și față de toți înaintașii mei din mănăstirea aceasta, stareți și călugări, cât și față de acești sfinți ctitori care au zidit și ne-au dat această moștenire spirituală și culturală care este Mănăstirea Putna. Rămân, așadar, cu un gând și o dorință fierbinte de recunoștință
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
am petrecut-o ca stareț. Aș zice că viața în mănăstire pentru mine a fost grijă și purtare de grijă față de ceea ce Dumnezeu mi-a dat, față de moștenirea primită, căci am primit o moștenire culturală, spirituală, un simțământ patriotic, dorința înaintașilor de a păstra și de a da celor care vin după noi făgașul, linia pe care ei trebuie să meargă. Cred că acesta este cuvântul: o părintească purtare de grijă, aceasta m-a frământat și mă frământă întotdeauna; m-a
INTERVIU CU PREACUVIOSUL PĂRINTE ARHIMANDRIT MELCHISEDEC VELNIC – STAREŢUL MĂNĂSTIRII PUTNA, DESPRE MULŢI ROMÂNI CARE S-AU APROPIAT DE DUMNEZEU ÎN ACESTE VREMURI GRELE ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia [Corola-blog/BlogPost/342369_a_343698]
-
de la SFÂNTUL MORMÂNT, fiind numai la Data și Ziua corect calculată pentru fiecare an în parte. Așadar, oricând poporul iudeu poate veni la Adevărata Credință a BISERICII ORTODOXE de RĂSĂRIT a toată lumea și Creștinătatea, numai prin a-și recunoaște greșeala înaintașilor sau strămoșilor care L-AU RĂSTIGNIT acum 2000 de ani pe FIUL Lui DUMNEZEU Ø - 1 C. L. de 19 ani are 235 Lunații, totalizând @ 6940 de zile calendaristice. 19 ani : 4 ani = 4,75 zile pentru anii de bisect
CALENDARUL NATURAL AL OMENIRII INTRE ADEVAR, INTERES, IGNORANTA SI MINCIUNA de CONFLUENŢE ROMÂNEŞTI în ediţia nr. 4 din 04 ianuarie 2011 [Corola-blog/BlogPost/342496_a_343825]
-
ce luminează și va lumina foarte mult timp (și) de acum încolo, deși probabil sunt și dintr-aceia care ar dori să se stingă ori să fie stins!... Prin urmare, nădăjduiesc că vom ști pe mai departe, să ne cinstim înaintașii așa cum se cuvine, cu toate că în aceste vremuri, prețuim mai mult pe alții de oriunde și de aiurea, căci ni se par a fi mai exotici, mai spectaculoși, mai senzaționali!... Și totuși, suntem încredințați de faptul că ce este nobil rămâne
ÎMPLINIREA A ZECE ANI DE LA NAŞTEREA ÎN VIAŢA CEA CEREASCĂ ŞI VEŞNICĂ A PĂRINTELUI PROFESOR CONSTANTIN GALERIU DE LA BISERICA „SFÂNTUL SILVESTRU” DIN BUCUREŞTI ... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 941 [Corola-blog/BlogPost/340528_a_341857]
-
noastră colectivă, mai cu seamă, a oltenilor, doljenilor și craiovenilor, care, mă rog lui Dumnezeu să nu fie alterată și o spun aceasta cu mare înfrigurare fiindcă, din păcate, noi cam avem „darul” acesta de a ne uita binefăcătorii și înaintașii noștri dar încerc, totuși, să-mi fac un act de încurajare și de optimism și să cred că ori de câte ori va fi pomenit numele Silvia Pop va fi pronunțat cu venerație și respect pentru tot binele pe care dumneavoastră l-ați
LA MULŢI, BINECUVÂNTAŢI ŞI FERICIŢI ANI, MULT STIMATĂ DOAMNĂ PROFESOR ŞI PREŞEDINTE SILVIA POP!... de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2315 din 03 mai 2017 [Corola-blog/BlogPost/340572_a_341901]
-
se poate mândri cu acest dar oferit de Creator, de a vibra și de a surprinde vibrația cu ajutorul culorii. Privind fiecare cadru compozițional constat că acest artist se apropie de tema peisajului cucerit de culoare, dar fără a uita lecțiile înaintașilor săi, din care își construiește propriile concluzii. Frământat de subtile cercetări, pornește ca un vechi pelerin pe drumurile vechilor cetăți, numai că domnia sa nu caută cetăți medievale, ci acele cetăți ale creației - adică atelierele marilor pictori impresioniști - Monet și Cezanne
TRIMITERI SPRE PICTURA SUBTILĂ TRANSPUSĂ CU MĂIESTRIE DE MIHAI COTOVANU de CRISTINA OPREA în ediţia nr. 1921 din 04 aprilie 2016 [Corola-blog/BlogPost/340579_a_341908]
-
Metallinos,George Enache, Nicolae Purcărea, Gheorghe Andreica, Sorin Lavric și Danion Vasile. După cum citim, observăm și constatăm, volumul de față este tipărit întru pomenirea sfinților din închisorile comuniste. Rostul său este de a atrage atenția creștinilor români despre valoarea jertfei înaintașilor lor. Textele sunt dense, bogate și variate, de la conferințe, prelegeri și predici până la scrisori, poezii și rugăciuni de la și către noii mărturisitori. De subliniat și de reținut faptul și adevărul că nu toți cei care au trecut prin închisori sunt
MĂRTURISITORII – MINUNI. MĂRTURII. REPERE – CÂTEVA CONSIDERAŢII ŞI REFLECŢII… de STELIAN GOMBOŞ în ediţia nr. 2016 din 08 iulie 2016 [Corola-blog/BlogPost/341058_a_342387]