92,886 matches
-
anterior. PAUL CONSTANTINESCU - GEORGE ENESCU Este un fapt cunoscut că Paul Constantinescu avea un deosebit hâr literar. Epistolele sale în versuri adresate prietenilor au văzut deja lumină tiparului în anul aniversar 2009<footnote Paul Constantinescu, Corespondență. Scrisori și portrete. Cuvânt înainte, nota asupra ediției, transcrierea textelor, note și comentarii, Sanda Hîrlav- Maistorovici footnote>. De curând am identificat în arhivele UCMR un text autobiografic în versuri pline de autoironie și umor, scris cu deosebit talent iar în libretul operei O noapte furtunoasa
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
ei națională și bine lucrata în forme tradiționale Sonatina de Paul Constantinescu a avut norocul meritat să fie, după o magistrală execuție, aplaudata prelung de un public cald și într-adevăr convins și cucerit. Nu e acesta un pas victorios înainte pentru cauză compoziției românești - pe care ne încăpățânam s-o apărăm aici și noi, cu slabele noastre mijloace- dar în slujba căreia G. Enescu și-a pus și își pune tot prestigiul generos al sufletului. 3. Tot în anul 1938
PAUL CONSTANTINESCU, CONSTANTIN SILVESTRI ȘI GEORGE ENESCU. CONEXIUNI BIOGRAFICE ȘI MUZICALE by Sanda Hîrlav Maistorovici () [Corola-journal/Science/83180_a_84505]
-
E vorba de cartea biblică „Cântarea Cântărilor” din Vechiul Testament. footnote>, că neîngrijirea viei a făcut-o neagră. Dar Dumnezeu, Cel ce toate le Întocmește cu Înțelepciune, tămăduind urâțenia ei nu născocește o frumusețe nouă În ea, care nu era mai Înainte, ci o aduce din nou la harul cel dintâi, Întorcând la starea de curăție, prin desfacerea de răul adaos, pe cea Înnegrită prin rău. Precum deci, meșterii pricepuți În aur, după prima topire cercetează cât a Înaintat În frumusețe materia
Sfântul Grigorie al Nyssei despre Taina Pocăinței și a Euharistiei ca trepte spre Îndumnezeire. In: Teologie și viață by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/152_a_190]
-
la convingerea că există Dumnezeu, însă pe Dumnezeu personal, substanța Lui, aceasta nu o poate cunoaște nimeni. Îi mai precizase spuse că, atâta vreme filosofii nu știu nimic sigur despre Dumnezeu, despre nemurirea sufletului etc., au fost cu mult mai înainte profeți care, luminați și inspirați fiind de Duhul Sfânt, au învățat și au scris despre ceea ce au văzut și au auzit, ei neanunțând cele dovedite prin mintea omenească, ci doar cele revelate de Dumnezeire. Ei au fost adevărați profeți și
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
fără de care nimeni nu poate ajunge la cunoașterea lui Dumnezeu. Astfel se născu în inima lui Iustin dorința de a cerceta scrierile Profeților și ale Apostolilor și se convinsese, că adevărata filosofie nu se găsește decât în creștinism. De acum înainte el își consacră întreaga viața în propovăduirea învățăturii creștine<footnote Mihai Popescu, „Iustin Martirul și ideile sale antropologice”, în Biserica Ortodoxă Română, Anul al XX-lea (18961897), Nr. 7, p. 631-632. footnote>. Sfântul Iustin însuși ne spune că a fost
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
total, expresie a dragostei supreme a dragostei supreme a lui Dumnezeu față de oameni, făcându-se ca unul dintre aceștia, și-a însușit tot ceea ce este al lor: aspirații, dureri, suferințe etc., afară de păcat. Prin aceasta El conduce lumea și istoria înainte către desăvârșire, realizând, pe cât posibil, măsura Rațiunii supreme. Astfel, Sfântul Iustin aduce un cult Rațiunii, dar trebuie adăugat că această rațiune este Dumnezeu. Ceea ce merită să fie reținut, este că întruparea acestei Rațiuni în om i-a dat acestuia conștiința
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pe care singură Biserica are puterea de a le administra. Tot Bisericii îi revine rolul de a oferi lui Dumnezeu, jertfa spirituală prezisă de Maleahi (Mal. I, 11). Astfel, împotriva pretențiilor individualiste ale gnosticilor Sfântul Irineu accentuează, ca și mai înainte, competența exclusivă a Bisericii în materie de viață religioasă ca și de doctrină. Biserica are această dublă misiune, pentru că ea singură are privilegiul asistenței Sfântului Duh”<footnote Alexandru Ciurea, op. cit., p. 541. footnote>. Învățătura despre Biserică a Sfântului Irineu se
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
pentru că îi înrudește, prin participare, cu sursa vieții. Natura progresivă a acestei participări este adeseori evidențiată. Una dintre imaginile pe care le utilizează Sfântul Irineu pentru a transmite această idee este cea a clarității sporite a viziunii: Dumnezeu era văzut înainte prin profeți, apoi prin Fiul, și va fi văzut în Împărăția cerurilor la modul părintesc. Cei ce văd pe Dumnezeu sunt în Dumnezeu și participă la strălucirea Lui, ei primesc viața, devin nemuritori, mergând până la Dumnezeu, grație Logosului Care răspândește
Sfinții Iustin Martirul și Filosoful și Irineu al Lyonului despre îndumnezeire. In: Studia Theologia Orthodoxa by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/174_a_438]
-
făcut-o Împreună cu un bun prieten de aici, regizor de film și el, aflat la debutul său cinematografic și care admira foarte mult Îndrăzneala și originalitatea felului lui Corneliu de a filma o poveste. Am ajuns În Toronto foarte devreme, Înainte ca orașul să se trezească propriu-zis. O lumină stranie, dată de reflexia cerului de un albastru strălucitor al nopții care se preschimba În dimineață, În Învelișul de oțel, sticlă sau beton al pădurii de clădiri Înalte ale orașului, umplea străzile
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
urmând ca ziua următoare să ne umple iarași cu duh. Toate plimbările pe sub teii Copoului, cum nu ne prezentam la niciun semniar Înainte de două dupămasă, de bucuria jocurilor de bridge sau de frumusețea discuțiilor despre cărțile citite cu o noapte Înainte... După o pauză, prietenul meu a mai adăugat: „Da, era fain... din păcate, aici ăștia nu prea știu ce Înseamnă să trăiești... vin la Drept la 30 de ani, cu familii, la a doua facultate că altfel nu ești admis
ALECART, nr. 11 by Victor Vașuta () [Corola-journal/Science/91729_a_92889]
-
drepturi depline În comunitatea noului legământ. Această nouă comunitate acum se deosebește În mod oficial de cea dinainte și se desparte de matricea sa iudaică. Luca Îl menționează pentru ultima oară pe Petru cu prilejul adunării de la Ierusalim; de acum Înainte se concentrează asupra lui Paul care-și continuă misiunea printre păgâni. Ne putem Întreba iarăși acum: când a fost Întemeiată biserica creștină? Cred că nu se poate stabili un moment anume al Întemeierii bisericii, ca un fel de act juridic
DIVERSITATEA ŞI UNITATEA CREŞTINILOR ÎN PRIMELE TREI VEACURI. In: STUDIA UNIVERSITATIS „BABEŞ-BOLYAI” THEOLOGIA CATHOLICA by ANGELO DI BERARDINO () [Corola-journal/Science/144_a_159]
-
oricum ideea e alta: nu sunt la fel ca acum câțiva ani, câteva luni, câteva zile, nu sunt nici măcar ca ieri. Totul pentru simplul fapt că am alte haine, că nu mai calc în același loc în care am călcat înainte, că am părul prins altfel, în fine, pentru că am alt program, pentru că spun alte propoziții și studiez jurnalism. Anul ăsta, școlar, vreau să zic, pentru că asta înseamnă pentru mine anul, am scris „Șefa și autobuzul" și am avut cel mai
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
este într-adevăr educativă. Trecură cinci minute. Scheletul profesorului de spaniolă, pentru că era extrem de slab, apare din nou în clasă. „Bună ziua!", vesel cât se poate. Aici începe să devină amuzant. Îmi tot spunea Ioana. Ne-a explicat cum mersese el înainte la o altă clasă și de fapt ar fi trebuit să fie aici. Apoi ne-a zis să facem rezumatul a ceea ce a spus el, doar că în spaniolă. Interesant. „Ai terminat, Ioana?", la care eu, prinsă în joc: „Por
ALECART, nr. 11 by Emilia Tabără () [Corola-journal/Science/91729_a_92905]
-
Moldoveanul, „Dicționar de înțelepciune patristică Comori dezgropate. Cugetări din vechii scriitori creștini”, Edit. Casa Școalelor, București, 1997, p. 397. footnote>; „traiul în desfătări și în desfrâu”<footnote Clement Alexandrinul, „Stromatele”, stromata a II-a, cap. XV, 62.2., traducere, cuvânt înainte, note și indici de Pr. D. Fecioru, în Col. „Părinți și Scriitori bisericești”, vol. V, Editura Institutului Biblic și de Misiune al Bisericii Ortodoxe Române, București, 1982, p. 146. footnote>; „moarte veșnică”<footnote Idem, „Cuvânt de îndemn către elini (Protrepticul
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
Crinii țarinii”, în colecția „Comorile Pustiei”, vol. 12, Edit. Anastasia, București, 1996, p. 180. footnote>. IV. Păcatele - amintirea lor și căderea în aceleași păcate Uneori, spun Părinții, omului îi vine în minte și amintirea păcatelor ce le-a săvârșit mai înainte. Dacă, străpuns de amintire, va cădea în aceleași păcate sau în păcate și mai grave, înseamnă că această amintire a păcatelor este de la vrăjmașul diavol, care o aruncă spre osândirea sufletului, pe când, dacă ea îl duce pe om la pocăință
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
footnote Sf. Ioan Gură de Aur, „Omilii la Postul Mare, Cuvânt la Duminica a treia a Sfântului și Marelui Post”, p. 74. footnote>. Părinții neptici ne mai recomandă ca, în tot lucrul pe care-l săvârșim, să avem pe Dumnezeu înainte și să cugetăm că vede orice gând al nostru și așa nu vom păcătui niciodată. Căci, dacă ne temem de semenii noștri ca să nu ne cunoască păcatele, cu atât mai mult trebuie să ne temem de Dumnezeu, care vede toate
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
cât mai mult trebuie să te temi de Dumnezeu, care ia aminte la toate? Iar din sfătuirea aceasta cu tine însuți vine în sufletul tău frica lui Dumnezeu... Și la tot lucrul pe care-l faci să ai pe Dumnezeu înainte și să cugeți că vede orice gând al tău, și nu vei păcătui niciodată”<footnote Cuv. Isaia Pustnicul, „Despre păzirea minții”, cap. 27, în „Filocalia...”, vol. I, p. 403. footnote>. Suntem îndemnați să punem asupra noastră frica de Dumnezeu și
Doctrina despre păcat în scrierile filocalice. In: Editura Teologie și Viaţă by Liviu Petcu () [Corola-journal/Science/136_a_139]
-
ieșit împreună din bloc, eu încă sperând. Câteva străduțe mi s-a împiedicat de picioare, apoi a luat-o la goană. L-am pierdut din ochi, dar - straniu - parcă amorțisem... Am continuat să mă plimb de una singură, așa cum obișnuiam înainte. De data aceasta, orașul mi se părea prea viu, aș fi vrut să se facă brusc liniște, să-mi pot auzi și dorul. Dar credeți că vreodată se întâmplă ce ne dorim? Ei bine, da! Spre seară, când mi-am
ALECART, nr. 11 by Elis Maruseac () [Corola-journal/Science/91729_a_92904]
-
un Stradivarius, coardele sunt fantastice, poate cîteva lucruri la suflători ar putea fi încă mai perfecte. Apoi disciplina! Apoi seriozitatea fiecăruia! Uf! cînd mă gîndesc înapoi la atîția ani de măcinare la noi! Am impresia că tot ce am făcut înainte a fost o glumă. Nu-i mai puțin adevărat că e relativ ușor să conduci o asemenea orchestră, ea te inspiră așa de formidabil prin cultura sunetului ei, prin precizia sa, că și dirijatul pe dinafară nu mai e nici o
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
a-ți demonstra ție dirijor, că și ei sînt capabili de orice fineță. Dragă Lubache, aceste lucruri sînt superbe, nu am trăit nici o dată momente mai frumoase în repetiții de orchestră. La București, cînd aveam o repetiție, mă duceam eu înainte indispus și plictisit la gîndul ce mă aștepta; aci nu am cum să ajung mai repede la această plăcere și desfătare. Ce sensibilitate în orchestră! Ce precizie! Ce acustică! Ce minune de Teatru! Închipuiește-ți o execuție în care nu s-
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
știu de unde să încep povestea mea? Am impresia că visez; nu-ți pot descrie ce plăcere e să dirijezi o astfel de orchestră! Ei! Orchestra ajutată de acustica salei elegante, despre care se spune că este acum mai perfectă ca înainte, îți dă impresia unui Stradivarius. Nu-ți poți închipui ce splendoare de sunet se poate obține, mai ales la coarde! Eu singur rămân uneori uimit când repet cu ei, când aud sunete pe care nu puteam să mi le imaginez
Muzicieni români în texte și documente (XX) Fondul Ionel Perlea by Viorel COSMA () [Corola-journal/Science/83155_a_84480]
-
are în vedere numărul de înălțimi împachetate și de durate conjuncte într-o secvență. Înălțimile dintr-un pachet sunt simultane și/sau succesive, însă doar prin conjuncție temporală. Aceasta înseamnă că, exceptând prima articulare a secvenței, oricare înălțime ulterioară survine înainte ca cea anterioară să se fi terminat. Pe acest fond de continuitate rezultă aspectul de variabilitate a masei din cuprinsul unei secvențe. De la începutul secvenței, intervalele temporale între aparițiile înălțimilor succesiv-conjuncte le numim clipe. Echivalând cu 1 numărul duratelor egal-simultane
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
o secundă tăcută, apoi efectiv o secundă (prima modificare), continuând (+) încă o secundă de la a doua modificare (la , prin încetarea bisonului). Prin urmare, durata efectivă a celei de-a treia H este de 2’’. Cum ea începe cu o secundă înainte ca bisonul inițial să înceteze, rezultă că durata secvenței este de. Deși doar două sunt simultane, toate cele 3 H au aceeași valoare de durată. Rezumativ, masa secvenței se exprimă. Orizontul este un reper calitativ de ordin secund, care referă
C?teva ad?ugiri teoretice ?n perspectiva sintaxei muzicale () [Corola-journal/Science/84192_a_85517]
-
vorbi de uvertură sau preludiu căci cortina se ridică imediat după primele acorduri care îl evocă la fel de sumbru si la fel de pregnant pe Scarpia, personajul negativ implicat în acțiune, un personaj similar cu Iago. Modernul, realistul, veristul G. Puccini, merge desigur înainte, în pas cu vremea lui, dar privirile i se întorc mereu către Marele Bătrân<footnote Budden, Julian- Puccini, Oxford, 2002, p. 24 footnote> din istoria operei italiene, Giuseppe Verdi. Vizionar și modern - pe cât i-a fost posibil - la rândul lui
Verdi ?i Puccini sau teatrul muzical italian ?i drumul s?u de la tradi?ie la modernitate by Laura Podoleanu () [Corola-journal/Science/84198_a_85523]
-
indescriptibilă compozițional. Este ca și cum, în raport cu timpul, OS ar avea o strălucire opacă, lipsită de transparența expresivă a intervalului. Totodată, TA este saturat de doar acea OS pe care o și mărginește. De aici, calitatea de doar-acuma TA, lipsit de înainte și după, relativ unei OS unicrone, incomparabilă cu orice (altceva din unicitatea propriului moment) și, prin urmare, nereperabile valoric (ireferențiale), ca fiind una cu sine (monadică). Pe plan formal, durabilitatea OS corespunde stării de-o clipă, pe coordonata unei simultaneități
Aspecte ale relației timp - operă by George Balint () [Corola-journal/Science/83152_a_84477]